1,163 matches
-
articulat, un fel de mise en abîme, cu permanentă încărcătură polemică. Așa se întâmplă și cu Eseu despre Cezar Ivănescu (Ed. Macarie, Târgoviște, 1998), despre care aș putea spune rimând, à la Cornel Regman: Un poet insolit și criticul său iscusit. După obicei, criticul dezvoltă un cadru teoretic, ca fond problematic, aparent divagant, dar absolut necesar pentru demonstrație. Acest fapt se produce în prima parte a capitolului Cezar Ivănescu și "teroarea istoriei". În cronica de față mă voi referi la acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și inteligent”, avea o situație materială mizeră, însă s-a arătat dispus să ajute cauza românească contra reabilitării și a unei remunerații lunare. - Romulus Popescu, fost agent al maiorului Palle din serviciul de informații ungar, apreciat ca un „agent foarte iscusit”, cu posibilități în Ungaria, s-a arătat dispus să schimbe tabăra în contrapartida unei reabilitări. Căpitanul Roman a propus Secției a V-a Informații să accepte, în principiu, oferta lui Moseanu, permițându-i să revină în țară pentru a se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
erau sîrbi.5 În cadrul acestei organizații unitare, atît slovenii cît și musulmanii bosniaci au reușit să-și găsească un loc confortabil, în mare parte datorită faptului că sprijinul lor continua să fie necesar menținerii poziției sîrbilor. Liderii sloveni erau politicieni iscusiți grație experienței acumulate în parlamentul austriac. Dat fiind că limba lor era clar diferită de cea sîrbo-croată, acestora nu le era teamă de imixtiunea unor administratori din afară, beneficiind efectiv de autonomie locală. Grație faptului că stăpîneau limba oficială, ei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un asemenea exemplu a fost profesorul Ioan Borcea. Urmărind activitatea științifică a domnului profesor Mustață putem observa multe paralelisme cu cele ale „titanului zoologiei românești”, așa cum îi spunea profesorul. Ambii au fost dascăli desăvârșiți, care fermecau auditoriul prin inflexiunile slovelor iscusit alese, ambii au condus destinul Stațiunii Biologice Marine de la Agigea, ambii au fost redactori responsabili ai Analelor Universității din Iași, ambii au avut contribuții importante deopotrivă în entomologie și în studiul faunei Mării Negre. Asemănarea cu profesorul Ioan Borcea este completată
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sărbătoritul nostru septuagenar s-a dovedit a fi omul de aleasă cultură, format în tradiționalul focar al culturii românești - Iașul (izvor al autenticelor valori de rang național), care l-a consacrat. În același timp s-a dovedit a fi un iscusit manager, probându-și calitățile în felurite medii: director al Stațiunii Biologice Marine, “Prof. dr. Ioan Borcea” de la Agigea (1990-2008), secretar științific al Universității ieșene, Șef de catedră la Zoologie-Ecologie, Decan al Facultății de Biologie, Cancelar al Senatului Universității “Al. I.
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
spune liniștit. De ce? I s-a stricat percutorul și modelul ăsta fiind vechi, altul nu am găsit. De cînd, moș Saldaru? Dintotdeauna. N-am tras nici un foc cu ea. Atunci... Îmi era dragă. Tare dragă. Herman Herman a fost un iscusit pilot german, deși școala de pilotaj o făcuse în grabă, în timpul războiului. Nu, nu s-a înrolat în armata germană. Herman era român, fierar într-un sătuc din nordul Moldovei, dar român de origine germană, fapt evidențiat de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mică de rom și iarăși o privea. La un moment dat a ieșit parcă din spațiu și lemnul acela și-a lepădat surplusul urît și inutil. Doamne, a rămas doar un diamant, șlefuit de un zeu, de un orisha prea iscusit și puternic. Ca un somnambul, señor Diaz-Quintanal Fernandez de Luz, a luat dalta și ciocănelul și a lucrat ore și ore în șir, înlăturînd partea lemnoasă ce ascundea capodopera, diamantul. Cînd s-a trezit, opera își dezvăluia misterioasa taină, abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vestminte scăpătate ale respectului de sine. Adaos circumstanțial Mai toată lumea se întreabă, în România de azi, care ar fi soluția circului politic și publicistic în care ne-am afundat până la greață. Avem nevoie, firește, de ceva decisiv, de o manevră iscusită, miraculoasă, de anvergură. Dar până una alta, până să ne salveze înțelepciunea „tradițională“, Providența, sau soarta, am putea testa resursele nebănuite ale bunei-cuviințe, practica uitată a politeții. Măcar atât. Deocamdată, scena e integral ocupată de râgâieli și sudalme. Plăcerea de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
