2,142 matches
-
cedare parțială în poziție declivă a acestuia. Intensitatea durerii este mult crescută la nivelul leziunilor cutanate cum ar fi fisuri, ulcerații sau necroze. Există grupe de pacienți (cu neuropatie diabetică sau ischemică etc.) care pot să nu prezinte durere în ciuda ischemiei severe prezente. Foarte rar bolnavii se prezintă la medic pentru apariția de ulcere cutanate. Ulcerele venoase se diferențiază de cele arteriale datorită localizării (lângă maleola medială), margine neregulată și bază de aspect roz cu țesut de granulație. Ulcerele venoase produc
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
la expunere de scurtă durată la frig în trombangeita obliterantă și ateroscleroza obliterantă; d) hipoestezie - anestezie în formă de „ciorap” sau „mănușă” la nivelul degetelor, piciorului, gambei sau mâinii întâlnite în formele severe, extensive de ocluzie arterială acută sau în ischemia cronică severă. În aceste cazuri uneori nu există durere, chiar în ciuda existenței tulburărilor trofice, a gangrenei și necrozei; e) scăderea forței musculare, atacuri de astenie musculară a piciorului, amețeli, tulburări de vedere, sunt rar întâlnite. Evoluția naturală a bolnavilor cu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
În aceste cazuri uneori nu există durere, chiar în ciuda existenței tulburărilor trofice, a gangrenei și necrozei; e) scăderea forței musculare, atacuri de astenie musculară a piciorului, amețeli, tulburări de vedere, sunt rar întâlnite. Evoluția naturală a bolnavilor cu simptomatologie de ischemie cronică periferică este descrisă în figura 21.2 EXAMENUL OBIECTIV ÎN BOLILE ARTERIALE PERIFERICE Examenul obiectiv în bolile arteriale periferice este util pentru precizarea diagnosticului sindromului de ischemie arterială periferică, topografiei și naturii obstacolului vascular. Examenul clinic se efectuează obligatoriu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
de vedere, sunt rar întâlnite. Evoluția naturală a bolnavilor cu simptomatologie de ischemie cronică periferică este descrisă în figura 21.2 EXAMENUL OBIECTIV ÎN BOLILE ARTERIALE PERIFERICE Examenul obiectiv în bolile arteriale periferice este util pentru precizarea diagnosticului sindromului de ischemie arterială periferică, topografiei și naturii obstacolului vascular. Examenul clinic se efectuează obligatoriu apreciind modificarea observată la un membru, comparativ cu celălalt membru. Diagnosticul clinic vizează trei aspecte importante: 1. inspecția: atitudinea, fizionomia, constituția, starea de nutriție, aspectul extremității; 2. palparea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
de nutriție, aspectul extremității; 2. palparea: modificările locale ale temperaturii cutanate, modificările pulsului arterial, teste clinice, tumori pulsatile, vasculare, teleangiectazii, tulburări de sensibilitate la palparea tegumentelor; 3. auscultația arterelor: existența suflurilor sau a freamătelor arteriale. Inspecția arterelor a) Atitudinea: în ischemiile severe avansate bolnavul într-o primă fază își atârnă piciorul afectat pe marginea patului, ulterior își prinde extremitatea bolnavă cu amândouă mâinile ridicând-o spre piept, căutând prin aceasta să-și amelioreze durerile. Uneori se poate întâlni poziția de genunchi
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
-și amelioreze durerile. Uneori se poate întâlni poziția de genunchi semiflectat în efort pentru a preveni sau a ușura durerea. Un alt semn este asimetria membrelor. Ea se produce fie prin subțierea unei extremități, datorită atrofiei maselor musculare (sindrom de ischemie periferică cronică) sau prin tumefierea unei extremități (fistulă arterio- venoasă, congenitală sau dobândită). b) Fizionomia bolnavilor în fazele avansate se caracterizează prin suferință fizică profundă, teamă, neliniște și disperare. c) Constituția nu este în legătură directă cu afecțiunile arteriale, dar
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
