3,057 matches
-
București, 1962, 42-43; Simion, Orientări, 315-346; G. Călinescu, Cronicile optimistului, București, 1964, 414-416; Scrisori - Ibrăileanu, I, 261-305; Sevastos, Amintiri, 391-395; Ov. S. Crohmălniceanu, Retușări la un portret, LCF, 1969, 7; Muthu, Orientări, 57-64; Vlad, Convergențe, 99-113; Zaciu, Colaje, 73-76; Bucur, Istoriografia, 444-448; Cioculescu, Itinerar, I, 214-218, II, 291-300, V, 352-359; Săndulescu, Citind, 89-129; Crohmălniceanu, Literatura, III, 336-360; Mihăilescu, Conceptul, I, 441-445; Balotă, Arte, 214-223; George, Sfârșitul, II, 189-197; Paleologu, Ipoteze, 96-143; Constantin Trandafir, Paul Zarifopol, București, 1981; Mircea Muthu, Paul Zarifopol
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
causa al mai multor universități (Alba Iulia, Galați, Suceava, Constanța), e Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, oferit de Republica Franceză (1995), decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer (2000). Face parte din Comisia Internațională de Istoriografie, Asociația Istoricilor Europeni, Asociația Istoricilor Americani, Societatea Internațională pentru Studiul Timpului etc., din colegii de redacție la publicații din țară și de peste hotare, coordonează „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»” și „Xenopoliana” (editată începând din 1993) precum și numeroase
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
lui Vasile Pârvan (1983), de scrutarea „dilemelor” istoricului (1985) și de repunerea în circulație a scrierilor, inclusiv a celor inedite (Corespondență și acte, Scrieri, Memoriale, Idei și forme istorice. Patru lecții inaugurale etc.). Lui A. D. Xenopol, definit emblematic a întruchipa „istoriografia română la vârsta sintezei”, i se consacră studii privitoare la viață și operă, atenția îndreptându-se și spre scrierile literare, cum ar fi, de exemplu, memorialistica, i se editează Istoria românilor din Dacia Traiană. De altminteri, și alte lucrări se
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
prelecțiuni” și la Academia Română, literatura de inspirație istorică etc. - și, în 1994, la alcătuirea unor captivante „glose istorico-culturale” cu privire la Mihai Eminescu; mai multe volume, începând din 1986, au în centru problema identității, „căutarea”, „dilemele” și „perspectivele” acesteia, inclusiv în Basarabia; istoriografia urmărită în pașoptism, în postpașoptism, în etapa sintezei și la cumpăna secolelor („sub semnul modernității”), e studiată, pentru prima dată, și „sub dictatură” - Orizont închis (2000). O constantă a metodei de cercetare a lui Z. se dovedește aceea a arcului
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
istoric și publicist - „ipostaze care nu înseamnă în fond decât modalități diferite de exprimare în cadrul unui singur program” -, Z. speră să preîntâmpine, pe cât posibil, izolarea primejdioasă a istoriei ca disciplină, să împiedice proliferarea diletantismului patriotard, care face „mari deservicii atât istoriografiei, cât și spiritului public” și, implicat astfel în „viața epocii”, să răspundă la nevoia ei de îndrumare. „Istoria ca opțiune civică” reprezintă la Z. „un anumit mod de asumare a duratei”. Tot prin prisma duratei, totalității, temeiniciei, finalității, creativității plurivalente
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
de neconfundat. Dintre istoricii generației mele, cel mai mult mi-a plăcut și îmi place, în continuare, Alexandru Zub, un eminent teoretician al istoriei și un analist de marcă al fenomenului cultural în care intră, bineînțeles, și ideologia literară și istoriografia propriu-zisă. Pe urmele lui Xenopol și Pârvan, modelele sale intelectuale, el vede istoria ca o parte a culturii generale și, dincolo de fapte, caută legile secrete care le determină și, totodată, caută legile ce acționează la suprafața fenomenului. Ca istoric, Alexandru
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Iași, 1974; Vasile Pârvan. 1882-1927. Biobibliografie, București, 1975; Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1885, Iași, 1976; M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne, București, 1978; Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens (în colaborare cu Gerhard Ernst), Regensburg, 1978; A scrie și a face istorie (Istoriografia română postpașoptistă), Iași, 1981; Biruit-au gândul (Note despre istorismul românesc), Iași, 1983; Pe urmele lui Vasile Pârvan, București, 1983; L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol, București, 1983; Mihail Kogălniceanu, București, 1984; De la istoria critică la
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
postpașoptistă), Iași, 1981; Biruit-au gândul (Note despre istorismul românesc), Iași, 1983; Pe urmele lui Vasile Pârvan, București, 1983; L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol, București, 1983; Mihail Kogălniceanu, București, 1984; De la istoria critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului XIX și începutul secolului XX), București, 1985; ed. 2, București, 2000; Les Dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan, București, 1985; ed. (Vasile Pârvan: dilemele unui istoric), Iași, 2002; Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986; Istorie
