2,793 matches
-
atît în Bulgaria, cît și în Iugoslavia și împiedicau stabilirea unei cooperări strînse între cele două guverne. În ceea ce privește Occidentul, comerțul cu țările Pieței Comune era deosebit de important pentru economia Iugoslaviei. În plus, statele apusene angajau un mare număr de muncitori iugoslavi și primeau mase de turiști ca să dezvolte această industrie acum înfloritoare. Nu mai puțin de 6,15 milioane de turiști au venit în Iugoslavia în 1973, cifră care a scăzut la aproximativ 5,6 milioane în 1976 și 1977. Nici o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu siguranță aceea care a suscitat cel mai mare interes și a atras cea mai mare atenție era găsirea unui succesor al lui Tito, care era trecut de optzeci de ani. Așa cum am menționat, tensiunile și conflictele anterioare din sistemul iugoslav fuseseră în foarte mare măsură ameliorate de faptul că Tito deținea puterea și prestigiul de a impune o soluție ori de cîte ori apărea o criză reală. El a fost un lider neobișnuit de capabil. După cum scria un fost ambasador
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
puterii a contribuit realmente în mare măsură la calmarea temerilor în privința viitorului Iugoslaviei după dispariția omului care fusese incontestabil cel mai puternic și mai încununat de succese lider socialist est-european. Cu toate multele dificultăți cu care s-a confruntat guvernul iugoslav după 1945, trebuie menționate unele realizări remarcabile. În primul rînd, statul a rămas unit. Iugoslavia, o federație de grupuri naționale cu limbi, religii, legături istorice și resurse economice diferite, era expusă unor mai mari presiuni decît vecinele ei din Balcani
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din Balcani, care aveau populații mai omogene.48 În al doilea rînd, la fel de important era faptul că asocierea era suficient de puternică ca să permită efectuarea de experimente sociale și politice. Spre deosebire de colegii lor din celelate state ale blocului, liderii comuniști iugoslavi putea încerca forme diferite de organizare socialistă. Pe lîngă aceasta, ei le puteau acorda locuitorilor lor o gamă de libertăți civile mai largă decît își permitea orice alt guvern comunist. Cetățenii iugoslavi erau liberi să călătorească, să lucreze în afara țării
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lor din celelate state ale blocului, liderii comuniști iugoslavi putea încerca forme diferite de organizare socialistă. Pe lîngă aceasta, ei le puteau acorda locuitorilor lor o gamă de libertăți civile mai largă decît își permitea orice alt guvern comunist. Cetățenii iugoslavi erau liberi să călătorească, să lucreze în afara țării și să emigreze. În al treilea rînd, statul a putut adopta o poziție neutră între lagărul sovietic și Occident și să reziste amestecului în afacerile lui interne. CONCLUZIE În acest capitol au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
380; 381; 386; 387; 389; 392 Cirenaica, 95 Călinescu, Armand, 190 Clubul Național (Muntenegru), 42 Codreanu, Corneliu Zelea, 188; 190 Comecon, 296; 302; 322; 324-326; 336-338; 343-345; 350; 361; 405 Comitetul Eliberării Naționale, vezi CONARE (Albania), 86; 91; 169 Comitetul Iugoslav, 119; 135-138 Comitetul politic de Eliberare Națională, vezi PEEA (Grecia), 254 Comitetul Uniunii și Progresului, vezi "Junii Turci" (Imperiul Otoman), 82; 83 CONARE (Albania), 169; 170 Conferința de Pace de la Paris, vezi și Tratatul de Pace de la Versailles, 140; 147
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1981 a fost organizat în Iugoslavia un nou recensăm`nt, ale cărui rezultate au fost parțial publicate mai t`rziu în același an. În cadrul acestei acțiuni, un număr de 1.215.000 de oameni au declarat că sunt de naționalitate iugoslavă, ceea ce reprezenta o creștere cu 450 % față de 1971. Semnificația acestei schimbări a fost interpretată în mod divers. Creșterea populației era de 9,2 %, cea mai mare creștere fiind înregistrată în districtul autonom Kosovo (27,47 %). Albanezii aveau cel mai spectaculos