teamă, neliniște și disperare. c) Constituția nu este în legătură directă cu afecțiunile arteriale, dar există o predispoziție a picnicilor pentru tulburări metabolice (diabet zaharat, ateroscleroză) și a astenicilor (tulburările neurovegetative). d) Starea de nutriție este influențată semnificativ doar în ischemiile avansate, când simptomatologia se însoțește de inapetență aproape totală și slăbirea accentuată a pacientului. e) Modificările cutanate. Culoarea tegumentelor depinde de aportul sanguin local, influențat la rândul lui de mai mulți factori dependenți de mărimea arterelor și arteriolelor. - paloare netă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
timp de 10-30 de minute în apă la 15-18°C, se manifestă prin paloare (spasm arteriolar) sau cianoză (spasm arteriolar însoțit de dilatație venoasă), urmată de roșeață (dilatarea reactivă arteriolocapilară); - colorație roșie a tegumentelor porțiunii distale a extremităților survine în ischemia severă, persistă și la testul „ischemiei de ridicare Buerger” se datorează hemoragiilor intra- și subcutane; - zone mici neregulate de colorație roșie brună, secundare hemoragiilor sau infarctelor tegumentare întâlnite în ischemii severe, asociate frecvent cu neuropatii ischemice; - colorație cianotică, marmorată la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
apă la 15-18°C, se manifestă prin paloare (spasm arteriolar) sau cianoză (spasm arteriolar însoțit de dilatație venoasă), urmată de roșeață (dilatarea reactivă arteriolocapilară); - colorație roșie a tegumentelor porțiunii distale a extremităților survine în ischemia severă, persistă și la testul „ischemiei de ridicare Buerger” se datorează hemoragiilor intra- și subcutane; - zone mici neregulate de colorație roșie brună, secundare hemoragiilor sau infarctelor tegumentare întâlnite în ischemii severe, asociate frecvent cu neuropatii ischemice; - colorație cianotică, marmorată la expunere la frig sau permanentă, localizată
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
colorație roșie a tegumentelor porțiunii distale a extremităților survine în ischemia severă, persistă și la testul „ischemiei de ridicare Buerger” se datorează hemoragiilor intra- și subcutane; - zone mici neregulate de colorație roșie brună, secundare hemoragiilor sau infarctelor tegumentare întâlnite în ischemii severe, asociate frecvent cu neuropatii ischemice; - colorație cianotică, marmorată la expunere la frig sau permanentă, localizată pe membrele inferioare asociată cu tegumente reci, hiperhidroză întâlnită în livedo reticularis secundare unor boli (periarterită nodoasă, LES, crioglobulinemie, anevrism al aortei abdominale cu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
nodoasă, LES, crioglobulinemie, anevrism al aortei abdominale cu embolii colesterolice) sau idiopatice mai ales la femei tinere. Pentru punerea în evidență a modificărilor intermitente în colorația tegumentelor s-au imaginat și pus în practică câteva probe de postură: 1. semnul ischemiei de ridicare Buerger pentru extremitățile superioare: pacientul ridică mâna deasupra capului și închide-deschide palma de 6-10 ori. În caz de tulburări de circulație palma și degetele devin palide difuz când afectarea este generalizată sau neuniformă, pătată, când afectarea arterială este
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
comparativ fiind completat de proba Samuell-Tarfis când bolnavul execută mișcări de pedalare cu laba piciorului în ritm de 60/min. După 30 sec. sau la un minut de la ridicarea membrului, la subiectul normal apare o ușoară paloare; în caz de ischemie arterială apare o paliditate exprimată de partea bolnavă, vizibilă pe talpă și degete. 2. la coborârea imediată a membrelor se studiază două semne: eritroza declivă și reumplerea venoasă. Eritroza declivă (semnul Ratschow-Allen) este o roșeață reactivă care contrastează net cu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
se studiază două semne: eritroza declivă și reumplerea venoasă. Eritroza declivă (semnul Ratschow-Allen) este o roșeață reactivă care contrastează net cu aspectul rozat de la membrul sănătos. Are valori normale de 5 secunde (Ratschow) sau 10 secunde (Allen). În caz de ischemie severă eritroza apare tardiv, după 1-2 minute, interesează degetele, planta și se oprește în jurul gleznei pe o linie aproximativ circulară - semnul „șosetei” - Vaquez. Testul nu se aplică în caz de insuficiență circulatorie venoasă cu stază secundară. f) tulburări trofice: - piele
