1,057 matches
-
mine cu un cărbune aprins în mînă, pe care-l luase cu cleștele de pe altar. 7. Mi-a atins gura cu el, și a zis: "Iată, atingîndu-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată și păcatul tău este ispășit!" 8. Am auzit glasul Domnului, întrebînd: "Pe cine să trimit, și cine va merge pentru Noi?" Eu am răspuns: "Iată-mă, trimite-mă!" 9. El a zis atunci: "Du-te și spune poporului acestuia: Întruna veți auzi și nu veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pe cei ce-l loveau? L-a ucis El cum a ucis pe cei ce-l ucideau? 8. Cu măsură l-ai pedepsit în robie, luîndu-l cu suflarea năpraznică a vîntului de răsărit. 9. Astfel nelegiuirea lui Iacov a fost ispășită, și iată rodul iertării păcatului lui: Domnul a făcut toate pietrele altarelor ca niște pietre de var prefăcute în țărînă, idolii Astarteei și stîlpii soarelui nu se vor mai ridica. 10. Căci cetatea cea tare a rămas singuratică, a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
vina de a fi produs un accident rutier sub influența alcoolului, fugind apoi de la locul faptei. În momentul respectiv tânăra era încarcerată de un an de zile în penitenciarul Tehachapi și mai avea cel puțin alți patru ani grei de ispășit. Lesnick a fost de acord, iar fiica lui a fost eliberată condiționat și cu restricții minime de către autoritățile federale - decizie reversibilă în cazul în care doctorul ar fi dat vileag aranjamentul sau ar fi refuzat să coopereze. Lesnick, căruia i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu avea inițial un rost etiologic, ce altă semnificație putea să aibă motivul epic al rănirii meșterului ? Să fie vorba de o reminiscență atrofiată a „jertfei de sânge” pe care o cere construcția ? Sau de o pedeapsă pe care o ispășește meșterul pentru că a încălcat unele canoane rituale de construcție ? Textul legendei românești este mult prea lapidar pentru a putea da un răspuns în acest sens. O privire comparativă asupra altor legende din spațiul european s-ar putea dovedi fructuoasă. Un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
important. Din acest moment și din acest motiv, omul dobândește posibilitatea de a cunoaște (până atunci, un privilegiu divin), dar tot de atunci și tot de aceea omul este alungat din Paradis (este separat deci de Dumnezeu) pentru a-și ispăși păcatul originar - concept fun damental în doctrinele celor trei „religii ale cărții” (mozaism, creștinism și islamism). Ecuația copac = carte nu este o simplă speculație sau o inter- pretare simbolică abuzivă. Aceeași metaforă apare în viziunea unui alt personaj biblic, chiar dacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
voi face să intre în ea, ca să cunoască țara pe care ați nesocotit-o voi. 32. Iar cît despre voi, trupurile voastre moarte vor cădea în pustie 33. și copiii voștri vor rătăci patruzeci de ani în pustie, și vor ispăși astfel păcatele voastre, pînă ce toate trupurile voastre moarte vor cădea în pustie. 34. După cum în patruzeci de zile ați iscodit țara, tot așa, patruzeci de ani veți purta pedeapsa fărădelegilor voastre, adică un an de fiecare zi: veți ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
36. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 37. "Spune lui Eleazar, fiul preotului Aaron, să scoată cădelnițele din foc și să lepede focul din ele, căci sunt sfințite. 38. Cu cădelnițele acestor oameni care au păcătuit și au ispășit păcatul cu viața lor, să se facă niște plăci întinse, cu care să se acopere altarul. Fiindcă au fost aduse înaintea Domnului și sunt sfințite, să slujească de aducere aminte copiilor lui Israel." 39. Preotul Eleazar a luat cădelnițele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Dacă fără ispășire, simboluri și experiențe unice nu se poate trăi, atunci să mai treacă și alte animale de serviciu la simbol! Noi, zic țapii, ne-am făcut datoria, am murit măreț, mai măreț nici că se poate, să mai ispășească și tigrul, și pantera, și leul. Sau hiena. Sau lupul, care, tot în trei litere, ar suna la fel de convingător: lup-ispășitor. Poate că țapii au dreptate: ce-ar fi dacă am recruta ispășitori și din marile mărimi ale junglei, dintre cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
