1,908 matches
-
frumos ți-am adus! Și asta pentru că eu întotdeauna mă gândesc la tine și am grijă de tine! ADAM (mușcă din măr) DUMNEZEU (furios): Nu mă așteptam ca voi să nu mi ascultați cuvântul și să vă lăsați înșelați și ispitiți de un șarpe blestemat! Pentru fapta voastră omenirea va fi condamnată ca întotdeauna să-și obțină din greu cele necesare traiului, iar sufletul fiecărui om să caute de a lungul celor 7 vieți acel crâmpei de Rai pierdut. Iar dacă
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
duce afară) POVESTITORUL: Dumnezeu, cântărind faptele bune și faptele rele făcute în timpul vieții de Iuda, înclină balanța înspre decăderea sufletului lui cu o treaptă și hotărăște ca în cea de a patra viață, sufletul să se întrupeze într-un alchimist ispitit de diavol, Faust, pentru a vedea dacă își va putea îndrepta greșeala comisă în viața anterioară. Să vedem dacă Faust va urma calea cea dreaptă! FAUST: Văd că oricât aș încerca nu reușesc să creez formula prin care să reușesc
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
Doar sufletul tău! Dar te-aș face cel mai bogat om din lume! Și ai fi veșnic tânăr! FAUST: O să mă mai gândesc! MEFISTO: Gândește-te! Dar nu prea mult timp...pentru că timp nu am! Am și alte suflete de ispitit! Însă să știi că atunci când îmi vei invoca numele, eu voi apărea și-ți voi îndeplini cerințele! (apoi pleacă) POVESTITORUL: Faust se gândește îndelung și în cele din urmă se hotărăște să-l invoce pe Mefisto. FAUST (spune): Mefisto! MEFISTO
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
bolnavul acuză astenie, scăderea capacității mnezice și a facultăților de concentrare. Simptomatologia sindromului astenic constituie fenomenologia morbidă căreia bolnavul îi acordă credit și o expune ca 7 Nu trebuie să ne facem iluzii: nu există psihiatru care să nu fie ispitit ca să liniștească tineri sudenți la care deja debutul unei discordanțe este conturat, veniți să consulte pentru că sunt obsedați de teama de a deveni schizofreni. pe trăiri penibile, aparent autentic nevrotice. De asemenea, acuză tulburări cenestopate, care ar putea duce în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
anumitor orizonturi de interpretare reprezentări colective despre Dracula care s-au transformat în timp în mit. Se impune însă observația că Vlad Țepeș nu este practicantul acestor ritualuri, ci doar inspiratorul lor, corupătorul, în fapt agentul satanic care îi influențează/ispitește pe ceilalți. În afara acestor teme principale, la făurirea imaginii satanice a lui Vlad Țepeș mai concură și alte aspecte care au rezonanță și relevanță în mentalul colectiv al epocii (...) Domnul român, asociat cu marii schingiuitori ai creștinătății însetați de sânge
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interes mereu fierbinte, pe care îl provoacă statornic închisoarea. Deoarece, din cele mai străvechi timpuri, omul s-a obișnuit să considere că cele mai groaznice lucruri pe lume sunt moartea, nebunia și temnița. Iar ceea ce este groaznic te atrage, te ispitește; necunoscutul este întotdeauna înfricoșător" (Vladimir Bukovski, Și se întoarce vântul, traducere din limba rusă și note de Dumitru Balan, Fundația Academia Civică, București, 2002, p. 26). 3 Stéphane Courtois (coord.), Dicționarul comunismului, traducere de Mihai Ungurean, Aliza Ardeleanu, Gabriela Ciubuc
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se vedea din cauza negrelii ce se instaurase definitiv pe toată pielea sa. Cucoana Anica era cu vreo două decenii mai devreme venită pe lume, Musolin îi putea fi copil, dar luase și ea o harașpincă și un mic diavol o ispitea spre năzbîtii. Musolin, ai să te răstorni, chicotea cucoana șugubăț. Dacă se răstoarnă vezi să n-ajungi dedesubt, că intru în păcat, replica Musolin. Numai să nu pățim ceva, măi Musolin. Amîndoi erau transpirați și bănuiala că aceștia n-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vei mânca din el, vei muri negreșit!" (2: 16-17). O idee, necunoscută în altă parte, se degajă din această interdicție: valoarea existențială a cunoașterii. Cu alte cuvinte, știința poate să modifice radical structura existenței umane. Totuși, șarpele reușește să o ispitească pe Eva. "Nu, nu veți muri! Dar Dumnezeu știe că în ziua în care veți mânca din el vi se vor deschide ochii și voi veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul" (3:4-5). Acest episod, destul de misterios, a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fi călăuzite de alte figuri divine, în primul rând de către Eros. Scriitorii și artiștii plastici vor exploata exact această sexualitate irațională și ireductibilă a zeiței; dovadă este faptul că, în epoca elenistică, "farmecele Afroditei" vor deveni clișee literare. Ești aproape ispitit să vezi în această dezvoltare artistică sub semnul Afroditei, desacralizarea radicală a iubirii fizice, în fapt, este vorba de un camuflaj inimitabil și bogat în semnificații, precum se pot regăsi în atâtea alte creații ale geniului grec. Sub aparența unei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
