5,893 matches
-
decât cu buna primire a țării: iată cuvântul românesc și totodată umanitar, prin care d. T. Maiorescu a combătut orice idee de liste ori categorii. Noi nu ne vom mai încerca să combatem ceea ce nici chiar d. Maiorescu nu a izbutit a combate cu succes. Înzestrat cu darul vorbei și pătruns de greutatea situațiunii, d. Maiorescu a desfășurat comorile minții sale ca să-i aducă pe stăpânii zilei la îndurare: n-a izbutit. Cu atât mai puțin am putea să izbutim noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să combatem ceea ce nici chiar d. Maiorescu nu a izbutit a combate cu succes. Înzestrat cu darul vorbei și pătruns de greutatea situațiunii, d. Maiorescu a desfășurat comorile minții sale ca să-i aducă pe stăpânii zilei la îndurare: n-a izbutit. Cu atât mai puțin am putea să izbutim noi, cari nu avem și nici nu putem avea alte argumente, decât pe acele pe cari le găsim în discursul d-lui Maiorescu, înfățișate în cea mai sărbătorească haină. {EminescuOpX 320} Rămâne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a izbutit a combate cu succes. Înzestrat cu darul vorbei și pătruns de greutatea situațiunii, d. Maiorescu a desfășurat comorile minții sale ca să-i aducă pe stăpânii zilei la îndurare: n-a izbutit. Cu atât mai puțin am putea să izbutim noi, cari nu avem și nici nu putem avea alte argumente, decât pe acele pe cari le găsim în discursul d-lui Maiorescu, înfățișate în cea mai sărbătorească haină. {EminescuOpX 320} Rămâne însă ca să punem în vederea țării primejdiile ce pot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
găsit pururea oameni cari s-au lăsat a fi înșelați de el. Nicicând un om n-a avut o mai mare dibăcie de-a asigura dezghețat și de-a făgădui cu mari jurăminte ceea ce nicicând n-a ținut. Totuși au izbutit în toate planurile și intrigile lui după dorință pentru că cunoștea lumea din partea aceasta a ei. Oamenii politici nu trebuie să aibă virtuți, ci numai aparența lor. E foarte primejdios de-a fi pururea onest; însă părea evlavios, de bună-credință, uman
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pământ. Și iadul e pavat cu intenții bune - dar ce folos? [9 februarie 1880 ] ["ASTĂZI PATRUSPREZECE ANI... Astăzi patrusprezece ani era mare mișcare în București și în țară. O conspirație se urzise în contra lui Vodă Cuza, care n-ar fi izbutit nicicând daca o seamă de naturi criminale care, spre rușinea țării și a oștirii, făceau parte din puterea armată n-ar fi ridicat cu lașitate mâna lor nelegiuită contra Domnului țării. Mișcarea care purta în frunte-i stigmatul trădării de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unul din cei care și-a dat fără ezitare "girul" la această operație de vămuire marxistă a literaturii naționale. Pamfil Șeicaru mărturisește: Am citit o parte din lista neagră cuprinzînd numele și operele interzise. Oricît m-am trudit, n-am izbutit să descopăr de ce opera lui Mihai Sadoveanu este mai marxistă decît a gingașului poet Șt. O. Iosif, sau a lui G. Coșbuc, de ce proza lui Brătescu-Voinești, Gib Mihăescu sau Liviu Rebreanu este diferită ca conținut ideologic de proza dtale". Autorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
limitat. Am întemeia astfel un fel de estetică preceptistică după care un poet, urmînd un anume precept, tratînd, să zicem în termeni vechi, o anume temă, cu observarea că tema nu e conținutul ci structura însăși, ar avea sorți să izbutească. Lucrurile nu stau așa și noi ne exprimăm într-un mod cu totul analogic. Am zis că reguli în artă nu se pot da, regula contrazicînd principiul libertăți. Observațiile noastre le-am formulat în pseudo-precepte, adică în niște propozițiuni pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lupta pentru construirea socialismului. Mergînd pe acest drum, reflectînd elementele tipice, esențiale, ale realității noastre, luptînd împotriva primejdiei proletcultiste, zugrăvind omul nou în creșterea sa, cercetînd științific și cu căldură creația marilor noștri înaintași, analizînd principial creația literară ieșeană, vom izbuti să transformăm almanahul nostru într-un adevărat organ de luptă și să fim la înălțimea mărețelor sarcini pe care Partidul le pune în fața literaturii". Versurile de mai sus sînt o dovadă vie de luptă "împotriva primejdiei proletcultiste". Pentru că sîntem datori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