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Revolution. 1789, de Tocqueville, and Romanian Culture), pref. Paul E. Michelson, Iași-Oxford-Portland, 2000; Impasul reîntregirii, Iași, 1995; Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă, Iași, 1997; Discurs istoric și tranziție. În căutarea unei paradigme, Iași, 1998; Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură, Iași, 2000; Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România. Alexandru Zub în dialog cu Sorin Antohi, Iași, 2002. Ediții: Vasile Pârvan, Corespondență și acte, introd. edit., București, 1973, Scrieri, introd. edit., pref. Radu Vulpe, București, 1981
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
I În arhiva de la Sigmaringen, București, Editura Paideia, 2011; traducere din limba germană: Michael A. Musmanno, Ultimii martori ai lui Hitler. Mărturii istorice, București, Grupul Editorial Corint, 2007; domenii de interes: relații politicodiplomatice și militare europene (secolele XIX XX), istoria istoriografiei, istoria diplomației. Sorin Liviu Damean: profesor universitar doctor la Catedra de Istorie și Relații Internaționale a Facultății de Științe Sociale, Universitatea din Craiova; doctor În istorie cu teza Monarhia constituțională din România. De la Principele străin la proclamarea Regatului (1866-1881); a
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
discursive În România „democrației populare” (2003), distinsă cu premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române (2005); Pe urmele lui Marx. Studii despre comunism și consecințele sale (2005); Mănuși albe, mănuși negre. Cultul eroilor În vremea dinastiei Hohenzollern (2007); domenii de interes: istoria istoriografiei, istorie culturală, istorie recentă. Gabriel Moisa: conferențiar universitar doctor În cadrul Departamentului de Istorie al Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, Universitatea din Oradea și muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Secția de Istorie; secretar de redacție al anuarului
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
muzeului orădean și al publicației Revista bihoreană de istorie a Societății de Științe Istorice din România, Filiala Bihor; a publicat ca unic autor volumele: Colectivizare, rezistență și represiune În vestul României, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 1999; Istoria Transilvaniei În istoriografia românească 1965-1989, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2003; Direcții și tendințe În istoriografia românească 1989-2006, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2007; Rezistența anticomunistă În Arad și Bihor. Grupul Adrian Mihuțiu În mărturia lui Gheorghe Poenaru, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Istorice din România, Filiala Bihor; a publicat ca unic autor volumele: Colectivizare, rezistență și represiune În vestul României, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 1999; Istoria Transilvaniei În istoriografia românească 1965-1989, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2003; Direcții și tendințe În istoriografia românească 1989-2006, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2007; Rezistența anticomunistă În Arad și Bihor. Grupul Adrian Mihuțiu În mărturia lui Gheorghe Poenaru, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2008; Istoriografia românilor din Ungaria 1920-2010. Între deziderat și realitate, Giula (Ungaria), Editura
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
1965-1989, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2003; Direcții și tendințe În istoriografia românească 1989-2006, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2007; Rezistența anticomunistă În Arad și Bihor. Grupul Adrian Mihuțiu În mărturia lui Gheorghe Poenaru, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2008; Istoriografia românilor din Ungaria 1920-2010. Între deziderat și realitate, Giula (Ungaria), Editura NOI, 2010. A coordonat volumele: Studii de istoriografie românească, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2008; Istorie. Economie. Politică, Editura Universității din Oradea, 2009; domenii de interes: istoria istoriografiei și istoria contemporană
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
2007; Rezistența anticomunistă În Arad și Bihor. Grupul Adrian Mihuțiu În mărturia lui Gheorghe Poenaru, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2008; Istoriografia românilor din Ungaria 1920-2010. Între deziderat și realitate, Giula (Ungaria), Editura NOI, 2010. A coordonat volumele: Studii de istoriografie românească, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2008; Istorie. Economie. Politică, Editura Universității din Oradea, 2009; domenii de interes: istoria istoriografiei și istoria contemporană a României. Alexandru Muraru: doctorand În Științe Politice și profesor asociat În cadrul Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Țării Crișurilor, 2008; Istoriografia românilor din Ungaria 1920-2010. Între deziderat și realitate, Giula (Ungaria), Editura NOI, 2010. A coordonat volumele: Studii de istoriografie românească, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2008; Istorie. Economie. Politică, Editura Universității din Oradea, 2009; domenii de interes: istoria istoriografiei și istoria contemporană a României. Alexandru Muraru: doctorand În Științe Politice și profesor asociat În cadrul Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; elaborează o teză de doctorat cu titlul Problema monarhică
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