flota sa avea atât de multă lipsă. Acest avantaj important îl are astăzi Crimeea, unde se îndreaptă atât de mult locuitorii creștini ai Turciei și se poartă atât de înțelept și care vor furniza prin urmare Rusiei marinarii cei mai iscusiți și cu cea mai mare experiență. Aceste date citate trebuie să servească în același timp spre lămurire, de unde Rusia ia poporul pentru campaniile sale militare terestre și maritime și cât de convenabil s-ar putea să-i fi venit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
că astfel va deveni ceva mai dihai: casa În care se va naște un prunc... Cred sincer așa dar, pentru domniile voastre voi ucide planta, căci doar așa suflețelul ei se va detașa și-l voi putea prinde Într’o „plasă“ iscusită: o substanță care, Înglobându-l și echilibrându-se cu el, va deveni o alta, pe care pragmatica chimie o poate decela. Ce dovadă poate fi mai bună decât Însăși schimbarea stucturii chimice când, de exemplu, sarea din bucate devine sarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
când, de exemplu, sarea din bucate devine sarea lui Glauber, adică un purgativ? Deci... Punem la Încolțit o mână de semințe, de grâu de pildă, urmând a ucide apoi plăntuțele. Treabă ușoară la animal, căruia Îi trebuie doar o Înțepătură iscusită. Dar, necoordonată centralizat de un creier, planta nu moare cu una cu două, decât otrăvită celulă cu celulă. Și fac așa, cufundând, pentru o jumătate de ceas - criminal ce sunt! - plăntuțele În licoarea otrăvitoare, dar Împreună cu o sticluță cu substanța
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
avut strădania plantei de a extrage negentropia din energia cu atâta trudă căpătată? Sau a animalului, a omului mai abitir, care trebuie s’o smulgă plantei? Rostul nu poate fi decât echilibrarea entropică Într’un ansamblu cu lumea paralelă, „plasa“ iscusită, ansamblu care, el Însuși În schimbare, va genera o altă lume paralelă cu prima paralelă devenită Între timp manifestare, și așa mai departe deîndată ce o paralelă este atinsă, manifestată, trăită efectiv. Fiecare paralelă situându-se tot mai „sus“, materializată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prin excelență această disciplină. Mulți cunoscuți din ambientul profesional al tatălui nostru spuneau și recunoșteau fără echivoc că, dacă ar fi făcut facultate ar fi ajuns departe. Probabil așa au fost aruncate zarurile, tata a fost și-a rămas un iscusit mecanic de locomotivă, un om ce accepta orice provocare, mai cu seamă cea profesională. Dovadă stau în acest sens, nenumăratele stagii de perfecționare realizate de tata la București, Craiova, Galați, mama păstrând și acum diplomele sale, certificatele de absolvire, toate
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
decis ca să cuprindem în ea și textul care venea de la doamna din București, cu care colega mea începuse o corespondența, noi orientând-o din când în când asupra subiectului. Partenera noastră de dialog s-a dovedit a fi o bună, iscusită și adesea cu mult talent în prezentarea a ceea ce ne interesa - viața oamenilor într-o astfel de instituție. În august 2013, când la Editura PIM, Iași, a apărut cartea SINGURATATE de Ion N. Oprea, realizatorii proiectului ei - prof. Ana Dumitrescu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ele încât fiecare familie de-aici poate avea cel puțin o barcă proprie. Știam din cărțile despre Suedia că orașul s-a născut pe malul Canalului Norrström, care, în opinia localnicilor are o întreită funcție: golf, strâmtoare, fluviu. Parcă numai iscusitul și legendarul Dedal meșteșugar, sculptor și arhitect care, la porunca regelui Minos din Creta a construit Labirintul putea veni și construi aici nucleul orașului vechi, având în mijloc Cetatea Statsholm, atestată documentar la 1252, spre a proteja și apăra orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la unele muzee au fost, neîndoielnic, punctul forte din zilele șederii noastre la Elsvkogen. Astfel, am vizitat Drottningholm micul Versailles al Suediei, aflat la circa 50-60 km de Capitală; este vorba de Palatul reședință a familiei regale, construit de același iscusit și vestit arhitect Nicodemus, tatăl și fiul, complexul de construcții care încearcă să imite fidel castele și palate cu stiluri și forme din toate zonele principale ale lumii, inclusiv pagode și stupe japoneze și chineze, cu interioare specifice locuitorilor acestora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
daneză din Uniunea de la Kalmar. Cum țara se afla în plină glorie, bogăție și expansiune, la doi ani de la antrenarea Suediei în războiul de 30 de ani, război declanșat în 1618, adică în 1620, regele a chemat pe cei mai iscusiți specialiști, constructori, armatori, dar și artiști decoratori să realizeze un vas mare și frumos, cum nu se mai făcuse și nu se mai văzuse până la acea dată. Decorat la pupă cu frunze aurii și cu arme din bronz, având de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