te oblige să bei două gamele de apă, fără să-ți îngăduie să urinezi. Dacă te scăpai, iarăși bătaie. La closet, mergeam o dată pe zi. Intrai la comandă, ieșeai la comandă. Bineînțeles că nu-ți lăsau timp destul. Dacă nu izbuteai să-ți rezolvi treburile, umblai o zi întreagă înnebunit. De Sfîntul Gheorghe, l-au omorît în bătaie pe un băiat, Puiu Gavrilescu, din Baia. Și el era legionar. În timp ce-l duceau cu pătura, mi-au spus: "Urmezi tu!". De dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dobîndi pacea lăuntrică trebuie să ajungem, prin căință, dincolo de căință: la a ne ierta.) Cel mai greu ne vine a ierta pe cei cărora le-am greșit. Cine ajunge să poată ierta pe cel față de care a greșit, cu adevărat izbutește un lucru greu, cu adevărat bate un record.) Neiertarea de sine are un caracter mai grav decît s-ar zice: înseamnă neîncredere în bunătatea lui Dumnezeu, dovada încăpățînatei și contabilei noastre răutăți. E și cazul lui Iuda, care n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și veseliei și unde se vede și se afirmă mai în plinătate ca la ospăț, printre puținele locuri unde omul se bucură "de bucuria altuia, ba și are nevoie de această bucurie: ospățul e cu atît mai frumos și mai izbutit cu cît toți cei de față sînt mai veseli. Ospățul este poate în chip paradoxal singurul loc în care bucuria celuilalt nu este pizmuită. Și unde nu există concurență, numerus clausus; the more the merrier: creșterea numărul comesenilor departe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
uneltirile mele contra ordinii sociale. În privința aceasta, îmi pierdusem candoarea și mă înrăisem. Ca și Alexa Pop, care uitase numele studenților ce-i dăduseră armele, nici eu nu mi-am amintit vreodată numele prietenilor mei. În ciuda anchetelor dure, nu am izbutit să furnizez Securității nici un complice. Spre dezamăgirea lui Voicu, nu aveam structură de denunțător". Toată grozăvia anchetelor a suportat-o prin buna și atenta grijă a paznicului de noapte la un cămin de studenți (perioadă în care l-a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scurtă vreme, datorită pritocelilor din celule, să facă înconjurul închisorii. Peste cîteva luni, aveam să îl întîlnesc pe Robert Cahuleanu într-un lagăr de muncă și să constat că miracolul poeziei nu avea neapărat nevoie de șerpăria de la Jilava. Poetul izbutea să facă versuri în marș, în pas alergător sau în poziție de drepți, la cărat de cărămizi, la curățatul semințelor de sorg, în timp ce mînca, în timp ce dormea. Ca să salveze opera de la uitare, inventase o formă fixă de poezie, decastihul, cu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Mihai Sebastian de C. Nani, Camil Petrescu, „Mitică Popescu” sau despre spectacolul cu O noapte furtunoasă (considerații ample asupra literaturii dramatice a lui I.L. Caragiale și chiar o alunecare pe teren polemic cu G. Călinescu) de Al. Cerna-Rădulescu. Constanța Trifu izbutește să obțină un scurt interviu de la T. Arghezi, aflat la ultimele repetiții cu Seringa. Cea mai consecventă e rubrica plastică, singura rezistentă până la dispariția ziarului, care semnalează fervoarea creatoare a unui număr mare de pictori, sculptori, ceramiști ș.a. și prezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
nebună și ea cea dintâi singură s-a defăimat. Că dacă atunci când trebuia să afle adevărul prin raționamente, ea nu a aflat și nici nu a arătat nimic, apoi acum, când împrejurările se arată mai mari, cum ar putea să izbutească cu ceva, când este nevoie numai de credință și nicidecum de agerimea minții? Deci nebună a făcut-o Dumnezeu, adică astfel a arătat-o și a binevoit ca prin nebunia propovăduirii să mântuie pe cei ce cred - adică nebunie numai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
împotriva lui, spunându-i că este cea mai de pe urmă prostie a învinovăți pe Dumnezeu că nu ne-a insuflat și cunoașterea odată cu firea. Acestea le-ai zice fiindcă tu singur cercetând, ai căpătat cunoașterea, și tot așa ai putea izbuti să capeți o viață curată, dacă nu ai ispiti și nu ai cere totul; dar fiindcă te îngreuiezi spre fapta bună, pentru aceea și pui înainte astfel de vorbe prostești. Cum ar fi putut să facă ca binele să fie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
atunci vom spune ce trebuie; dar dacă cunoști singur că desfrânarea, de pildă, este un lucru rău, pentru ce atunci nu fugi de rău? Nu pot, zici tu. Însă te vor învinui și-ți vor închide gura alții care au izbutit a face cele mai mari fapte. Tu poate având și femeie nu te înfrânezi, pe când un altul și fără femeie își păstrează întreaga-cugetare. Deci ce cuvânt de îndreptățire vei avea, nepăzind măsura cumpătării, pe când acela sare peste primejdie? Nu sunt