L-a predat morții. Iuda a aflat că Isus avea să fie răstignit și avea să fie răstignit din vina sa. Mai știa și că nu există nici o posibilitate de a-și îndrepta păcatul, ci numai posibilitatea de a-l ispăși. Se condamnă singur la moarte, intrând în șeol odată cu Isus42. Cum să ne închipuim un om, intim al lui Isus, vinovat de moartea Acestuia, continuând să trăiască liniștit, en cultivant son petit jardin, până la moarte? Fără doar și poate, vestea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ținut pustiu, în care au fost „azvârlite” ca într-o temniță planetele, adică aștrii neascultători, care au fost îngeri la origine. Domnul i-a condamnat să rămână în acest haos nelumesc vreme de zece mii de ani, până-și vor fi ispășit vina. Conform primei călătorii vizionare, îngerii care s-au unit cu femeile vor împărtăși soarta aștrilor, adică vor fi întemnițați în același loc. În relatarea celei de-a doua călătorii se face însă distincție între „închisorile” extra-cosmice. Enoh amintește în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o adolescentă În jur de șaptesprezece ani, albă ca hârtia, subțirică de parcă era făcută din chibrituri, aflată Încă În stare de șoc și incapabilă să se țină pe picioare, mai mult târând-o spre sala de recuperare. Parcă vrând să ispășească păcatele Întregului sex masculin, Fima Începu să se agite, grăbindu-se să aducă o pătură de lână, un pahar de sifon rece În care pusese o felie de lămâie, batiste de hârtie și o aspirină. Mai târziu Îi chemă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
radioul. Ike se recupera bine în urma tromboflebitei coronariene, Roy Campanella reușise o lovitură, reînviind speranța că Dodgers ar putea câștiga în sfârșit titlul, iar câteva mii de oameni participaseră la marșul de la Carnegie Hall pentru eliberarea lui Morton Sobell, care ispășea douăzeci de ani pentru implicarea în cazul de spionaj Julius și Ethel Rosenberg. Cei doi Rosenberg muriseră pe scaunul electric în urmă cu mai mult de doi ani și nu trecea o lună de atunci fără ca o organizație să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
le așeza în straturi, ca cepele. Pe deasupra, putea fi un thriller sau un film de dragoste, dar, pe măsură ce coborai, ajungeai în zone mult mai grave. Ce e păcatul? Ce e ispășirea? Ce e dragostea? E un păcat să iubești? Cum ispășești iubind? Ce rol are dragostea în ecuația greșelilor pentru care plătim? E moartea doar o graniță permeabilă sau o linie de finiș la care ajungem curați, după ce am suportat toate „regularizările“ necesare? Ca o ironie, Anthony Minghella a jucat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
între trei și cinci ani, pentru încercarea de coagulare a unui grup infracțional, alți cinci ani, pentru convingerile sale ostile socialismului, încă șase ani. Așa că, adunate bob cu bob, nu i-ar ajunge o viață de om pentru a le ispăși pe toate. Totuși, președintele l-a întrerupt pentru a-l întreba cum vine treaba cu unificarea Germaniei prin oțel și sânge, adică este adept al războiului care aduce atâtea nenorociri! Nicidecum! A răspuns inculpatul. Că și eu, și neamul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
liniștească, pare a fi optimist, dar pe noi vorbele lui nu ne încălzesc. - Alex, Alex, crezi că Dumnezeu poate lovi mai tare un om!? îl poate pedepsi? Ce rău am făcut noi, dragul meu, ce rău, ce păcate avem de ispășit?... Așteptarea aceasta mă macină, mă simt istovită. Am ajuns la limita puterilor. Știi, dragul meu, am început să-mi fie frică de mine. Mi-e teamă să nu-mi pierd mințile... și izbucnea în lacrimi. Alex căuta s-o consoleze
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
liniștesc. „Nu amîna! Haide, iubitule” -îi spun în gînd. „De vrei să mă lovești, fă-o. Eu n-am să-ți fac nici un rău. Asta îmi e răscumpărarea. Tu nici n-ai cum să mă lovești. Fiindcă suferința mea a ispășit-o, deja, altul.” Și ciocanul din mîna lui izbește. Țipete, voci, trupul care se rotește ușor și se prăbușește cu fața în jos. Numai gîndul continuă a-i spune: „Nu te teme, agresorule! Și nu te gîndi la mine cu
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Feliciei. Acolo îi aștepta un spectacol oribil. Pe pereți zăceau atârnate bice cu vârfuri plumbuite, lanțuri și alte instrumente de penitență, pe care cei doi paji negri le folosiseră fără cruțare, flagelând trupul cu pielea fină al grecului, care își ispășea astfel cine știe ce păcat îngrozitor săvârșit în alte vremuri, în alte ținuturi, cu vreo fată poate tânără, poate nespus de frumoasă și pe care poate o va fi chemat Felicia. în mijlocul camerei, înconjurată de mormane de flori putrede, era o masă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
