3,184 matches
-
durere și-ndurare Dor cu dor și pas cu pas, Oare câtă așteptare Ca de moarte ne-a rămas? Câte lacrimi și speranță Va mai curge-n vad de Prut Udând maluri la distanță De-un hotar străin, nevrut? Câtă jale și cât sânge Vor mai curge din caval, Câte inimi vor mai frânge Doinele de peste mal? Eu departe, tu aproape Tu aici, acolo eu, Despărțiți de-un drum de ape Și de lacrimi tot mereu... A plecat dorul în lume
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
și fii Când sufletul ne plânge, Înseamnă jertfă când va fi Nevoie de-al tău sânge A fi uniți, tineri-bătrâni, Femei-bărbați prin veacuri, Înseamnă limba la români Și doina pentru leacuri. A fi uniți și vindecați De doruri și de jale, Înseamnă Prutul să-l secați Să nu vă stea în cale. A fi uniți prin legământ În suflet și cuvinte, Înseamnă pâine de pământ Din spice de morminte. A fi uniți români de-un glas De-aici și dinafară, Înseamnă
ORI LUPŢI, ORI TE STINGI – GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI UNIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361603_a_362932]
-
cea mare, cu răzvrătirea neatârnării, așa cântecul Mariei și-a adunat mlădițele mângâind cerul și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile, azurul cu poveștile, rugile sacre cu răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele lor, Oltul cu Nistrul, Mureșul cu Cerna, Crișul cu Jiul, Târnavele cu Prutul, Argeșul cu Siretul, Ialomița cu Bistrița, Dunărea cu Marea, Glia
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
clipa milostivă/ ce ne-a-nfrățit pe veci necazul/ și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața/ Ce-a săvârșit a noastră nuntă,/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm unda căruntă.// În cetățuia ta de apă/ Dorm cântecele noastre toate/ Și fierbe tăinuita jale/ A visurilor sfărâmate./ Tu împletești în curcubeie/ Comoara lacrimilor noastre,/ Și cel mai scump nisip tu-l duci/ În vadul Dunării albastre.// La sânul tău vin în amurguri,/ Sfioase fetele fecioare,/ Și dimineața vin neveste/ Cu șorțul prins în cingătoare
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
razna; Umblă zvonul deșănțat Că-n Harghita și Covasna Vor să facă „stat” în Stat ! S-a udat de lacrimi pragul; În Cristuru e prăpăd! Imnul românesc și steagul Nu se-aud și nu se văd ! Crișul, Mureșul, Târnava Poartă jalea în aval. Nesfârșită e gâlceava; Nu e liniște-n Ardeal. Munții stau să răbufnească; Fiebe galbenul podiș! Vatra sfântă strămoșească E tăiată-n curmeziș. Se anunță o furtună Cu efect devastator: Impostorii vor să pună Pe cultură sigla lor. Atmosfera
VATRA ROMÂNEASCĂ de ELENA ANGHEL în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351856_a_353185]
-
14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului O povestire comică dedicată Zilei Sfântului Valentin În București începuseră americanii să ne bombardeze. Decum auzeam că urlau sirenele de alarmă, noi săream ca potârnichile să ne ascundem pe unde puteam. În oraș era jale când nu aveai unde să te ascunzi. Așa zise-le adăposturi, ce erau de fapt niște tranșee acoperite cu tufe sau crengi peste care se arunca pământ... Chiar și acestea erau puține și în ele abia aveau loc cei care
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
una dintre ele: DIN SUFLET ORIȘICÂND RĂSUNĂ Din Basarabia răsună Un bucium peste plai străbun, Parcă din ceruri se adună Și îngerii și Tatăl Bun. Din Basarabia răzbate Ecou de frate pân' la cer, Iar Prutul inima împarte În mare jale și mister Din Basarabia se vede Salutul fratelui cuprins De dorul sfânt în care crede Și de oftat pe veci nestins. Din Mama Țară tot răsună Alt bucium peste plai straăbun, Parcă din ceruri se adună Și îngerii și Tatăl
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
nr. 410 din 14 februarie 2012. O povestire comică dedicată Zilei Sfanțului Valentin În București începuseră americanii să ne bombardeze. Decum auzeam că urlau sirenele de alarmă, noi săream că potârnichile să ne ascundem pe unde puteam. În oraș era jale când nu aveai unde să te ascunzi. Așa zise-le adăposturi, ce erau de fapt niște tranșee acoperite cu tufe sau crengi peste care se aruncă pământ... Chiar și acestea erau puține și în ele abia aveau loc cei care
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
