1,240 matches
-
Choufleuri, în Voievodul țiganilor. Caragiale debutează cu Noaptea furtunoasă care umple sala teatrului. Piesa este foarte discutată. Adversarii junimiștilor tună și combat vehement acest realism îndrăzneț care nu pășise încă pe scena întâii noastre scene. Titu Maiorescu a răspuns personal iscălind un articol de apărare. Pe vremea aceea Caragiale [se] număra la Junimea literară din Iași. Piesa este jucată magistral cu următoarea distribuție: Chiristigiul, dacă nu mă înșel, Ion Petrescu; Ipingescu, ipistatul, Ștefan Iulian; nevasta chiristigiului, Dăneasca; Zița, sora ei, Maria
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
decât Ilenei. Moștenitorii au stabilit că vor fi sigilate și nu vor fi deschise decât după 20 de ani și atunci, cu consimțământul tuturor. Memoriile nu vor putea fi publicate decât după moartea ultimului dintre copiii Reginei. Actul a fost iscălit de toți moștenitorii, inclusiv de Mihai, în calitatea de moștenitor al tronului. Sâmbătă, 30 iulie. La Curtea de Argeș s-a oficiat parastasul de o săptămână de la moartea Reginei. Bărbații din familie s-au deplasat la mormânt (Carol, Nicolae, Mihai, Anton, soțul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . La 27 iulie 1818 căminarul Iordache Râșcanu cercetează pricina dintre Handocești pentru moșiile Petrești, Mogoșești, Borăști, Chiujdești și Drăgănești, de la ținutul Vasluiului . Opisul actelor Petreștilor din ținutul Vasluiului este Însemnată și mărturia iscălită de Constantin Conachi din 26 iulie 1825, unde este amintit . Saidi Ali, Îl recomandă marelui vizir și demnitarilor otomani pe căminarul Iordachi Râșcanu, . Iordache Râșcanul, după ce a fost În serviciul imperial, este Înaintat la ordinul lui Abdulah Salih la rangul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
al doilea spătar, Ion Răcoviț(ă) al doile păharnic, Contăș tretii log(o)f(ă)t și Dumitrașco Roșca, și Toader Ciocârlie, Enachi, Frăncul, Roman, vornicii de poartă. Și pentru credința, pus-am noi pecétea svintei mănăstiri și am și iscălit cu toții, și părinții ep(i)sc(o)pii au iscălit, și dumnăaalor boiari cu toții. Și eu, Strătulat am scris ca să s(e) știe. D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 6, Original, difolio, cinci sigilii, rupt la Îndoituri, pătat. EDIȚII
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tretii log(o)f(ă)t și Dumitrașco Roșca, și Toader Ciocârlie, Enachi, Frăncul, Roman, vornicii de poartă. Și pentru credința, pus-am noi pecétea svintei mănăstiri și am și iscălit cu toții, și părinții ep(i)sc(o)pii au iscălit, și dumnăaalor boiari cu toții. Și eu, Strătulat am scris ca să s(e) știe. D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 6, Original, difolio, cinci sigilii, rupt la Îndoituri, pătat. EDIȚII: Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
căci s-au Îngropat acolo și apoi satul Căpoteștii s-au aflat altor oameni streini, și apoi li s-au dat satul Frenciucii, precum le-(a)u scris și carte de la răpăosatul Duca vod(ă), și de la domnia me(a) iscălit cărții. Care lucru acmu s-au pârât și de faț(ă) Înainte(a) domni(e)i meli Ștefan postelnic, zicându cum dă altă moșie aiure(a) și să-i de(a) Frenciucii, iar egumenul dă de sam(ă) că nu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și-ț(i) stâlpi să daț(i) și mărturii(e) În sămne ca să le dăm și de la noi Întăritură. Vele(a)t 7253 iuni(e) 17 Locul peceții G(os)pod De mini s-au posleduit și fiind asemini am iscălit 1804 av(gust) 17 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 11, Copie din 17 august 1804. 5. 1745 (7253) iuni(e) 20 . - Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a)t 7253 iunie 20 Al dum(i)tale pre(a) plecaț(i) Vasili Carpu biv vor(nic) glodnii. Toma Perjul. Văzind și eu această mărturii(e) Încredințată de la hotarnicii ce s-au orânduit din poronca G(os)pod am iscălit. Ștefan Ros(e)t De mini s-au posleduit suretul acesta și fiind asemine(a) am iscălit. 1804 av(gust) 27 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 12, Copie din 17 august 1804. 6. 1817 ianuarie 15.Spătarul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nic) glodnii. Toma Perjul. Văzind și eu această mărturii(e) Încredințată de la hotarnicii ce s-au orânduit din poronca G(os)pod am iscălit. Ștefan Ros(e)t De mini s-au posleduit suretul acesta și fiind asemine(a) am iscălit. 1804 av(gust) 27 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 12, Copie din 17 august 1804. 6. 