restaurat starea, i-a înapoiat îndoit toate averile și Iov a trăit până la vârsta de o sută patruzeci de ani (42: 7-17). După trei milenii, această carte febrilă, enigmatică și neliniștită continuă să pasioneze. Faptul că Dumnezeu s-a lăsat ispitit de Satan tulbură încă multe suflete naiv religioase. Totuși, Iov 1-a înțeles bine: dacă totul depinde de Dumnezeu, și dacă Dumnezeu este impenetrabil, este imposibil să-i judecăm actele: este imposibil, așadar, să-i judecăm atitudinea față de Satan. Lecția
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
frustarea și revolta omului superior, dotat cu inteligență ascuțită și cu cerebralitate, împotriva rudimentului uman, cumplit de inferior care este Struțocămila, dar care are o poziție socială privilegiată: “De unde ispita după gând îi răspunsă, de vreme ce întâiași dată pre Săraca Cămilă ispitiră, căriia giuruindu-i că pre lângă urechi, coarne și pre lângă peri, pene îi vor adaogi și din dobitoc pasire o vor putea face. Așijderea, numelui Cămilii titulul Struțului alcătuindu-să și de la pasiri aripi, iară de la dobitoace coarne lipindu-i-să, între dobitoace
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
bună s-a orânduit pe ranguri de "baron". A rămas deci, ca unică, implacabilă soluție, dispariția lentă, discretă, ascunsă de ochii lumii... "arsenic și dantelă veche"... praf și pulbere, chestii din astea... Liber la ucis păsările! M-am lăsat iarăși ispitit să trag o raită pe malurile lacului Dorobanț, cel de dincolo de Ciric. Cu mașina fac doar câteva minute. Astăzi larga întindere de apă are culoarea cromului și este încrețită ușor de o adiere tăioasă. Acum câteva zile termometrul arăta zero
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
piesa decât la un singur nivel, În spectacol imaginile erau atât de puternice, Încât Îi purtau pe actori În direcția dorită de tine. Era fascinant să urmărești căderea tragică a lui Angelo. Ducele Îl pune În situația de a fi ispitit de putere. Nu e o ispită oarecare. Ce Îl obsedează pe Angelo este pângărirea purității: el vrea să distrugă puritatea prin actul erotic. L-ai pus pe Angelo să facă acest monolog imposibil cu pângărirea de altare jucând pe două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
intelectuală liberă, până când, la sfârșitul lui 1947, au fost și ele sugrumate, odată cu abolirea forțată a monarhiei. Eram deci ațintiți către valorile spirituale ale lumii antebelice, incitați pe de o parte de faptul că multe dintre ele erau încă prohibite, ispitindu-ne prin aceasta o dată mai mult, iar pe de alta pentru că mulți dintre cei care le creaseră încă existau fizic, puteau fi întâlniți pe stradă, văzuți, cu excepția, desi gur, a celor pe care regimul îi trimisese la închisoare sau a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
la gura sobei... Dinu Noica, din Câmpulung, lui Pierre la București 24 octombrie 1953 Pierre dragă, Rândurile dumitale erau neașteptate în pachetul de scrisori trimis de Mihai. După ce le-am citit, am realizat că le meritam. Fără îndoială că fusesem ispitit să mă uit în buletinul D-tale de identitate, dacă n-ar fi fost decât pentru că erai prietenul lui Mihai. Te am văzut apoi evoluând aci cu atâta dezinvoltură, încât am renunțat să te identific pe loc, mulțumindu-mă să
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în zestrat pentru a face ceva cu mâinile, sufletul și inteligența, așa încât nu m-aș mira să știu că te consideri acasă în cinematografie. Dacă însă mă limitez la ce pot ști despre D-ta în urma scrisorii trimise, atunci sunt ispitit să spun că ar trebui să scrii literatură. Nu cumva ai și scris? Oricum, mă bucur să știu acum că prietenul lui Mihai e cineva. Tot ce ți-aș dori ar fi să nu te lași prins și D-ta
