4,354 matches
-
la moșia Jilavele din Ialomița. V. cere domnitorului cercetarea cazului și pedepsirea calomniatorului. Îndrăgostit de fiica Venețianei și acuzat de omor în scopuri ,,necuviincioase”, se dezvinovățește cu tărie: pledoaria sa aduce argumente de logică și de bun-simț, dar cuprinde și izbucniri pătimașe la adresa adversarului, precum și accente de un patetism sincer, expresii ale unui suflet chinuit. Rezultatul procesului nu se cunoaște; în anul următor, 1799, V. e ridicat de oamenii domnitorului Alexandru Moruzi, exilat și închis la Tulcea. Sfârșitul îi este învăluit
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
petromaxul luminând la mari distanțe, cocoțat pe un stâlp în curtea casei părintești, prăvălia orientală și invazia mașinilor agricole germane, știrile despre campania din Bulgaria citite de copil în „Universul”, șocul scufundării Titanicului și vestea morții lui Aurel Vlaicu, apoi izbucnirea marelui război, plecarea tatălui pe front și a copilului la liceul din Craiova, umilința ocupației germane, lecțiile ținute în tinda bisericii „Madona Dudu” - o generație care crește în mijlocul unor transformări și conflicte dramatice. Este aici o proză austeră și disciplinată
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
Lieder Richards de Fournival, pe care o susține în 1904 la Universitatea din Halle, publicând-o în același an. Stabilit împreună cu familia (se căsătorise cu Ștefania, fiica lui C. Dobrogeanu-Gherea) la Leipzig, rămâne aici, rentier și om de litere, până la izbucnirea primului război mondial. În această perioadă se împrietenește cu I. L. Caragiale, autoexilat la Berlin. Spirite înrudite prin ironie și pasiunea pentru muzică, se vor influența reciproc, în pofida marii diferențe de vârstă. Întors în țară în 1915 și sărăcit în urma războiului
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
suciților - Mitru Fântână, protagonist și în romanul anterior, De-ar fi pușca iarbă verde. Mai reușită este a doua proză, articulată pe scenariul unei tragedii și în care moromețianul Picu figurează ca personaj. Într-un sat intrat în letargie odată cu izbucnirea războiului și ocupat de o patrulă germană, o stranie poveste de iubire între Suzana și schilodul Samuilă e curmată de uciderea femeii de către nemți. SCRIERI: Oul, București, 1968; Antrenorul și zeul, București, 1969; Soarele neterminat, București, 1970; Lucrări și zile
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
persoană normală, care nu s-ar simți deloc deranjată și chiar s-ar distra. În aceste circumstanțe, concentrarea devine dificilă, apare senzația de oboseală sau confuzie, sau chiar durerea fizică. O prelungire a situației de supraîncărcare poate avea ca rezultat izbucniri de mânie sau accese de plâns. Tulburările proprioceptive, vestibulare implică și ele tulburări praxice, de motricitate fină și grosieră. 3. Dificultățile privind motricitatea grosieră și fină includ slaba coordonare, deficiențe de statică corporală, hipertonie sau hipotonie musculară, incapacitatea realizării diferitelor
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
alianțe În care România a devenit parte din 1883 a reprezentat o creație negociată nu În vederea pregătirii unui război, ci ca un aranjament de securitate menit să asigure pacea și stabilitatea pe termen lung. Fondat cu 30 de ani Înainte de izbucnirea primului război mondial, Dreibund-ul acoperă arcul temporal al unei Întregi generații, protagoniști și decidenți laolaltă. În toate situațiile critice relevante, consumate În Europa Între 1885 și 1914, Tripla Alianță a avut un rol fundamental (Începând cu criza bulgară, 1885-1887, până la
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
25 iulie 1892 Împreună cu acordul de aderare necondiționată a Germaniei. Italia a re-aderat și ea la 28 noiembrie 1892, respectând ad literam termenii stabiliți În 1888. Cel de-al doilea tratat, ca și accesiunile aferente, a rămas În vigoare până la izbucnirea Primului Război Mondial, fiind reînnoit la 18/30 septembrie 1896 (25 aprilie/7 mai 1899 Germania, 9 iunie 1899, Italia), 4/17 aprilie 1902 (12/25 iulie Germania, 13 decembrie Italia), și 23 ianuarie/5 februarie 1913. Textul său a suferit doar
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
geopolitice și strategice În care România vegeta. Din 1898, anul În care acordul a devenit operativ <ref id="44"> 44 BAR, fond D. A. Sturdza, S 3(1)/DCCCXCII, Mișu către Sturdza, București, 20 iulie/1 august 1898. </ref>, și până la izbucnirea Primului Război Mondial au fost detașați anual ofițeri aspiranți români pe lângă regimente prusace de infanterie, cavalerie și artilerie de câmp. Începând din 1910, această acțiune s-a extins și la batalioanele de geniu și transport. Ulterior s-a aprobat și participarea ofițerilor
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ținut departe de politica internațională <ref id="71"> 71 35 anni, p. 589-593, nr. 536, Fasciotti către San Giuliano, București, 11 iunie 1914. </ref>. Regele a continuat așadar să controleze politica externă până când, În vara lui 1914, un factor extern - izbucnirea războiului - a modificat radical parametrii internaționali și domestici. Însă unitatea de decizie ultimă În formula consacrată de evoluțiile ultimelor două decenii s-a prăbușit doar odată cu moartea suveranului, la 10 octombrie 1914. „Atâta timp cât bătrânul Rege a mai trăit - avea să