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ipoteză inadmisibilă din punctul lui de vedere și că a pus multă pasiune în cercetarea destinului lui. Ce s-a întâmplat? „Problemele ziarului erau provocate în parte chiar de el, pentru că le permisese editorilor să cheltuiască prea mult și nu izbutise mai întâi să anticipeze Internetul și după aceea să-i evalueze impactul. Cel mai rău a fost însă atunci când maturizarea rapidă a Internetului a coincis cu prăbușirea economiei naționale. Nimeni n-a putut rămâne în picioare în fața acestui tsunami.” Înainte de
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
o cupolă a absolutului, unde bornele temporale își pierd orice relevanță. De remarcat altminteri unitatea stilistică a ansamblului, pe care sculptori de vîrste și formații diferite - de la C. Dimitriu-Bârlad pînă la Milița Petrașcu, trecînd prin Jalea, Medrea și Han - au izbutit s-o realizeze. Mai toți scriitorii sînt înfățișați frontal și simetric, într-o manieră realist-convențională. O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Dar adevăratul și singurul "rebel" se dovedește Caragiale: Oscar Späthe l-a
Lista lui Petrovici by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7100_a_8425]
-
în limba franceză, versiunile sale fiind publicate de toți marii editori francezi - nu s-a arătat mirat că treceam relativ ușor la scrierea de poeme în idiomul ce devenise limba mea de toate zilele: "Află, Ilie, că toți poeții români izbutesc în această tentativă! Poezia este genul cel mai îngăduitor, până la un punct, căci până și unele stângăcii pot contribui la exprimarea ființei - dacă autorul are ceva de exprimat! Mai greu îți va fi dacă îți pui mințile și cu proza
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
exerciții ludice le-ar prinde bine nu doar copiilor, ci și autorilor consacrați. Din sumar Sunt mai multe lucruri de semnalat din numărul 10 al revistei RAMURI. Articolul lui Nicolae Oprea despre doctoratul pe care Ion D. Sîrbu nu a izbutit niciodată să-l dea: „Ion D. Sîrbu n-a ajuns doctor în Filosofie și Litere (specialitatea Estetică), dar opera sa, susținută de o biografie dramatică, nutrește, cum se vede, numeroase lucrări de doctorat.” Apoi, rubricile fixe susținute de Gabriel Dimisianu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3064_a_4389]
-
maniere. Din nefericire, astăzi s-a ajuns pînă acolo încît... e interzis să interzici! Educația permisiva din ultimele decenii a eșuat, dovedindu-se deficitară, nejustificată. Să fim convinși că tinerii care vor ajunge în Europa occidentală și peste ocean, vor izbuti să înțeleagă prompt că anumite noțiuni și-au pierdut pe drum, relativ, semnificația: morală, disciplina, politețe, credința, patriotism, cinste etc. - iată noțiunile care vor contribui la alcătuirea liantului propriei personalități; deși, s-ar părea, asemenea noțiuni au cam rămas în
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
este un exercițiu de mers pe sârmă la o mare înălțime, numai că sârma a fost înlocuită de nervii întinși la maximum ai cititorului, care urmărește totul cu sufletul la gură.“ The New York Times Book Review „Acest roman cu inflexiuni de mătase izbutește să transforme o piesă de mobilier într-un simbol al spaimei și al catharsisului, pe care îl primim și îl dăruim, la rândul nostru, celor dragi.“ The Wall Street Journal * Un birou ce pare să fi aparținut lui Federico García
Marea casă by Carmen Toa () [Corola-journal/Journalistic/4697_a_6022]
-
mai târziu deja se strecurase în ea însăși și închisese ușa, găsindu-și adăpost în acea încăpere obscură unde putea supraviețui zile întregi sau chiar săptămâni fără să-mi adreseze nici un cuvânt. Am avut nevoie de mulți ani pentru a izbuti să prind acel moment, pentru a învăța să-l văd cum se apropie și să profit de el când sosea, ca să ne salvez pe amândoi de acea tăcere represivă. Se lupta cu tristețea ei, dar încerca s-o ascundă, s-
Marea casă by Carmen Toa () [Corola-journal/Journalistic/4697_a_6022]
-
m-am întors spre ea. Mi-am ținut ochii ațintiți asupra lui Daniel și astfel n-am văzut expresia de pe chipul ei când l-a zărit atunci, pentru prima oară. Mai târziu am ajuns să mă întreb dacă aș fi izbutit să disting ceva în expresia ei. Daniel a făcut un pas spre ea. Preț de o clipă a fost de parcă și-ar fi pierdut cuvintele. Pe chipul lui am văzut ceva ce nu mai văzusem înainte. Apoi s-a prezentat
Marea casă by Carmen Toa () [Corola-journal/Journalistic/4697_a_6022]