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
pacientului între policele și indexul examinatorului. 14. Circulația arterială compensatorie se pune în evidență în următoarele regiuni anatomice: în regiunea suprascapulară, inerscapulovertebrală, în spațiile intercostale superioare, în coarctația aortei. În practica medicală sunt utilizate teste de provocare sau diminuare a ischemiei pentru evidențierea anumitor tulburări circulatorii: 1. Manevra Adson este utilizată pentru obținerea diminuării sau dispariției pulsului radial în sindroamele de compresiune neurovasculară la nivelul membrului superior: sindromul de coastă cervicală, sindromul de apertură toracică superioară, sindromul scalenic. Bolnavul se află
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
colorație normală sau chiar mai intensă în teritoriul arterei comprimate. Lipsa recolorării palmei în teritoriul palmar al arterei comprimate, deci a reperfuziei denotă o incompletă arcadă palmară și faptul că ocluzia arterei tributare (cateter sau utilizare pentru by-pass) poate produce ischemia mâinii. Testul în acest caz este pozitiv. La nivelul membrelor inferioare se poate efectua un test asemănător pentru examinarea circulației la nivelul arterei tibiale posterioare, respectiv arterei dorsale a piciorului. Prin palpare se pot pune în evidență tumori pulsatile ale
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
pentru auscultația diferitelor artere (pacient în apnee în timpul auscultației carotidelor). Există o serie de factori care modifică intensitatea suflurilor arteriale. În practica curentă se mai utilizează o serie de examinări histopatologice pentru diagnosticul etiopatogenetic pozitiv și diferențial al sindroamelor de ischemie periferică cronică. a. biopsia cutaneo-musculo-vasculară. Se practică pentru diagnosticul etiopatogenetic al arteritelor reumatismale, rickettsiene, în boli ale colagenului, în trombangeita obliterantă și în unele formațiuni tumorale (vasculare) la nivelul tegumentelor; b. biopsia din pulpa degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
triplu a numărului anastomozelor arteriolo-venulare, deschiderea lor permanentă, aspect adenomatos al glomusului și îngroșarea epiteliului segmentului intermediar; h. modificări în sclerodermie: asemănătoare cu cele din boala Raynaud, dar fără modificări ale nucleului. PRINCIPALELE SINDROAME ARTERIALE ÎNTÂLNITE ÎN PRACTICĂ Sindroamele de ischemie periferică se împart în funcție de momentul debutului în: 1. sindrom de ischemie periferică acută; 2. sindrom de ischemie periferică cronică. Clasificarea sindroamelor arteriale periferice prezintă simptome și semne comune secundare afectării circulatorii locale, dar și particularități în boala de bază. ISCHEMIA
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
glomusului și îngroșarea epiteliului segmentului intermediar; h. modificări în sclerodermie: asemănătoare cu cele din boala Raynaud, dar fără modificări ale nucleului. PRINCIPALELE SINDROAME ARTERIALE ÎNTÂLNITE ÎN PRACTICĂ Sindroamele de ischemie periferică se împart în funcție de momentul debutului în: 1. sindrom de ischemie periferică acută; 2. sindrom de ischemie periferică cronică. Clasificarea sindroamelor arteriale periferice prezintă simptome și semne comune secundare afectării circulatorii locale, dar și particularități în boala de bază. ISCHEMIA PERIFERICĂ ARTERIALĂ ACUTĂ Ischemia periferică arterială acută reprezintă consecința întreruperii acute
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
h. modificări în sclerodermie: asemănătoare cu cele din boala Raynaud, dar fără modificări ale nucleului. PRINCIPALELE SINDROAME ARTERIALE ÎNTÂLNITE ÎN PRACTICĂ Sindroamele de ischemie periferică se împart în funcție de momentul debutului în: 1. sindrom de ischemie periferică acută; 2. sindrom de ischemie periferică cronică. Clasificarea sindroamelor arteriale periferice prezintă simptome și semne comune secundare afectării circulatorii locale, dar și particularități în boala de bază. ISCHEMIA PERIFERICĂ ARTERIALĂ ACUTĂ Ischemia periferică arterială acută reprezintă consecința întreruperii acute a fluxului sanguin arterial datorită unei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ischemie periferică se împart în funcție de momentul debutului în: 1. sindrom de ischemie periferică acută; 2. sindrom de ischemie periferică cronică. Clasificarea sindroamelor arteriale periferice prezintă simptome și semne comune secundare afectării circulatorii locale, dar și particularități în boala de bază. ISCHEMIA PERIFERICĂ ARTERIALĂ ACUTĂ Ischemia periferică arterială acută reprezintă consecința întreruperii acute a fluxului sanguin arterial datorită unei embolii, tromboze, spasm arterial intens sau traumatism. În etiologia acestui sindrom se pot recunoaște și cauze iatrogene. 