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
nici pe departe favorabilă veleităților de independență ale românilor și cu atât mai puțin declanșării unei acțiuni insurecționale În Balcani <ref id="5"> 5 W. E. Mosse, The European Powers and the German Question (1848 1871), 1958, p. 291.</ref>. Izbucnirea războiului franco-prusian (iulie 1870), ipotetica generalizare a acestuia prin implicarea Rusiei și Austro-Ungariei avea să determine o sensibilizare a cercurilor politice de la București față de perspectiva redeschiderii „problemei orientale”. În acest sens, Domnitorul - Înștiințat de inițiativa Angliei de a constitui o
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Austro-Ungaria (iunie 1875) - În pofida unor clauze economice dezavantajoase pentru partea română - a fost considerată de Carol I drept un succes al diplomației noastre, chiar „germenele independenței României” <ref id="22"> 22 Memoriile Regelui Carol I, vol. II, p. 379.</ref>. Izbucnirea „crizei orientale”, În vara anului 1875, prin răscoalele din Herțegovina și Bosnia <ref id="23">23 Vezi detalii asupra răscoalelor În lucrarea recentă a lui Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor, 1804-1945, Iași, 2002, p. 108-109. </ref>, avea să impună multă
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
prelungirii termenului cu Încă trei ani, În cazul nedenunțării de către una din părțile contractante <ref id="159"> 159 Viorica Moisuc, loc. cit., p. 119-120. </ref>. Incontestabil, semnarea respectivului tratat de alianță, care va sta la baza politicii externe românești până la izbucnirea Primului Război Mondial, a reprezentat o politică Înțeleaptă și prudentă, care a evitat izolarea diplomatică a țării pe scena europeană, obținându-se garanțiile a două Mari Puteri În cazul unui atac neprovocat din partea Rusiei. Totodată, avea să fie soluționată și spinoasa „problemă
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
a Rusiei, cu atât mai mult cu cât influența ei la sud de Dunăre avea să fie serios zdruncinată odată cu alegerea la Tronul Bulgariei a Principelui Ferdinand de Saxa-Coburg, candidatul sprijinit de Austro-Ungaria. Pe de altă parte, părea iminentă chiar izbucnirea unui război european, la Începutul anului 1887, datorită crizei intervenite la nivelul relațiilor franco-germane. Odată pericolul Înlăturat, are loc o reînnoire a Triplei Alianțe, precum și Încheierea „Tratatului de reasigurare” germano-rus (iunie 1887) <ref id="163"> 163 Ibidem, p. 162-167.</ref
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
făcut odată cu sosirea la București a unei misiuni militare engleze (1910) și vizita unor importante personalități politice franceze (1912) <ref id="180">180 Gh. Nicolae Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 309-310; Gh. Platon, Istoria modernă..., p. 446. </ref>. În momentul izbucnirii primului război balcanic (octombrie 1912) dintre Turcia, pe de o parte, și Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Grecia, pe de altă parte, atât Regele Carol I cât și Titu Maiorescu, ce Îndeplinea funcția de premier și cea de ministru al Afacerilor Străine
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Puterile europene Întrunite la Petersburg și consemnată Într-un Protocol (mai același an) <ref id="182">182 Ibidem, doc. nr. 56, p. 206-208. </ref>. Semnificativ, În privința evoluției relațiilor cu Puterile Centrale, este faptul că Austro-Ungaria nu se arăta dispusă, după izbucnirea războiului, a acorda suficient sprijin României În legătură cu cerințele sale. Această atitudine a avut consecințe asupra negocierilor pentru reînnoirea alianței, Carol I amânând ratificarea (până În februarie 1913) și dând serioase emoții diplomației de la Ballplatz. În contrapartidă, Cabinetul de la Petersburg sprijinea demersul
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
României În tabăra Antantei, extrem de importantă În acest sens fiind vizita Țarului Nicolae al II-lea și a familiei imperiale la Constanța (iunie 1914), care nu a reprezentat un simplu act de curtoazie <ref id="188">188 Ibidem. </ref>. După izbucnirea Primului Război Mondial, Regele Carol I, deși de la Berlin și Viena i s-a solicitat intervenția În virtutea alianței existente, Îl avertiza pe reprezentantul austro-ungar la București, Czernin, despre imposibilitatea acordării unui sprijin militar din partea României, care se va declara neutră <ref id
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
cu multă furie În interviuri ar fi trebuit să se exprime mai puțin agresiv În scris. Rezultatele, Însă, nu au confirmat această presupunere; subiecții care s-au exprimat agresiv În conversații au fost chiar mai agresivi În relatările scrise. Deci, izbucnirile din cursul conversațiilor au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu s-a ocupat de relația dintre ostilitatea unei țări (față de țările Învecinate) și tipul de sporturi practicate. S-a dovedit că În societățile de tip beligerant se