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în colaborare cu Kim [1978], au subliniat în concluziile la o amplă și exemplară cercetare comparată că, de fapt, existența organizațiilor dedicate mobilizării claselor populare are ca efect redimensionarea dezechilibrului între nivelurile de participare politică. Asta cu toate că, așa cum demonstrează cazul iugoslav, analizat într-o cercetare comparată, și în interiorul acestor organizații se poate înregistra, și chiar se înregistrează un dezechilibru între participanții care au mai multe resurse, în sensul educației și al statutului social, și cei care au mai puține. Aspectul cel
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în cadrul sistemului politic, cît și în interiorul circuitului parlament -guvern. 2. STRUCTURILE Monocameralismul și bicameralismul Într-o analiză structurală, primul pas constă în sublinierea diferenței între parlamentele care au o singură cameră și cele care au două (în mod excepțional, parlamentul iugoslav avea cinci). Acum există nu puține sisteme monocamerale. Pentru a le sublinia doar pe cele mai importante, în Europa occidentală le putem numi pe cele din Danemarca, Finlanda, Grecia, Portugalia și Suedia. În Europa Centrală și de Est, tot fără
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și misiunile de luptă. S.B.: Fetele depuneau și jurământ, din câte îmi aduc aminte. D.T.: Toți: fete, băieți...Toți. S.B.: Dar oricum erau băieți care aveau armata. D.T.: Era un jurământ militar după tot tipicul, luat după modelul coreean, chinezesc, iugoslav. Era conceptul lui Tito, pe care îl preluase și Ceaușescu: "Războiul întregului popor". Sportul studențesc Sorin Bocancea: O componentă cel puțin atractivă a vieții din mediul universitar era cea sportivă. În perioada 4-8 ianuarie 1975, a avut loc la Iași
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
litoralul Mării Nordului, cu plaje îndrăgite de clasele înstărite din Belgia și din țările vecine. Am pornit la drum târziu și șoseaua era destul de pustie, așa că mi-am permis să accelerez viteza. Casa unde stăteam la Bruxelles era separată de Ambasada iugoslavă, care era păzită în permanență de doi jandarmi belgieni, prin numai două case, iar strada noastră care, pe toată întinderea ei, oferea o priveliște fermecătoare datorită micului, dar foarte îngrijitului parc Abbaye de la Cambre, făcea legătura între două artere principale
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
În coasta acestuia... Și sper, În al 24-lea ceas chiar cu recentele dovezi de ostilitate pe care le-au dat fruntașii noștri că nu vom deveni al 11-lea corn al dihaniei Apocalipsei lui Ioan, pe care un prieten jugoslav vai, ce pleonasm! o evoca, asociindu-i cele 10 coarne cu tot atâtea state agresoare... Și, dacă n’o fi așa, rămâne măcar scuza mea, a unui simplu dar adevărat român, față de frații sârbi. „Observator“, 12 mai 1999, ora 13
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
folosită, de „jandarmul mondial“, SUA, pentru a controla Germania În Europa și China În Asia. Încă, același jandarm n’are nevoie de o Românie puternică, În genere de o putere În Balcani; de asta tot el, jandarmul, a provocat criza iugoslavă. Și, dacă nu poate fragmenta România, măcar să mențină Basarabia independentă. Dar, aceeași nevoie de Rusia nu e cumva și șoarecele care roade planurile jandarmului și cauza viitoarei Uniri? Câte utopii am Înghițit cu toții? Vă mai promit și eu una. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
intensitate în zona Vrancea"; - perioadă: 9-19 septembrie 1999; - locul de desfășurare: Neptun; - participare românească: 135 de specialiști în protecție civilă; - participare străină: 100 de specialiști în protecție civilă din țările NATO și partenere - S.U.A., Republica Bulgaria, Republica Cehă, fostă Republică Iugoslavă a Macedoniei (Fyrom), Republica Moldova, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Ucraina, Republica Ungară; - finanțare: cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea acestei activități vor fi suportate din planul de relații internaționale al Ministerului Apărării Naționale pentru anul 1999, poziția 2025. ÎI. ACTIVITĂȚI