monștrilor cu patru motoare. ... Citește mai mult O povestire comică dedicată Zilei Sfanțului Valentinîn București începuseră americanii să ne bombardeze. Decum auzeam că urlau sirenele de alarmă, noi săream că potârnichile să ne ascundem pe unde puteam. În oraș era jale când nu aveai unde să te ascunzi. Așa zise-le adăposturi, ce erau de fapt niște tranșee acoperite cu tufe sau crengi peste care se aruncă pământ... Chiar și acestea erau puține și în ele abia aveau loc cei care
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
au fost ei... Și-n timpu-ăsta, să nu poți să miști nimic, ori să le zici una să le meargă fulgii, să nu se mai bucure cu-atâtea lacrimi. Adică: „vezi, nene, ce te-am iubit noi pe tine, ce jale ne-ai lăsat în ... Citește mai mult Uite-așa! Cum- necum, mai de voie, mai de nevoie, am săvârșit-o și p-asta. Murii. Eh, nu mai știu dac-am murit de moarte bună (adică cum „moarte bună”? Poți să
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
au fost ei... Și-n timpu-ăsta, să nu poți să miști nimic, ori să le zici una să le meargă fulgii, să nu se mai bucure cu-atâtea lacrimi. Adică: „vezi, nene, ce te-am iubit noi pe tine, ce jale ne-ai lăsat în ... XII. SCRIITORI IALOMIȚENI LA BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA, de Florentina Loredana Dalian , publicat în Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012. În zilele de 15 și 16 noiembrie 2012, Biblioteca Județeană „Marin Preda” a organizat Zilele Bibliotecii
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
de o mie de ori și-n urma soarele nu te va plânge, iar nucii și merii, toți te vor strânge cu ei la colinzi și noi șezători - ai murit ...și vei mai muri de o mie de ori și jalea s-o strânge în suflet de vrăbii de sape și furci, de puști și de săbii de viflaimi și martiri, la ferești vestitori - ai murit ...și vei mai muri de o mie de ori și- aidoma cerului, mereu vei ploua
ELOGIU NEMURITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352301_a_353630]
-
a pururi fie! Părinții i-au dat nume pe pământ Să-l port cu cinste până-n veșnicie! Mi-e dreaptă și mi-e mântuită calea, Cu Horia m-au tras atunci pe roată, Cu Iancu mi-am cântat din fluier jalea Și n-o să-mi uit strămoșii niciodată! Piroane mi-au bătut în tălpi și-n palme, Dar mi-am purtat prin lume sfânta cruce, Mi-e trupul plin de răni și de sudalme Și suferința mea e-atât de dulce
CREZUL MOŢULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352307_a_353636]
-
Focșani, iar bărbatu-său era mecanic de tancuri, plecat de o vreme în Afganistan, că acolo se plătea mai bine, iar ei erau tineri și câte nu le mai trebuia, mă rog, ca la orice tânără familie... - Alouuu, Elfiduțo, mamă, jale mare mamă, s-a apucat al’-de tac’-to cu alți bețâvi să facă fântână în curteee, mamăăăă, și me că să lasă cu moarte dă om mamăăăă, fă ceva și cheamă-l-ăi pă Costellll, mamăăă, că nu cred să mă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
SE MOARE CU ȚARA - POEM MANIFEST Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1020 din 16 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Se moare cu țara, de țară se moare, Se moare de doliu și lacrimi de neam, Se moare de jalea ce mușcă și doare, Se moare de soarta ce-o ai și o am... Se moare de jale cu Biblia-n mână, Se moare cu țara de gât în exod, Se moare cu bacii plecați de la stână, Se moare cu
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
Toate Articolele Autorului Se moare cu țara, de țară se moare, Se moare de doliu și lacrimi de neam, Se moare de jalea ce mușcă și doare, Se moare de soarta ce-o ai și o am... Se moare de jale cu Biblia-n mână, Se moare cu țara de gât în exod, Se moare cu bacii plecați de la stână, Se moare cu maica-n basmaua cu nod, Se moare-n cătune, se moare la țară, Se moare-n orașe, se
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
râzând ori cerând ajutor, Se moare în vis și se moare în gând, Se moare de drag, se moare de dor, Se moare cu țara, de țară se moare, Se moare de doliu și lacrimi de neam, Se moare de jalea ce mușcă și doare, Se moare de soarta ce-o ai și o am... Referință Bibliografică: Se moare cu țara - poem manifest / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1020, Anul III, 16 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