1. Emboliile arteriale reprezintă cele mai
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
în funcție de momentul debutului în: 1. sindrom de ischemie periferică acută; 2. sindrom de ischemie periferică cronică. Clasificarea sindroamelor arteriale periferice prezintă simptome și semne comune secundare afectării circulatorii locale, dar și particularități în boala de bază. ISCHEMIA PERIFERICĂ ARTERIALĂ ACUTĂ Ischemia periferică arterială acută reprezintă consecința întreruperii acute a fluxului sanguin arterial datorită unei embolii, tromboze, spasm arterial intens sau traumatism. În etiologia acestui sindrom se pot recunoaște și cauze iatrogene. 1. Emboliile arteriale reprezintă cele mai frecvente cauze ale ischemiei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Ischemia periferică arterială acută reprezintă consecința întreruperii acute a fluxului sanguin arterial datorită unei embolii, tromboze, spasm arterial intens sau traumatism. În etiologia acestui sindrom se pot recunoaște și cauze iatrogene. 1. Emboliile arteriale reprezintă cele mai frecvente cauze ale ischemiei periferice acute (peste 80-90% din cazuri) crescând ca număr în ultima perioadă datorită diagnosticului corect, creșterii ratei de supraviețuire a pacienților cardiovasculari, utilizării protezelor vasculare, dar și metodelor invazive de diagnostic și tratament. Principalele surse de embolie periferică sunt: a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
și de sistem (policitemia vera, trombocitoze idiopatice, disproteinemii, deficit de antitrombină III, anomalii ale fibrinolizei, tulburări de agregare plachetară, boli maligne, septicemii sau orice afecțiune cardiovasculară care determină reducerea debitului cardiac). 3. Traumatismele arteriale: închise (contuzii), deschise (plăgi) Fiziopatologie Secundar ischemiei periferice acute se produc o serie de modificări care depind de următorii factori : 1. factori primari: - sediul obstrucției arteriale și calibrul vasului afectat; - gradul de dezvoltare a circulației colaterale (o circulație colaterală bogată, preexistentă, determină semne reduse de ischemie arterială
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Secundar ischemiei periferice acute se produc o serie de modificări care depind de următorii factori : 1. factori primari: - sediul obstrucției arteriale și calibrul vasului afectat; - gradul de dezvoltare a circulației colaterale (o circulație colaterală bogată, preexistentă, determină semne reduse de ischemie arterială acută); - dimensiunile și extensia trombului (afectarea unor vase principale, ramificații distale și vase colaterale determină ischemie severă). 2. factori secundari: - fragmentarea sau liza cheagului care explică ameliorarea rapidă a ischemiei; - prezența trombozei venoase (apariția ei semnifică depășirea momentului terapeutic
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
primari: - sediul obstrucției arteriale și calibrul vasului afectat; - gradul de dezvoltare a circulației colaterale (o circulație colaterală bogată, preexistentă, determină semne reduse de ischemie arterială acută); - dimensiunile și extensia trombului (afectarea unor vase principale, ramificații distale și vase colaterale determină ischemie severă). 2. factori secundari: - fragmentarea sau liza cheagului care explică ameliorarea rapidă a ischemiei; - prezența trombozei venoase (apariția ei semnifică depășirea momentului terapeutic); - spasmul arterial produs după traumatism sau puncție arterială; - starea hemodinamică a bolnavului, în special hipotensiunea. 3. efectele
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]