2,192 matches
-
a durut, Amintirea bolii și-a durerii n-a trecut. Nu mai am nici vise de iubire sau de dor! Tulburată-i zarea, tulbure lumina lor. Nu mai văd scânteia ce aprinde focul iar Dar mă arde-ntr-una, amintirea ca un jar. Referință Bibliografică: Nimicuri / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 493, Anul II, 07 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
NIMICURI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358608_a_359937]
-
srl. A fost ca la recenta lansare a rachetei nord-coreene, care i-a făcut pe japonezi să stea cu sufletul în gât ! Dacă ... dacă ... ? Și ce-a fost, s-a văzut. Un mare fâsssssss! Finala din Parlament a ținut pe jar opinia publică. Opinia publică!? Televiziunile, gazetele, radiourile..., câinii de pază ai democrației, au creat un adevărat show. Mentalistul din copilăria mea, când mă ducea tata la bâlci, la Panarama mare, urma a fi reinventat abia peste două săptămâni. Așa că alba-neagra
TABLETA DE WEEKEND (3): FOTBAL ŞI POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358683_a_360012]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului trecere S-au scuturat castanii mei de floare și liliacu-și scutură din plete, luminile în mine-s violete cu irizări albastre de cicoare La crugul lumii mai îndemn speranțe când alte flori se-aprind în jar acum și, așezându-le duios în vechi album, rescriu din doruri triste alte stanțe. Că primăvara-mi trece peste geană cu înfiorarea ei de blânde flori și-mi sună macii spânzurați de zori, iar timpu-mi dă vestirea lui vicleană. O
TRECERE de LEONID IACOB în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358715_a_360044]
-
au fost preluați de bucătăria românească. Cum le spune și numele, sunt niște rulouri mici, fiind și numiți astfel: mici, în Regat, din carne cu mirodenii, având menirea să încânte gustul mesenilor. Se servesc numai proaspăt prăjiți pe grătar de jar, fie cu tacâm, ori la scobitoare sub formă de gustare. Se ia cărniță de vacă de la gât, fără a se îndepărta grăsimea și se dă de două ori prin mașină, pentru a se mărunți cât mai bine și cât mai
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
a dezmorțit amestecul, se formează mititeii ca de un deget mare lungime și ca de două degete grosime, se ung cu untdelemn pe toate părțile și la capete și se lasă sa stea la zvântat un ceas. Se prăjesc pe jar iute de lemne sau cărbune, ungându-se din când în când cu mujdei, așa ca să prindă o crustă rumenă de jur împrejur. Gratargii noștri întorc fiecare mititel doar de trei ori până este prăjit. La prăjit mititeii vor scădea puțin
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
sună în ureche melodia care o cântau „OPTIMIȘTII” (niște instrumentiști excepționali, dar nu vedeau, sărmanii) în restaurantul AZUGA de la podul LEMAITRE, lângă (Uzina timpuri Noi) de pe Calea Văcărești „Grea e viața de crâșmnar, Că-mi trăiește cu amar... Și pe jar inima-i pune Crâșmărița, căci nu-i spune Cum aduce bani în casă; El zice: „Dacă-i frumoasă, Tot cu mine merge-acasă- De vorba lumii nu-mi pasă!” “Ce-am găsit tocmai la ea!?” Vezi tu, banii ce-i câștig
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
apărut, de curând, ”LACRIMA IUBIRII/ TEAR OF LOVE” a poetului focșănean GHEORGHE ANDREI NEAGU (într-o excelentă traducere în limba marelui Will, realizată de poeta timișoreana PATRICIA LIDIA). „Din carnea mea/ s-au scos cuvinte/ ce s-au încins pe jar”, scrie Gheorghe Andrei Neagu, în acest volum în care dominante sunt nostalgia, iubirea (cuvânt întâlnit în carte de peste 70 de ori, dragoste de 12 ori) îmbrăcată în culorile amintirii sau, alteori, în vesminte drapate în nuanțele ruginii ale toamnei. De
TEAR OF LOVE” DE GHEORGHE ANDREI NEAGU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344606_a_345935]
-
din grădina Ta de rai aduce vântul o mireasmă de cireș în călimară să-nmoaie un poet penița în sevă până la plăsele să prindă niște versuri în buchet spre cerul colorat în violet amiroase peste țară a carne sfârâind pe jar și suie tot mai sus trecând Carpații o rugăciune și căință de tâlhar rumegă durerea în lacrimi triste turma că iar s-au dus pe copcă plozii la cuțit (cu crucea pe mâner și bine ascuțit) în blânda irosire de
AMIROASE PESTE ŢARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344657_a_345986]
