1,396 matches
-
și colectiv, istoria și carențele istoriografice etc. Într-un cuvânt, istoria înțeleasă ca un segment al științelor umane, „silită să intre în dialog cu tot ce ține, lato sensu, de sfera antropologiei”. Răspunsurile pe care Alexandru Zub le dă interogațiilor istoriografice sunt consecințe logice ale investigațiilor istoriste ale fiecărui semn de întrebare decupat dintr-un întreg niciodată static și, deci, schimbător. Miron Costin socotea - observă Al. Zub - că istoria reflectă imaginile trecutului în mod corect „ca într-o oglindă”, fără ca el
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Zub sunt de „veșnică actualitate”, astăzi mai arzătoare ca oricând. Istoricul, fiind și el o ființă „supusă vieții”, s-a născut am putea zice forțând nota - odată cu el și întrebarea: cum se poate împăca subiectivismul său, inerentul militantism pe tărâm istoriografic cu exigența primordială a adevărului ? Alexandru Zub se plasează pe o linie de împăcare întâlnită acolo - spune el - „unde militantismul se exercită, după formula maioresciană, «în marginile adevărului» în limitele mai sus schițate”. Neîndoielnic că terenul tematic predilect al lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
seamă, în paginile ei publicîndu-se și contribuții ale unor istorici francezi. Paul Henry, Jérôme Carcopino, Henri Grégoire, Jean Daniélou, Em. Beau de Lomenie sînt numai cîteva nume, pe linia unei tradiții care a și fost definită apoi, secvențial, sub unghi istoriografic 2. Autoarea ultimului demers, Catherine Durandin, doctor în istorie (1980), făcuse și studii de română la École des Langues Orientales (1969), unde avea să și profeseze îndelung, identificîndu-se oarecum cu faimosul, de două ori secular, INALCO. Una din primele sale
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
A. D. Xenopol în marea lui sinteză istorică, pe frontispiciul căreia se putea citi melancolica sentință a cronicarului: "Nu sunt vremile sub cîrma omului, ci bietul om sub vremi". Cugetarea costiniană va fi fost pentru Catherine Durandin, la început de carieră istoriografică, o cheie de lectură a unui trecut și poate o provocare. Căci în sinteza lui Xenopol ea regăsea, deși estompate de un remarcabil simț al măsurii, temele unui lamento îndelung și confuz, care meritau să fie lămurite. Enigma continuității, vicisitudinile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fapte, ci caută sensuri, problematizează, construind un discurs reflexiv asupra trecutului românesc. Liniile directoare, stările de spirit, mentalitățile o interesează cu deosebire. Ajunge astfel la o "lectură" proprie a istoriei, una hrănită, cum am văzut, din alte lecturi și experiențe istoriografice, dar mai cu seamă din sondajele pe care autoarea însăși le-a efectuat în spațiul românesc un bun sfert de secol. Găsim, undeva, menționat anul 1973, ca dată a primului ei sejur în București, metropolă ce avea să-i fie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
XVI, domnitorii Moldovei au comandat cronici unor cărturari proveniți din mediul mănăstiresc: Petru Rareș se adresează călugărului Macarie, Alexandru Lăpușneanul lui Eftimie, iar Petru Șchiopul lui Azarie. Cronicile slavone, redescoperite la sfîrșitul secolului al XlX-lea marchează încheierea unei tradiții istoriografice ecleziastice. În Țara Românească, cronicile slavone au dispărut și n-au putut fi reconstituite decît din fragmente, plecîndu-se de la o cronică din secolul al XVII-lea, Letopisețul Cantacuzinilor. Aceste contribuții documentare au fost completate prin publicarea, în 1966, sub îngrijirea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bazinul carpatic, pe care 1-au ocupat". Istoriografia română nu contestă așezarea aici a maghiarilor, dar se ridică împotriva tezei maghiare, după care Dacia fusese abandonată de Aurelian și deci maghiarii ar fi primii ocupanți ai Transilvaniei. Fideli unei tradiții istoriografice, care se afirmă la sfîrșitul secolului al XVlII-lea, istoricii maghiari conchid Istoria Transilvaniei din 1992: "Izvoarele istorice, cercetările arheologice și toponimia probează fără echivoc că teritoriul Daciei, rupt de Imperiu militar și politic în 270, a fost astfel pierdut
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
O enigmă și un miracol istoric: poporul român. Acest text este reeditat în 1988 la București, studiile autorului servind atunci ideologiei oficiale. Naționalismul ideologiei comuniste, formulat încă de la sfîrșitul anilor '50, a condus, în final, la reînceperea violentă a confruntării istoriografice româno-ungare. Istoricii unguri încep să "atace" în 1980, atunci cînd la București, regimul lui Ceaușescu pregătește celebrarea celei de-a 2050 aniversări a statului dac. Comitetul ungar pentru studii transilvane publică la New York, tot în 1980, Transylvania and the theory
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