tot satul cu ei. Bătrâna voia să descopere și mutra lui Pancratie printre ceilalți circari. Dar mutra răposatului vecin nu se zărea nicăieri. Nu cumva uitase Dumnezeu să-l pedepsească!? Sau Pancratie primise o pedeapsă ușoară, pe care deja o ispășise!? Mașa o sfătui să vizioneze un alt film, unde s-ar putea să-l descopere și pe Pancratie, interpretând chiar rolul principal, Însă bătrâna clătină din cap: și așa păcătuise destul. „Invenția“ lui Pancratie avu un ecou neașteptat În obște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o arunce Într-un iaz sau Într-o fântână, dar, procedând astfel, nu cumva ar fi păcătuit și mai mult față de cei vii, spurcându-le apa, cât și față de cei morți, pe care nu i-ar fi lăsat să-și ispășească, după cum era voia Domnului, păcatele? Faptul că se afla și ea-n cutie n-o sperie din calea afară. Întorcând lucrurile și pe față, și pe dos, bătrâna ajunse la concluzia că păcatele pe care le săvârșise nu erau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe dos, bătrâna ajunse la concluzia că păcatele pe care le săvârșise nu erau chiar atât de mari precum Își Închipuia și că, pesemne, bunul Dumnezeu Îi dăduse o pedeapsă mai ușoară la bătrânețe, dedublându-i sufletul, pentru a-și ispăși pedeapsa În timpul vieții, și nu după ce-și va da obștescul sfârșit... „Ce mai pedeapsă, bodogăni Evlampia, vecina sa de peste drum. Auzi, să stai la un restaurant de lux, Înconjurată de bărbați, să bei șampanie și să tragi ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
acesta nesfârșit există multe similitudini și destine care se intersectează. Probabil Însă faptul că numele lor coincid face ca o parte din vina unui să se transfere asupra celuilalt. Prin urmare, Subotin cel de aici a avut și el de ispășit pedeapsa cuvenită... Furată cu totul de această poveste Întortocheată spusă cu lux de amănunte de oaspetele său venit din alte galaxii, Mașa nu-și dădu seama că soarele trecuse de amiază. Norul roșu persista pe cer, astfel că lumina zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu gândul răzbunării și al morții. Distanța dintre marinarul fără de flotă și inamicul infidelilor se estompează în această aventură din care revoluția la care visează El Oxford iese învingătoare. În Africa deșertică și teribilă a lui Corto Maltese, păcatele se ispășesc prin pedepse ce sfidează imaginația cu cruzimea lor rafinată. Forturile Somaliei britanice sunt asediate, fără încetare, de cavalerii ce galopează sub semnul flamurii verzi a Mullahului Nebun. În Africa lui Corto Maltese, trecutul palpită sub crusta întinderii de nisip, ca
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
noștri o trăim într-un mod extrem de personal, ca fiind cumva vorba de mai binele nostru. Poate e însă și o sublimare a gândului la mai răul pe care li l-am cauzat dându-le naștere, vrând parcă să ne ispășim orgoliul de creatori. Rațiunea presupune capacitatea de a face comparații. De aceea dinamica societăților dominate de raționalitate presupune existența grupurilor sociale aflate la cele două extreme ale lui a avea; ceea ce echivalează cu a afirma că societatea rațională modernă consfințește
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
rebelă. Acum el era cel care Își stingea țigara de foi de fruntea celuilalt Noimann, care, prosternat la picioarele sale, Îi cerea Îndurare. Cravașa se ridica și cobora. „Așa, așa”, murmura celălalt Noimann, care fusese cinic și care acum Își ispășea pedeapsa. „Aici, aici”, gâfâia aceeași voce, mimând extazul. Oare simțise, Într-adevăr, Noimann ceea ce simțea Mathilda când era abandonată În brațele sale? Dar ea cum ar fi putut să perceapă ceea ce simțise el? Stomatologul Paul ar fi dat orice ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
meu a fost păun. El m-a găsit și m-a dus la spital. Întors acasă, am vrut iar și am luat 175 de pastile, sperând să-mi fie fatale. Nici acum dumnezeu nu a vrut să mor fără să ispășesc păcatele. A urmat o ceartă foarte serioasă cu păun reproșându-i că m-a salvat. Îmi părea rău că sunt în viață. Acum gândesc altfel și am început din nou să înot în râul vieții. În ce privește declarațiile date de noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]