-
încinsă și aceasta nu datorită căldurii degajate de șemineul în care încă mai străluceau resturile de lemn carbonizate, deasupra cărora pâlpâiau limbi de foc roșietice, ci din cauza trăirilor intense dintre cei doi. Pendulul din perete bătu ora douăzeci și trei, jarul și flacările din șemineu creau imaginea unei scene din Danté, în care doi diavoli își satisfac poftele trupești încolăciți între ei. Luând-o pe sub glezne, Sebastian o ridică cu ușurință pe Emanuela și se îndreptă cu ea spre dormitor, deschizând
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
lucru pe care l-am făcut a fost să ne montăm din nou sculele și să facem focul pentru cafea. Cu această ocazie, n-am pierdut prilejul să facem și o boroboață de bărbați singuri, căci ne-a căzut pe jar ibricul din inox și i s-a topit mânerul din ebonită! În acea zi, ne-am propus s-o lăsăm mai ușor cu băutura și să ne axăm pe pescuit. Deja, treningurile de pe noi erau murdare de la umezeala de pe mal
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
saci curați și bine legați la gură, ca să nu se scurgă zeama în genți. Deja credeam că am scăpat de greutatea bagajelor, dar nu a fost așa: chiar dacă s-au mai redus unele, ele s-au completat cu altele. In jarul focului am ars toate gunoaiele, adunate din zona noastră de activitate și cum nu mai aveam chef de pescuit noaptea, am lăsat câte o lansetă în apă cu buchete de râme până la ora culcării. Știind că ne așteaptă un drum
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
casă, la pădure sau la muncile câmpului, vindecarea de boli și în mod deosebit de răceli prin abureala pe care o făceau, acoperindu-se cu pături de capră și aplecându-se deasupra unui vas în care scufundaseră un pietroi încins în jarul din sobă. Vatra era elementul esențial al casei pe care se pregătea hrana și pe care femeia-mamă își aducea pruncii pe lume. Focul era acela care alimenta lumina și căldura soarelui în ziua și noaptea de Lăsata Secului când tinerii
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > OCTOMBRIE DE JAR Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 665 din 26 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului În frunza ce-a căzut o amintire pe bancă nimeni parcul gol mă țintuia privirea unui câine și pădurea ce-și îmbrăcase straie noi.... Sub
OCTOMBRIE DE JAR de VALENTINA BECART în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358812_a_360141]
-
zâmbit... De ce atâta cer într-o trăire și-o bancă goală... cine-i de vină? Cine?! poate-i doar frunza desprinsă dintr-o altă amintire sau... privirea-nfometată a unui câine de pripas un pas alt pas... un alt octombrie de jar un calendar rămas cu două foi și iarna ce-a găsit sălaș în golul dintre noi... în... 26 octombrie 2012 Referință Bibliografică: Octombrie de jar / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 665, Anul II, 26 octombrie 2012. Drepturi
OCTOMBRIE DE JAR de VALENTINA BECART în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358812_a_360141]
-
sau... privirea-nfometată a unui câine de pripas un pas alt pas... un alt octombrie de jar un calendar rămas cu două foi și iarna ce-a găsit sălaș în golul dintre noi... în... 26 octombrie 2012 Referință Bibliografică: Octombrie de jar / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 665, Anul II, 26 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
OCTOMBRIE DE JAR de VALENTINA BECART în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358812_a_360141]
-
fac? Cu ce să mă ocup? Mai am, la drept vorbind, o singură speranță. Să ajung până la Dumnezeu. Să îi spun că îmi este rău. Că sunt mort. Să facă ceva cu mine. Să mă dezmorțească. Am așteptat, ca pe jar, până duminică. Duminica, m-am spălat, m-am îmbrăcat, așa, mort, și am plecat la biserică. Am stat ca pe ghimpi, ca și acasă, până când preotul a ieșit din altar cu potirul în care se aflau sfintele taine: trupul și
PROZĂ DE JIANU LIVIU-FLORIAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358798_a_360127]
-
rostind: îmi este dor, oh, Doamne! de primul „te iubesc!”, de prima sărutare, de primul luat în brațe... sunt o femeie coaptă și vreau să fiu culeasă, îmi crește, tainic, rodul, gropița din obraz îmi arde-n flăcări gura pe jar, Doamne, mă arzi, genunchii-mi țin făptura în rugăciune mută și mâinile întinse cerșesc în van cuvinte căci sunt tot mai flămândă de primul „te iubesc!” femeie, ești bolnavă! și nu știu niciun doctor, iar vracii au pierit, dar nici