lasă tot mai puțin loc „noutăților semnificative, de detalii” <ref id="1">1 Ioan Scurtu, Contribuții privind viața politică din România. Evoluția formei de guvernământ În istoria modernă și contemporană, București, 1988, p. 8-15, o primă evaluare de ansamblu a istoriografiei „formei de guvernământ monarhice”, implicit a „momentului 1866”; Sorin Liviu Damean, Carol I al României, vol. I (1866-1881), București, 2000, p. 15-23; Idem, Monarhia În România, 1866-1947, București, 1991, p. 5-16; Dan Berindei, Societatea românească În vremea lui Carol I
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
României, trad. recentă din germană, de Ion Nastasă, București, 2003. </ref> istoriografice au evoluat spre condiția de referință, atinsă În perioada interbelică, când momentul 1866 a putut fi relevat la adevărata-i semnificație. O semnificație care, În „anii 50”, când istoriografia românească a trebuit să se conformeze excesiv condiției de ancilla politicae, a suportat denaturări grave. S-a susținut atunci că evenimentele din anul 1866 ar fi pus capăt unei experiențe pozitive a societății românești sub un domnitor autohton, ele Însemnând
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
externe ale constituirii Regatului, În etapa istorică numită a „diplomației secrete”, să fi fost o explicație pentru survolarea la români rapidă, de istoricii de până la 1914, a „Împrejurării” ridicării de rang ori de prestigiu a statului român. Mai prodigioasă decât istoriografia, ce s-ar fi numit „contemporană domniei lui Carol I”, a fost publicistica / jurnalistica din timpul acelei domnii, prin audiența deosebită a „criticii puterii”, o publicistică incluzând „partea” ce și-a atras „eticheta” de „anticarlistă” ori „antidinastică”<ref id="5
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
a Zilei de 10 Mai, a personalităților regale, ori de cuprindere sociologică, chiar enciclopedică, a României moderne, precum și peste compendiile, manualele și cursurile universitare mult marcate de impasul „periodizărilor istoriei” și al recunoașterii Regatului În opera construcției naționale. Lucrurile, În privința istoriografiei constituirii Regatului, aveau să stea cu mult mai rău după 1945 și, decis, odată cu „manualul Roller” din 1947. Rechizitoriul sever făcut „soluției monarhice”, ca gir dat „alianței burghezomoșierești”, teză „cominternistă” indicând caracterul „reacționar” al instituțiilor și politicii românești, de Lucrețiu
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Titu Maiorescu, Istoria contemporană a României, București, 1926, p. 192 și urm. </ref>, În dreptul celei de-a doua. Multă vreme o atare controversă nu a putut fi elucidată, fapt ce a Înlesnit ușurința, ca să nu spunem chiar dezinvoltura cu care „istoriografia marxistă” a putut denatura sensul și semnificațiile Regatului de la 1881. Un act ce a implicat inerente scăderi omenești din partea celor ce au jucat rolul esențial la Înfăptuirea sa, dar care, privit În Întreaga sa cuprindere istorică, ni se dezvăluie ca
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Întreaga sa cuprindere istorică, ni se dezvăluie ca unul dintre cele mai mari ale epocii noastre moderne. În Înfăptuirea sa a prevalat cauza națională și nu interesele limitative de partid sau de grup, numai ca dovadă pentru tendința unei anumite istoriografii putându-se reține În sfera seriozității aserțiunea că proclamarea Regatului a fost grăbită dacă nu chiar determinată de dezbaterile din Adunarea Deputaților, la 13/25 martie 1881, incitate de „ideea necesității de Întărire a forțelor de ordine din statul român
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
atenție În perioada regalității, atât În rândul celor care le organizau la nivel central sau local, cât și În rândul opiniei publice. Amintit În literatura vremii, „subiectul 10 Mai” a fost mai puțin menționat sau chiar trecut sub tăcere În istoriografia din perioada comunistă , din motive lesne de Înțeles, trimiterile referindu-se la data de 9 Mai, prezentată ca ziua obținerii independenței României. Desigur, ulterior, cei care au abordat subiectul Într-un cadru mai larg sau particularizat au Încercat și au
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
se introduce studierea În paralel a cursurilor Istoria românilor și Istoria universală. Situația aceasta s-a păstrat până În 1994, când În urma alegerilor generale În Parlamentul Republicii Moldova majoritar a devenit Partidul Democrat Agrar din Moldova , ai cărui reprezentanți au relansat ideile istoriografiei sovietice privind „limba și națiunea moldovenească” . La Începutul lunii martie 1995, În cadrul Ministerului Învățământului s-au inițiat discuții privind modificarea cursurilor de istorie și limba românilor. În luna martie 1995 au Început protestele tineretului studios și intelectualității Împotriva intențiilor Guvernului
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
1825. Prin prezentarea cronologică a evenimentelor și prin modul de utilizare a izvoarelor, nemenționate și puține la număr în raport cu cele folosite de istoricii Școlii Ardelene, dar recurgând la informații din literatura istorică sud-slavă, neglijată de aceștia, autorul rămâne tributar mentalității istoriografiei medievale. El apelează la sinopsisuri și scrieri istorice în latină și germană, în prima parte (până la istoria Bizanțului, în secolul al XI-lea) folosește istoria sârbilor a lui I. Raiă și notele de călătorie în Banat ale italianului Francesco Griselini
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]