greaca, ori din Moesia, unde limba oficială este latina. Persistența toponimelor de origine latină în Dacia nu ar trebui supraevaluată: de exemplu, în Pannonia există toponime latine din perioada cînd descendenții provinciilor romane dispăruseră... Cu totul altul este parcursul logicii istoriografice române. Evacuarea anunțată de Eutropiu nu este contestată, ci relativizată: cînd se pornește de la o estimare a populației daco-romane de l pînă la 3 milioane de locuitori, pentru a arăta că trecerea la sud de Dunăre este de neimaginat; cînd
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iluministe; pe de altă parte, ele par a fi o potențialitate progresistă și patriotică. Curînd, ideea unei istorii semnificative și a unui destin de împlinit începe să circule în scopul mobilizării generației de la 1848. Sub impulsul influenței lui '89, dezbaterile istoriografice din România rămîn deschise asupra sensului acestor ani ai începutului. Cercetările realizate aici cu prilejul bicentenarului revoluției franceze au arătat existența unor tendințe divergente în ceea ce privește descrierea și interpretarea atmosferei socio-culturale a acestui spațiu înaintea mișcării naționalităților. Unii istorici, cum ar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a publicului larg. Cel care spunea că semnătura lui stă sub toate actele României moderne, merită toată atenția, iar problematica istoriei moderne a României este indispensabilă de personalitatea lui Mihail Kogălniceanu. Cu atât mai utilă este o lucrare cu conținut istoriografic în care se regăsesc contribuții ale istoricilor din România dedicate unui moment crucial din istoria României moderne și a locului pe care Mihail Kogălniceanu l-a jucat în complicatele momente din anii 1877-1878. Nu întâmplător, unul dintre principalii actori ai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în complicatele momente din anii 1877-1878. Nu întâmplător, unul dintre principalii actori ai momentului de pe arena politică internațională, cancelarul Germaniei Otto von Bismark, făcând referire la calitățile deosebite ale lui Mihail Kogălniceanu menționa: „România își are oamenii săi politici”. Studiile istoriografice își au meritul în a propune o evaluare a unei anumite problematici începând cu perioadele mai vechi, păstrând limbajul epocii și aduse până în prezent. Or, afirmațiile, concepțiile și aprecierile se schimbă de la o perioadă la alta. Prin urmare, studiile istoriografice
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
istoriografice își au meritul în a propune o evaluare a unei anumite problematici începând cu perioadele mai vechi, păstrând limbajul epocii și aduse până în prezent. Or, afirmațiile, concepțiile și aprecierile se schimbă de la o perioadă la alta. Prin urmare, studiile istoriografice vin să ne ofere tabloul complex al evaluărilor realizate pentru anumite momente istorice, precum și a rolului pe care personalitățile marcante l-au jucat în elaborarea strategiilor și tacticilor pe moment. Cele care vor deveni determinante în realizarea rezultatului final. În
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
unei istoriografii interesate de problemele naționale, după cum aveau darul să-i atragă atenția asupra problemelor metodologice domeniul în care cercetările istorice din veacul trecut au fost atât de mult influențate de Ranke. Studiile în străinătate au contribuit la clarificarea preocupărilor istoriografice ale tânărului Mihail Kogălniceanu. În 1837 încă înainte de a împlini 20 de ani, tipărește la Berlin trei lucrări care dezvăluie aproape surprinzătoarea cunoaștere a limbii și literaturii române, a uneia dintre cele mai spinoase probleme etno-sociale ale epocii, privită într
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă a fiecăruia dintre ei la dezvoltarea istoriografică nu este și nu putea fi aceeași. Cu Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul între tradiție 6 și inovație în opera sa nu este atât de net în favoare acesteia din urmă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu cât românii, datorită știutelor împrejurări, nu au fost un popor expansionist; dimpotrivă, ei au trebuit să facă față atacurilor și asupririi străine, continuate cu atacuri istoriografice. Aceeași situație a determinat însă, din legitima și patriotica dorință de a-și apăra drepturile cu ajutorul argumentelor istorice anumite exagerări. Cea mai cunoscută este aceea legată de ideea latinității pure, care s-a reflectat șin faptul că istoria românilor a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