FEMEIE, AI O PROBLEMĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358822_a_360151]
-
în el, fierbinte - Pe laviță, stă trupul meu, cuminte - Mănâncă, să viseze, înainte - Pe masă, un opaiț aruncă -o mână De umbră, și lumină, prin odaie - Și pleoapele, și gândul, mi se-nmoaie - Pe cale, întunericul se-afână - În sobă arde jarul, ca o vulpe De aur, bate vântul în țâțână - Pe ștrec, un felinar se mișcă până Îi iese mocănița dintre pulpe - Alt trup - bunica - îi întinde patul Trupului meu - în tremuratul lunii - În gând, se scoală - când adoarme satul, Sufletul
CASA RAIULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358956_a_360285]
-
cu fluturi sub curcubeul cosmicului suflet / ca și sub fruntea mea de ianuarie, / ca și sub ochii mei de culoarea inimii de nuc, / ori, mai degrabă, ca pe foaia-mi de papirus, / unde-ncolțește solemn și înalt / semnificantul meu de jar, / în certitudine perenă, de făurar ... ” Câteva poezii reflectă atributele esențiale ale Poetului: “Înaripat de vulturi-triftongi ... Călător în munți, omul, / călător neîncetat, din munți, râul ... / Poetu-i înaripat de vulturi-triftongi și se bucură / cu temeinicit rost, în plaiul râului de munte ... / Poetu-i
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
și-o taie peste câmp Poa' să bată vântul sau să plouă Cine-l vede, jură că e tâmp Fiindcă-ntreabă de spitalul nouă Vocea ei robustă ca stejarul Dinții ei sunt galbeni de tutun Arde-n mine inima ca jarul, O văd frumoasă și-o iubesc nebun! Când atacă ea o vocaliză O apuci subit spre polul nord Și faci revelionul pe-o banchiză De n-oi muri de foame-ntr-un fiord Orice-ar fi, eu nu îi văd
DRAGA MEA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358973_a_360302]
-
bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi zidite-n galben lut de țară Icoane vechi și scoarțele de zestre. De soba cea trecută peste vreme Ce-și toarce fum în gerul strâns grămadă, Cu-ncinsul jar ce trupul rolei geme Stârnind mirosuri de plăcintă caldă. Mi-e dor de-al meu bătrân cătun Un sfânt lăcaș, tradiții pure, Ce-și plimbă colbul de pe drum Sub vânt și foșnet de pădure. De grai, de port și strachina
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
din vin, cu riscurile de rigoare. Și noi, așteptăm cuminți să vedem dacă moare pisica, după care, ne încumetăm să ne înfruptăm din delicioasele bucate. El este cel care scoate castanele din foc, cu mâinile goale. Și tot el stinge jarul. Ori îl aprinde. E de ajuns o scânteie cât de mică. Să purcedem, așadar, pe aripile închipuirii, și să adăstăm, conduși de mână de povestitor, ca să aflăm, unele din cele mai frumoase “Povești muritoare” aflate pe la noi. “Povestea pomenirii lui
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
tonus nu stricau niciodată. Îi venea să râdă dar să și plângă la auzul veștii. Era oare vreme de coțopeneală sau putea să-și ia adio de la onorarea - de către de către cel va fi „uns” amu-amu - unor promisiuni tot mereu amânate !? Jarul de sub tălpi frigea al naibii și cei câțiva pași care o despărțeau de „duhovnicul” de ocazie păreau a fi nesfârșiți, îi asemuia cu „limbile de foc” ale iadului „proțăpit” în pictura murală de la intrarea în biserica satului ce „alinau” și
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
păți pe cea mai bună, băiatule!... Legea e oarbă și nu iartă. Pricepi?... și-i puse degetul pe bărbie. - Bine, bine... pricep dacă-mi spui: ce trebuie ca să fac eu? Spune odată, mătușe Bușica, și nu mă mai perpeli pe jar. - Ca să-i treacă repede umflătura, are nevoie să-și țină ștromeleagul într-o păsărică foarte caldă. - Păi cucoana nu e cu dânsul?... întrebă prostăvanul care-i vâjia capul de băutură, iar ochii aproape că i se închideau, că nici n-
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
dintr-o urmă De lujer smuls din rădăcini și rupt Când gândurile-n tâmpla clipei scurmă Și-nnoadă-n franjuri visul întrerupt De-ar fi ca să mă nasc din nou, din doruri De tânără fecioară-n miez de vară Cu jar de maci în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]