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nu-mi pot reprima o mirare. Cum e posibil ca un om care a traversat un secol atât de tulbure și care a trecut prin câteva convulsii enorme, printre care un război, să nu fie - sau să nu fi fost - ispitit de scrierea memoriilor? Țin minte că într-un articol intitulat „ Fețele fericirii“ și publicat în Dilema veche, scriați la un moment dat: „Ce cosmetician iscusit e memoria. Cum se pricepe ea să aureoleze banalul.“ Chiar și așa, la treizeci și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și fără să bea2. Dar, stăruind în rugăciune asupra acestor lucruri, se află foarte temător. În cele din urmă, merse în biserica Sfântul Dominic unde hotărî să plece în felul în care gândise și deja marea teamă că L-ar ispiti pe Dumnezeu se risipi. A doua zi dimineață, în ziua plecării, se sculă devreme și, începând să se îmbrace, îi veni o teamă atât de mare încât i se părea că nu izbutește să se îmbrace. Deși simțea oîmpotrivire, ieși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
putea să-i spună regulile primei și celei de-a doua săptămâni pentru cunoașterea diferitelor spirite 4. 9. A noua. Este de luat aminte ca, atunci când cel care face exercițiile din săptămâna întâi nu are experiență în celespirituale și este ispitit în mod grosolan și în chip vădit, ca și cum ar fi împiedicat în înaintarea în slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru, de pildă de osteneli, rușine și teamă pentru cinstirea lumească etc., cel care propune exercițiile să nu-i vorbească despre regulile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
tare i-ar dăuna cele din săptămâna a doua, fiind vorba de o materie mai subtilă și mai adâncă decât ar putea înțelege. 10. A zecea. Când cel care propune exercițiile simte că cel care le primește este asediat și ispitit sub aparența binelui, atunci e potrivit să-i vorbească despre regulile celei de-a doua săptămâni mai sus pomenite. Pentru că dușmanul firii omenești ispitește de cele mai multe ori sub aparența binelui atunci când persoana trăiește în viața iluminării, care corespunde exercițiilor celei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
A zecea. Când cel care propune exercițiile simte că cel care le primește este asediat și ispitit sub aparența binelui, atunci e potrivit să-i vorbească despre regulile celei de-a doua săptămâni mai sus pomenite. Pentru că dușmanul firii omenești ispitește de cele mai multe ori sub aparența binelui atunci când persoana trăiește în viața iluminării, care corespunde exercițiilor celei de-a doua săptămâni, și nu în viața curățirii, care corespunde exercițiilor primei săptămâni 1. 11. A unsprezecea. Aceluia care face exercițiile primei săptămâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a lăsa pe dinafară nici un ținut, loc, stare de viață, nici măcar o singură persoană. 142. Al treilea punct. Să mă gândesc la ce cuvântare le ține și cum îi îmboldește să azvârle năvoade și lanțuri; și mai întâi să-i ispitească cu pofta de avuții, cum se întâmplă cel mai adesea, ca să ajungă mai ușor la slava deșartă a lumii și apoi la o trufie mai mare; astfel încât prima treaptă să fie cea a avuțiilor, a doua cea a slavei, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dialog cu Cristos, Domnul nostru, și la sfârșit cu un Pater noster. 199. Notă. Trebuie luat aminte, după cum s-a spus deja în parte mai sus2, că în dialoguri trebuie vorbit și cerut în funcție de materia propusă, și anume după cum sunt ispitit sau consolat și după cum simt dorința de a avea o virtute sau alta, după cum vreau să mă predispun pentru o parte sau alta, după cum vreau să sufăr sau să mă bucur de lucrul pe care-l contemplu; cerând, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe care e potrivit să o mănânce, de la care să nu se abată în nici un fel, orice poftă sau ispită l-ar îmboldi; ba mai mult, pentru a stăvili mai bine orice poftă neorânduită și ispită a dușmanului, dacă este ispitit să mănânce mai mult, atunci să mănânce mai puțin. 218. SĂPTĂMÂNA A PATRA. PRIMA CONTEMPLAȚIE: CUM CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, I S-A ARĂTAT STĂPÂNEI NOASTRE (NR. 299). Rugăciune. Obișnuita rugăciune pregătitoare 1. 219. Prima introducere este istorisirea, care aici va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
i-a spus: („Lasă acum; căci așa se cuvine să împlinim toată dreptatea”). 3. (A venit Duhul Sfânt și vocea Tatălui din cer, spunând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care Îmi aflu bucuria.”) 274. DESPRE CUM A FOST ISPITIT CRISTOS, SCRIU SFINȚII LUCA ÎN 4,1-13 ȘI MATEI ÎN 4,1-11. 1. Primul. După ce a fost botezat, S-a aflat în pustiu, unde a postit timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți. 2. A fost ispitit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]