1817 ianuarie 15.Spătarul Arghire Cuza dăruește un țigan lui Toader, fiul vărului său Iordachi Râșcanu, pe care l-a botezat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fruntași, unii fiind piatră de sminteală prin atitudinea și Îmbrăcămintea lor, cum s-au prezentat și la Adunarea Eparhială... Nici un preot nu poate pleca din parohie fără Învoire. Când vă duceți la oraș, veți trece pe la cancelaria protopopească și veți iscăli În condica de prezență. De neexecutare sunteți răspunzător Împreună cu Păr. Protoiereu respectiv. Cucernice părinte, Luați aminte la ceea ce s-a Întâmplat În Rusia și la frământările sociale cu groaznicul război ce va schimba concepția de viața, și . Noi nădăjduim că
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
domn Alexandru Mavrocordat Voevod și l am dăruit iar la biserica me den satul Frenciucii ot ținutul Vasluiului, la care este hramul Sfânta Troiță; și cine la fura să fie blăstămat de Sfânta Troiță și de mine păcătosul. Și am iscălit 1784 noem(vrie) 20. Alexandru Reșcanul vel spatar. 1790 April 24. Pe un Triod neidentificat, din satul Frenciugi; EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p. 379; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, p. 488. <1790> Această pre Sfântă și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Toți ochii erau Îndreptați asupra tânărului prinț. Ca totdea una, chipul său nu arăta nici o emoție. Doar o ușoară roșeață trăda cât de mișcat era. Conrad luă cu un gest hotă rât pana de gâscă din mâna secretarului Îngenuncheat și iscăli ac tul pe umărul lui. Apoi făcu semn micului grup de burghezi, chemându-i la sine. Aceștia stătuseră smeriți undeva În fundul sălii, alcă tuind cu hainele lor mohorâte de pânză o pată Întunecată În stră lu cirea plină de culoare
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În jurul câtorva, fiecare fiind Înscris la un anumit motor. Ne oprim la doi dintre ei. Tebuie să pună În funcțiune un motor vechi de automobil. Mergem apoi la biroul profesorului agronom. Profesorul ne scoate o mapă, plină cu procese verbale iscălite de părinți, de elevi și de profesor. Ni se prezintă la Întâmplare două procese verbale. Citim pe primul. Părintele se obligă a cumpăra 200 de pui de o zi. Elevul Îi va Îngriji zi de zi, notând evoluția lor, greutățile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
iar R. Cântea pe cele dedicate lui „Dimitrie Onciul”, mitropolitului Andrei Șaguna” și „Gheorghe Lazăr”. „Pagini uitate „ - despre Alexandru și George Hurmuzachi, ca îndrumători politici și culturali, semna Victor Morariu, iar D. Mameliuc - „Un ceas la George Coșbuc”. Leca Morariu iscălea „Robie” (din carnetul unui român ofițer în armata austriacă), iar V.G. (Vasile Grecu) medalionul „Dionisie cav. de Bejan”. Mai semnau poezie: C. Berariu (La școala mânăstirească), C. Morariu (Mărirea lui Dumnezeu), G. Rotică (Paharul blestemat), iar proză: M.T. Popescu (Înmormântarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
basmelor, rolul lui în Bucovina este acela al revistei prin excelență critice și românești. De altfel, în editorialul „Zece ani” semnat cu Constantin I. Popescu”, dl. Director(!?) își spune dârz și de la inimă crezul. Noi îl înțelegem întru toate și iscălim alături de dsa până și notele cu privire la Iconar (Informăm însă Fătul-Frumos că Glasul Bucovinei -și cu atât mai puțin Junimea Literară) nu stă și nu va sta sub influența, pe dreptate acuzată, a nici unui iconarism. A fost o neînțelegere la mijloc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
literatură, ei nu aveau unde să o publice, iar cuprinderea ei în publicațiile existente, de obicei presă de partid, ar fi fost bănuiți de simpatie și aderență la cei care patronau foaia. Iar în vremea aceea, în foiletonul multor ziare, iscăleau totuși nume multe, insuficient cunoscute: G. Rotariu - Rotică Codrean (G. Tofan), V. Vitescu (V. Vitencu), Leandru, S. BeucaCostineanu, Taniu și N. Dracinschi, V. Huțan. Lipsea generalul, spune Const. Loghin. Anunțată încă de pe la 1900, Junimea literară sosise din tipografie pe toneta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