HOTĂRÂRE nr. 31 din 9 septembrie 1999 privind aprobarea participării unor unităţi şi subunitati din armatele altor state la activităţi de pregătire în comun cu unităţi şi subunitati ale armatei române, pe teritoriul României, în perioada septembrie-decembrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125277_a_126606]
-
Mihăilescu Monica, cetățean suedez, născută la 25 mai 1933 în localitatea Focșani, județul Vrancea, România, fiica lui Ionescu Gheorghe și Tatiana, cu domiciliul actual în Suedia, 22642 Lund, S:ț Hans Grand 25 B:212. 5. Kovacevic Larisa Gabriela, cetățean iugoslav, născută la 24 mai 1964 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Humeniuc Pintilie și Elenă, cu domiciliul actual în Iugoslavia, 23000 Zrenjanin, Dănilă Kosa 19. 6. Gamalan Gheorghe, apatrid, născut la 15 iunie 1937 în localitatea G-ral Stan
HOT��RÂRE nr. 999 din 2 decembrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126207_a_127536]
-
Articolul 1 Se aprobă cheltuielile de organizare a celei de-a doua reuniuni a comitetelor de sprijin din Bulgaria, fostă Republică Iugoslavă a Macedoniei și România, desfășurată la București la 30 noiembrie 1999. Articolul 2 Cheltuielile aferente acțiunii prevăzute la art. 1, în suma totală de 22.411.000 lei, se asigură în proporție de 50% din bugetul Ministerului de Interne, capitolul
HOTĂRÂRE nr. 989 din 2 decembrie 1999 privind aprobarea cheltuielilor de organizare a celei de-a doua reuniuni a comitetelor de sprijin din Bulgaria, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei şi România, desfăşurată la Bucureşti la 30 noiembrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126228_a_127557]
-
Eddin, cetățean sirian, născut la 5 aprilie 1961 în localitatea Alep, Siria, fiul lui Ahmed Toufic și Raja, cu domiciliul actual în localitatea Iași, str. Păcurari nr. 18, bl. 3, sc. D, ap. 11, județul Iași. 130. Hajrovic Salih, cetățean iugoslav, născut la 30 mai 1942 în localitatea Namga, Iugoslavia, fiul lui Acif și Rahmana, cu domiciliul actual în localitatea Arad, Str. Mioriței nr. 44, bl. 183, ap. 9, județul Arad. 131. Nusyrat Essam Ibrahim Hasan al Saleh, cetățean iordanian, născut
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
acorde autorizații de import, precum și autorizații pentru achiziționarea valutei necesare și să aplice reglementările naționale privind controlul schimburilor valutare fără discriminare între statele membre ale Comunității, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. Articolul 13 Impozitare și vama 1. Plata impozitelor, a taxelor vamale și a taxelor de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 157 din 19 octombrie 1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul RO 9903 privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 4-a - Pregătirea proiectelor ISPA, semnat la Bucureşti la 2 septembrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125731_a_127060]
-
Originea livrărilor Beneficiarul se declară de acord că, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele și livrările necesare pentru executarea contractelor să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Articolul 15 Proceduri de efectuare a plăților 1. Pentru contractele finanțate din Finanțarea gratuită a CEE documentele de licitație vor fi întocmite și plățile vor fi efectuate fie în unități europene de cont (ECU) sau, conform legilor și reglementărilor
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 157 din 19 octombrie 1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul RO 9903 privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 4-a - Pregătirea proiectelor ISPA, semnat la Bucureşti la 2 septembrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125731_a_127060]
-
textul ce urmeaza: mdMA) la gură Nerei și, în acest scop: a) să realizeze, în conformitate cu art. 9 al prezentului acord, pe teritoriul Republicii Socialiste România și pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, sistemele de apărare a terenurilor riverane române și iugoslave împotriva remuului Dunării la cote peste 69,50 mdMA la gură Nerei (în textul ce urmeaza: sistemele de apărare), suplimentare față de lucrările de apărare prevăzute în Acordul dintre Republică Socialistă România și Republică Socialistă Federativa Iugoslavia privind realizarea și exploatarea