la tine, când noaptea e senină, / Pe plaiul nemuririi se naltă c-un lung zbor. //Trecut-au ani de lacrimi, și mulți vor trece încă / Din ora de urgie în care te-am pierdut! / Și doru-mi nu s-alină, și jalea mea adâncă / Ca trista vecinicie e fără de trecut!” Asemănarea e justificată pentru că durerea este aceeași. Viața în singurătate e ca o lungă călătorie în deșert, pe arșiță și pe frig, cu gura uscată și ochii miciți privind pustietatea dunelor de
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
mână cu mână sub același tricolor?! ... Șerpuind, cobori în valuri dor de veacuri clocotit, Pân' și sălciile-n maluri ți-au uscat de-atât bocit, Cum de ne mai stai în cale între Nistru și Carpați Dup-atât amar și jale când de-o mamă suntem frați? N-auzi tu cum plâng morminte, glasul marilor srăbuni? Cum bat clopotele sfinte, singure, la rugăciuni?! Stefan-Vodă și cel Mare, nu-i auzi pe-ai lui voinici Cănd prin lunca ta, cărare făceau printre
PRUTUL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352493_a_353822]
-
răul se va distruge până la ivirea zorilor și, de aceea, izvorul său de inspirație se ivește în noapte: „Culori, și fum de toamnă, plâns de poet, / Apa e rece, frunzele plouă - / Vorbește încet, pășește încet, / Că totul cade cu o jale nouă” (Belșug, 1965:135), așteptând printre cei trecuți umbrele, pentru că „jalea nouă” aduce trecerea în lumea umbrelor a unui alt sortit. Cel de-al patrulea catren al poeziei „Belșug”, pe care poetul o publică în anul 1927, în revista băcăoană
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
său de inspirație se ivește în noapte: „Culori, și fum de toamnă, plâns de poet, / Apa e rece, frunzele plouă - / Vorbește încet, pășește încet, / Că totul cade cu o jale nouă” (Belșug, 1965:135), așteptând printre cei trecuți umbrele, pentru că „jalea nouă” aduce trecerea în lumea umbrelor a unui alt sortit. Cel de-al patrulea catren al poeziei „Belșug”, pe care poetul o publică în anul 1927, în revista băcăoană Ateneul cultural, sub titlul „Toamnă”, introduce o formulă sugestivă a timpului
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
lăsat. Deși au spus aceste cuvinte, totuși n-au putut să facă să înceteze urletul și mugetul, dimpotrivă, cu cat părea că-l mângâie prin cuvinte, cu atat mai mult mugea, isi înmulțea ureletele, cu o voce mai puternică, crescând jalea și-și exprimă prin glas, prin chip și prin ochi durerea pe care o avea că nu-l vede pe bătrân. Atunci avva Savvatie îi spune lui: - Vino cu noi dacă nu crezi și-ți voi arăta locul unde se
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
se-nchine, Din durere să-i mai treacă, C-așa-i sufletul de mamă. Bis: O!... în fața altarului, Lângă crucea Fiului O tânără îl plângea, Picioarele-i săruta, Cu lacrimi i le spăla, Cu părul i le usca... Și prin jalea glasului Ea îi spunea Domnului: Bis: - „Doamne bun, iubit și sfânt, Nu mă ține pe pământ! Du-mă la iubitul meu, De viață nu-mi pare rău, Numai de măicuța mea Că suferă ca și-a Ta. Numai mamă să
MIERLIŢA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350490_a_351819]
-
O CALE Mi-e dor, mi-e dor de mine, Mi-e dor, mi-e dor de noi, Pădurea-i fără Frunze, Și pomi-i sunt toți goi. Deși-i țărâna moale, Și-i fragedă și vie, Pământu-i plin de jale Și lumea de pustie. Cu zâmbet nu mai leagă, O vorbă sau un gest, O lume fără vlagă Pierdută-n joc funest. Pierdut și universul, Spiral văzul la geam, În noi mai plânge versul De sânge și de neam. Căci
VIRGILIU VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU de VIRGILIU VITAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350566_a_351895]
-
Pierdut și universul, Spiral văzul la geam, În noi mai plânge versul De sânge și de neam. Căci astăzi dezbinarea, Ne mâna înapoi, Pe pomi cu frunze late Noi îi vedem toți goi. Iar zâmbetul șăgalnic, Al propriei tinereți, E jale și-i fațarnic Între pacloși nameți. Ce faptă indrăzneața Făceam, și eram treji, Acum, cu vorba-n viață Mai suntem doar viteji. Iar Novele luciose, Ce păreau niște flori, Sunt astăzi fioroase ... Ne temem și de nori. Lipsește doar iubirea
VIRGILIU VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU de VIRGILIU VITAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350566_a_351895]