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
poate cauza profunde dezastre ecologice. Unul din cele mai grave îl reprezintă incendiile naturale. Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicală, deși în general gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură să favorizeze izbucnirea incendiului (insula Borneo, Coasta de Fildeș). În anii deosebit de secetoși, chiar și în zonele temperate, se produc dese incendii ale pădurilor (de exemplu în Franța și Polonia în 1992). Manifestările poluării atmosferei sunt: ploaia acidă și efectul de seră. Ploile
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
28"> 28 Arhiva Națională a Republicii Moldova (În continuare, ANRM), fond 297, inventar 9, dosar 26, f. 1-2. </ref>. În pofida tuturor măsurilor Întreprinse de autoritățile țariste, contactele dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului n-au putut fi curmate. De asemenea, izbucnirea primei revoluții ruse În 1905 a generat În Basarabia premise favorabile pentru revigorarea mișcării naționale a românilor basarabeni. Succesul depindea de unitatea celor antrenați În această mișcare. Protagoniștilor acestei mișcări le lipsea Însă tocmai coeziunea. O parte din boierimea basarabeană
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
fragmentare a Eului și care se manifestă printr-o fragilitate a relațiilor acestuia cu realitatea, prin contacte slabe și narcisice cu ceilalți, dezordini subtile ale gândirii și limbajului, o imagine corporală deficientă, dezordini marcate între capacități și performanțele intelectuale cu izbucnirea de impulsiuni primitive în sfera comportamentului sau a imaginației (J. de Ajuriaguerra). S. Lebovici și P. Diatkine recunosc că noțiunea de „pre-psihoză” este greu de delimitat. M. Schüdeberg consideră grupul de afecțiuni borderline ca pe o entitate distinctivă, calitativ diferită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
era un avertisment pentru o serie de academicieni și profesori care începuseră a obiecta contra politicii ruinătoare a clicii ceaușiste. În următorii ani, Securitatea, constatând starea de spirit foarte încordată a poporului, a evitat noi abuzuri. Se temea de o izbucnire, mai ales în condițiile în care în Uniunea Sovietică și în alte țări socialiste interveneau schimbări democratice. Până la urmă, clocotul a răbufnit, iar Securitatea, în ansamblu, s-a ferit să se opună fățiș. Începea perioada de tranziție. * Epurarea masivă efectuată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
universitare al românilor din Brașov, unde va profesa din 1818. La invitația lui Gh. Asachi, în 1821 vine în Moldova, ca profesor de filologie și filosofie și ca director al Seminarului de la Socola. Nu rămâne la Iași decât câteva luni; izbucnirea mișcării eteriste, închiderea școlii îl determină să se întoarcă în Transilvania. La Brașov pune ordine în arhiva bisericii Sf. Nicolae din Șchei. O istorie a bisericii, Brevis notitia Ecclesiae Bolgarszegiensis ad St. Nicolaum, rămasă în manuscris și atribuită lui, nu
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
respingător, șef al iridentei din Cadrilater. Și în Statuia care arde, același conflict între spirit și trup, între real și ireal. Întretăiat, ca și în romanul precedent, de prețios ilare cogitații sau de bruște scăpătări în sentimentalitate (suspinuri, leșinuri, frecvente izbucniri în plâns), discursul se reabilitează cât de cât în pasajele în care fâlfâie „nălucirea” și imaginile eterice par să lunece din vis într-un coșmar. La fel, în nuvelele din Tunda (1940), unde se salvează rare insulițe conturate în registrul
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
cu pretext social el arborează un aer de tribun, printre îndemnuri și regrete răzbătând influențe ușor detectabile din Mihai Eminescu și Octavian Goga. Și publicistica din revista ,,Chemarea” - gazetă pe care o scrie aproape singur - este caracterizată de exagerări și izbucniri antisemite. Este condamnat vehement politicianismul, autorul proclamând că ,,scăparea, însănătoșirea și regenerarea” țării pot veni numai de la ,,naționalism”. SCRIERI: Poezii. Din povestea vieții, Vălenii de Munte, 1910; Scrisoare unui necunoscut, f.l., [1910]; A doua scrisoare către un necunoscut, f.l., [1910
REVENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
ale cărui numere sunt dedicate - într-o galerie portretistică ce continuă eforturile din 1920 ale directorului „Limbii române” de a modela o conștiință a neamului - unor personalități precum Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Constantin Brâncuși, Nicolae Titulescu, Elvira Popescu. Urmează, până la izbucnirea războiului, un deceniu literar de activitate febrilă: colaborează la nenumărate reviste și gazete („Universul”, „Vremea”, „Argus”, „Omul liber”, „Excelsior”, „România literară”, „Reporter”, „Gazeta” ș.a.), ia parte (cu indicații exasperante pentru actori și regizori) la repetițiile teatrelor din capitală și din
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]