ACORD din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind extinderea în continuare a colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126410_a_127739]
-
echipată fiecare cu cîte două hidroagregate de cîte 27 MW, dintre care una pe brațul Gogosu lîngă barajul deversor (în textul ce urmeaza: centrală suplimentară română) și cealaltă pe brațul principal al Dunării între malul drept al Dunării și ecluza iugoslavă (în textul ce urmeaza: centrală suplimentară iugoslavă). Hidroagregatele și celelalte echipamente ale centralelor suplimentare vor avea aceleași caracteristici tehnice și parametri că ai echipamentelor centralelor electrice ale Sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier ÎI" (în textul ce urmeaza
ACORD din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind extinderea în continuare a colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126410_a_127739]
-
cîte 27 MW, dintre care una pe brațul Gogosu lîngă barajul deversor (în textul ce urmeaza: centrală suplimentară română) și cealaltă pe brațul principal al Dunării între malul drept al Dunării și ecluza iugoslavă (în textul ce urmeaza: centrală suplimentară iugoslavă). Hidroagregatele și celelalte echipamente ale centralelor suplimentare vor avea aceleași caracteristici tehnice și parametri că ai echipamentelor centralelor electrice ale Sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier ÎI" (în textul ce urmeaza: Sistemul "Porțile de Fier ÎI"), realizate în conformitate cu
ACORD din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind extinderea în continuare a colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126410_a_127739]
-
Dunării care se valorifica în condițiile prezentului acord. Articolul 4 1. Părțile contractante sînt de acord că beneficiarii să-și îndeplinească obligațiile prevăzute la art. 3 din prezentul acord așa cum au convenit în contractele dintre ei, si anume: A. Beneficiarul iugoslav: I. La Sistemul "Porțile de Fier I"; a) să proiecteze și să realizeze sistemul de apărare a terenurilor riverane iugoslave în scopul și în volumul prevăzute în art. 9 al prezentului acord; ... b) să asigure exploatarea, întreținerea și înlocuirea sau
ACORD din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind extinderea în continuare a colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126410_a_127739]
-
îndeplinească obligațiile prevăzute la art. 3 din prezentul acord așa cum au convenit în contractele dintre ei, si anume: A. Beneficiarul iugoslav: I. La Sistemul "Porțile de Fier I"; a) să proiecteze și să realizeze sistemul de apărare a terenurilor riverane iugoslave în scopul și în volumul prevăzute în art. 9 al prezentului acord; ... b) să asigure exploatarea, întreținerea și înlocuirea sau reconstrucția obiectelor, instalațiilor și lucrărilor care formează sistemul de apărare a terenurilor riverane iugoslave, pe toată durata de existență a
ACORD din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind extinderea în continuare a colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126410_a_127739]
-
sistemul de apărare a terenurilor riverane iugoslave în scopul și în volumul prevăzute în art. 9 al prezentului acord; ... b) să asigure exploatarea, întreținerea și înlocuirea sau reconstrucția obiectelor, instalațiilor și lucrărilor care formează sistemul de apărare a terenurilor riverane iugoslave, pe toată durata de existență a Sistemului "Porțile de Fier I"; ... c) să suporte despăgubirile pentru pagubele apărute pe teritoriul iugoslav prin realizarea sistemului de apărare și prin exploatarea Sistemului "Porțile de Fier I" conform regimului definit în anexa nr.
ACORD din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind extinderea în continuare a colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126410_a_127739]