își continua activitatea din refugiul de la Timișoara și cu nr.1-2 pe ianuarie și februarie 1945 „pentru că, spunea ea, sunt glasuri care ne îndeamnă cu stăruință să continuăm.” În revista, refugiată la Timișoara, în nr. 12/1942, Dimitrie Vatamaniuc, care iscălea de obicei D. Vatamanu, publica rondelul „În poarta de la Drum”: „În poarta de la drum, tata a dăltuit o cruce mare, Și palmele aspre i-au sângerat adânc și greu. Purta sub pleoape ude și-amorțite, destrămare. Plângea. Își întoarse ochii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe-aceea/ Ce năruie viața-n pămînt") de N. Țațomir, Cu primăvara în suflet ("Cu atîția tovarăși de luptă/ Venisem și eu la Congres,/ Cîntarea din suflete ruptă/ Prinsese un cald înțeles") de N.I. Pintilie, Sentința ("E timpul meu/ să iscălesc apelul.../ Condeiul/ Îl simt armă/ Armă-l vor toți cei ce-or ști dintr-însul să pornească/ spre ucigași/ un glonț ucigător") de Șt. Cazimir, Scrisoare poporului brav coreean ("Fii vultur, tu slovă și sboară departe,/ Fii iute la sbor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de vîrsta noastră, exact din 15/28 iunie 1914 cînd a început Războiul cel care nu s-a terminat nici azi. Or, chiar și membrii comunității (sînt tentat să spun: colectiviștii...) românești sînt, de multă vreme, alfabetizați, știu să se iscălească, știu să scrie și nu doar două-trei rînduri pe o carte poștală, ci pagini și pagini de denunțuri, la Securitate... Cred că, la urma urmei, totul se reduce (este analiza mea, reductoare) la memorie; cine are ținere-de-minte (și o consemnează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi Vasiliu Falti și Băeșu. De la soțul meu Mihăilescu, mi-au rămas 2 bucăți de valoare, dar aparținând autorilor străini, nu cred că ar putea figura În Muzeul Fălticeni. Este o statuie: Pescar (așezat pe botul unei bărci) În bronz, iscălit de un sculptor olandez: Waagen. Are Înălțimea, cred, 50/40 cm. A doua piesă, este un vas ornamental În porțelan colorat, cam 30/40. Se crede că aparține epocii napoleoniene - Ludovic XV. Reprezintă un vas În formă de scoică cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o rugăminte, ca unuia, care ești totdeauna prompt cu răspunsul. Iată despre ce e vorba: „Monografia Dragoslav” e În impas. De la scindările editoriale, ms. a ajuns pe alte mâini. Tov. Gafița, a Întârziat cu darea lui la tipar, deși am iscălit contractul și predat la timp lucrarea. Noul redactor-șef nu vrea să mai publice Monografia, pe motivul că Dragoslav e... scriitor necunoscut și munca regretatului Stino și a mea să se irosească În vânt. E caz de proces; dar procesul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Asta a pus gaz pe foc; în trei ani publicasem trei romane, pe când Geo, excelent poet, însă cam steril, în acei ani se evidențiase printr-o tăcere lirică - ce avea să continue - abia mascată de poșta redacției pe care o iscălea cu pseudonim. Eu înțelesesem altfel contractul nostru din seara „propunerii” de a intra și a ajuta noua echipă: nu ca un funcționar sau redactor „conștiincios”, gârbovit în spatele unui birou sau alergând cu șpalturile în mână în sus și în jos
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Unul scria drame, altul avea mania să le prefacă. Era o muncă încordată, cu folos, menită însă să râmâie obscură. Au lucrat și la o traducere din Wildenbruch, Cântecul vrăjitoarei. Această poemă romantică a apărut în Pagini literare. A fost iscălită de M.S. Cobuz; trebuia să figureze alături și numele lui Enric Furtună. Greșala a fost a unui prietin, care a copiat și a trimis bucata la revistă, fără învoirea noastră. Cântecul vrăjitoarei trebuia să rămâie necunoscut ca și atâtea alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cazaci, lui Timuș. Căsătoria cu Timuș s-a făcut la 17 August 1652. DIVANUL DOMNESC 1. Arhiepiscopul și mitropolitul Sucevii și al Moldovei, exarh al sfântului scaun din Constantinopol, al tuturor pustnicilor și mănăstirilor din munți. 2. Marele logofăt, cancelar. Iscălește hrisoavele, le traduce, pune pecețile. Judecățile pentru bunurile mobiliare boierești se fac la el. Ordonă hotarnicele. Toți curtenii sunt subt ascultarea lui. Poartă ca insignă un toiag verde placat cu os, vopsit în galben auriu. 3. Marele vornic al țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și o trimit după nevoie. În Uniunea Sovietică, uzinele mici sătești sunt împrăștiate în foarte multe colhozuri transformând viața și înlesnind-o. Unde era altădată întuneric și muncă chinuită, acuma e lumină și bucuria muncii. În Fevruarie 1945, Stalin a iscălit decretul pentru dezvoltarea electricității la sate. Chiar din primul an s-au creat asemenea uzine, în stațiunile de mașini și tractoare și în fermele de stat. În unele regiuni, ca de pildă în regiunea Sverdlovsc, s-au electrificat o mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]