stare să rămână prea mult într-un loc. Avea locuințe în șase țări. Îi plăcea mai ales să stea când la Paris, când la Bofors, în patria lui natală. Știa și vorbea suedeza, franceza, germana și rusa. Conducea, ca un iscusit strateg, întregul său arsenal industrial. Dar, totodată, își găsea timp și scria și versuri, și proză. Deși era un om cu vădite calități, inventiv, inteligent, simpatic, a trăit și a rămas aproape toată viața un mare singuratic. Gertrud, se zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Daruri, când s-au rostit Crezul și Tatăl nostru, când am ieșit din strană și ne-am așezat în genunchi, apoi ne-am reluat, iarăși locurile ce le aveam, pe acele scaune de stejar, lucrate ca pentru niște voievozi medievali, de iscusiții meșteșugari populari. În timpul slujbei, privirile mele și ale "șerifului" s-au mai întâlnit, dar foarte rar. Mă privea, atunci, intens. Zâmbea ușor, cu fața deschisă. Apoi se întorcea spre altar și se adâncea în propriile-i gânduri. La un moment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
încercat să pună de acord acest sistem complicat de posibile nepotriviri într-o nouă căsătorie. Și-a procurat cărți și rețete pentru bucătărie. S-a inițiat el însuși în arta culinară. A devenit, cu timpul, el însuși, propriul său bucătar iscusit, la care era o sărbătoare aleasă să fii poftit. Și-a păstrat un cerc intim și restrâns de prieteni, cu care se-ntâlnea, îi primea acasă, ori mergea la ei, rămânând demn, puternic, echilibrat, statornic și pasionat de ceea ce făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
miercurea aceea, de la sfârșitul lui martie’44... miercurea aceea..! PARTEA ÎNTÂI De-ar fi Moldova’n deal la cruce... “Ascultă-mă, prietene, înțelege gândul meu, Ia seama la adâncul înțeles al vorbelor mele; Sunt lăudate vorbele unui om de seamă iscusit în fapte rele; Umilit este omul smerit, care n-a săvârșit răutăți silnice; Dreptate are răufăcătorul a cărui nedreptate e mare” “Credințî, prietena mea, ia seama la durerea mea Ajută-mă! Privește suferința mea și înțelege-o, Eu sunt un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
democrat-creștin degasperian în retragere spirituală. Exilul - de data aceasta voit și degustat cu înghițituri mici - poate și să împingă un riguros intelectual român să întoarcă istoria pe partea cealaltă ca pe o mănușă, datorită unei doze bune de fantezie și iscusitului artificiu al romanului biografic (sau al biografiei romanțate, oricum am vrea să-i spunem). Dacă, parcurgând paginile recentului Jurnal al lui Ovidiu de Marin Mincu (Bompiani, p. 280 pp.), imaginile lui Vlad Țepeș Dracul, Dracula cel „îngropat de viu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
oglindă mare, scaune și canapea medicală, saltea și bastoane necesare exercițiilor de respirație și gimnastică generală. Instrumentarul logopedic se va folosi în funcție de vârstă, de înțelegerea logopatului, de tipul de tulburare și prin adaptare la fiecare caz în parte. î343) „Limba iscusită este singura unealtă tăioasă care se ascute pe măsură ce o folosești” Washington Irving (1783 - 1859) II.2. Recuperarea bolnavilor afazici II. 2.1. Importanța recuperării bolnavilor afazici Afazia a preocupat cercetarea din diferite discipline medicale, lingvistice, psihologice, pedagogice și informatice pentru
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională. Acum ei sunt profund influențați de cultura românească și se ocupă În marea lor majoritate cu prelucrarea lemnului, confecționând linguri, fuse, furci, albii, mobilier, Împletituri din nuiele; - lăeși / lăeți- erau cei mai iscusiți fierari din perioada medievală, care erau chemați de domnitori și boieri pentru a făuri unelte și arme (figura nr. 4); - gabori - rromi maghiarizați așezați mai ales În Transilvania și Banat, care tradițional se ocupă cu tinichigeria, dar astăzi fac și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
textul, În ultima lui parte, este memorabilă pentru portretul bătrânului lăutar intrat În legendă: „Liszt asculta mereu pe un scaun de stejar, mânca cu ochii pe lăutari și uneori nervii lui simțeau zguduituri, care se oglindeau pe fața sa cea iscusită. Când ultimul acord se auzi, el Își apucă mâinile și pieptul său apăsat avu un suspin de ușurare. - Ah! cât e de frumos! zise el. Toți boierii bătură din palme; Liszt luă din buzunarul său un pumn de galbeni și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]