aceasta a primit un puternic impuls de pe urma realizării lor. Și în perioada anterioară primului război mondial, legăturile dintre istoricii din diferitele regiuni românești fuseseră deosebit de puternice, ceea ce făcuse ca activitatea lor să se contopească într-un efort comun; unitatea demersului istoriografic românesc se realizase cu mult timp înainte de realizarea unității politice. Frontierele politice existente între diferitele părți ale teritoriului românesc au constituit totuși impedimente în stabilirea legăturilor directe între istorici, în libera circulație a lucrătorilor și revistelor de istorie. Anul 1918
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
istorie. Anul 1918 a înlăturat aceste impedimente a oferit o bază mai largă învățământului istoric. Pe de altă parte evenimentele din 1918 au determinat un firesc interes pentru cunoașterea premiselor lor, îndepărtate sau apropiate, impulsionând și în acest fel cercetarea istoriografică. Numărul specialiștilor și al publicațiilor a sporit considerabil după cum, în condițiile dezvoltării generale a culturii și a științei a sport nivelul învățământului și cercetării istorice. Faptul este legat și de posibilitatea de grupare a forțelor în câteva centre de importanță
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine principala pondere în cercetarea istoriografică a epocii. Aceasta a căpătat un cadru instituțional mai adecvat prin organizarea pe lângă universități, a unor institute specializate. În acest context, deosebit de favorabil, un loc important î-l ocupă și cercetarea privind marele eveniment ce a avut loc în 1877-1878
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44 CAPITOLUL IV Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial Perioada contemporană se caracterizează, prin o nouă organizare a muncii istoriografice, prin înlocuirea activității individuale cu munca în echipe, prin perfecționarea schimbului de informații. Complexitatea transformărilor lumii contemporane au determinat o extindere a preocupărilor, ca și o perfecționare a metodelor concrete de cercetare. Evenimentul din 1877-1878 și personalitățile care au contribuit
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cu fermitate drepturile țării sale în fața Congresului de la Berlin. În lunile următoare Mihail Kogălniceanu a depus o susținută activitate în vederea integrării României între statele suverane ale Europei. Deceniul VII al secolului XX este marcat de o activitate fructuoasă pe tărâm istoriografic. Au apărut numeroase lucrări studiind în profunzime istoria poporului român. O sinteză a istoriei românilor scrisă de C.C. Giurescu și D.C. Giurescu, Istoria Românilor. Din cele mai vechi timpuri până astăzi, apare în 1971, în care înfățișează în linii generale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
-ne și ne mântuiește pe noi! Înscrierea corectă în Sfânta Tradiție sau Predanie reprezintă cerința fundamentală pentru orice creștin autentic. Astfel, îndemnul deloc de neglijat Înapoi la Tradiție! ar putea fi reformulat prin apelul revigorant Înainte la Sfânta Tradiție! Discursul istoriografic și prin extensie, discursul intelectual, trebuie să țină cont de toate aceste realități intrinseci ale noțiunilor de Biserică, Tradiție și națiune atunci când încearcă contextualizarea lor într-un cadru specific. Printr-o punere corectă a acestor termeni în ecuația unei dezbateri
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Florea Ioncioaia, Revolta ierarhiei. O discuție asupra temei elitelor și a proiecției sale istoriografice, în Xenopoliana, Buletinul Fundației Academice A. D. Xenopol, Iași, an IV, nr. 1-4, 1996, p. 56: "Dezbaterea asupra elitelor apare sub forma mai multor categorii de enunțuri culturale. Pe de o parte, avem un discurs științific, ale cărui mijloace și finalități
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
naziste. În Republica Moldova atmosfera era amplificată de intrarea mai recentă a teritoriului dintre Prut și Nistru în componența URSS, încât curățarea de elementele presupuse dușmane regimului avea loc chiar în primii ani de după război. După o perioadă de dispute istoriografice, locul principal între istoricii republicii a fost ocupat de Iakim Grosul și Nikolai Mohov, care își vor păstra statutul în următoarele aproximativ trei decenii. Mohov, născut în Caucaz, a fost trimis la Chișinău în 1945, după ce anterior fusese, timp de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
începând cu perioada dacilor și mergând până la destrămarea fostei URSS și constituirea Republicii Moldova ca stat independent. Nucleul lucrării îl constituia formarea la est de Carpați a statului medieval moldovean și apariția naționalității moldovene. Cartea, care se baza exclusiv pe surse istoriografice sovietice și din Republica Moldova, relua tezele moldovenismului primitiv. Una dintre lucrările de referință, rezultat al eforturilor susținătorilor identității poporului moldovenesc, îl constituie și astăzi amplul studiu al doctorului în istorie și în filologie Vasile Stati (în cazul în care lucrarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]