1,022 matches
-
al juriului (către un film japonez pe care nu l-am văzut decât pe jumătate, că la cealaltă am adormit), am amuțit... Să fie oare posibil să... ? Anunțul l-am urmărit ca prin ceață, cu blur, cum se zice în jargon ; știți momentele alea din filme (filmele foarte convenționale, să ne-nțelegem !) când ecranul devine neclar pentru că eroul sau eroina visează, sau își închipuie, sau își aduce aminte de ceva ? Eh ăla e blur-ul ! Când a mai zis și Mungiu că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
neplăcut surprins să Întâlnească tot „tipul cu nasul coroiat” al evreului, În locul unui iluzoriu evreu de „tip galic”. „Între jidanii din Târgu Cucului [Iași] și cei din Strasbourg - conchidea el - n-am găsit nici o deosebire. Aceeași figură, aceleași maniere, același jargon, aceiași ochi satanici” <endnote id="(622)"/>. În schimb, F. Aderca scria În 1916 despre „nenumăratele, profund diferitele, antagonicele tipuri ale inșilor care se cred evrei. Unde este unitatea, proprie tuturor celorlalte neamuri vii, În diversitatea tipurilor ?” <endnote id="(510, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teatrului cult din a doua jumătate a secolulului al XIX-lea. Personajele imaginate de Vasile Alecsandri (Herșcu boccegiu, jupânul Moise, Șloim și Șafăr) sunt evrei antipatici și imorali, având o Înfățișare ridicolă și vorbind o limbă stricată. Pentru abuzul de jargon româno-idiș din piesele sale, dramaturgul a fost criticat atât de Mihai Eminescu În 1870 <endnote id="(129, p. 56)"/>, cât și de George Călinescu În 1941 <endnote id="(130, pp. 314- 315)"/>. Acesta din urmă i-a reproșat lui Alecsandri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu ținu seama de furtuna stârnită și-și văzu de treabă. Biata mamă se găsea Între două focuri. Dar În taina sufletului ei era bucuroasă să-și vază bărbatul lepădând urâtul port strein adus În țară de imigrații polonezi Împreună cu jargonul lor...” <endnote id="(754, p. 14)"/>. „Fost-au evreii din Moldova siliți vreodată a purta un costum deosebit ?” - se Întreba Elias Schwarzfeld În 1891. „Iată o chestie ce ne-ar putea interesa mult, dar asupra căreia nu am putut Încă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sud-est-europeni : „Armeanului dă-i jumătate din cât cere, grecului o treime și evreului un sfert” <endnote id="(842, p. 44)"/>. Reflexele mentale prezentate mai sus s-au dovedit atât de puternice, Încât au intrat și În limbă, În special În jargon. În limba engleză, de exemplu, substantivul Jew Înseamnă, pe lângă „evreu”, și „cămătar sau negustor care se tocmește din greu”, iar verbul to jew (down) Înseamnă, mai ales În engleza americană, „a te târgui la sânge” sau „a Înșela la preț
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe draghini, așezați În capul oaselor, culcați, pe vine, În picioare, câte zece, douăzeci, treizeci și patruzeci de indivizi, puțind a usturoi și-a ceapă, de toate vârstele, de toate sexele, scuipând, dând din mâini, vorbind toți odată, Într-un jargon sălbatic, alcătuit din toate idiotismele, În care predomină Însă nemțeasca ; murdari, descheiați și rupți, rugându-se În harhăt răpezit și bătându-se cu pumnul În piept În semn de umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mazetă”, din capul locului Pirgu neavând, bineînțeles, de gând să onoreze polița. O „poliță cu maimuță” e deci o poliță ce va cădea inevitabil la scadență în debitul girantului (sau al nimănui). Poate că expresia circula pe vremea aceea în jargonul practicii cambiale, dar nu am mai găsit pe nimeni astăzi care să o cunoască. Nu e exclus nici ca ea să fie o simplă invenție a lui Matei, de dragul pitorescului verbal sau - de ce nu ? - al deconcertării cititorului. Ar mai fi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
urmează o noapte de vis; pentru Mary aduci "botișor de căprioară"; ea te așteaptă NUDĂ". Bineînțeles, nu ne aștepta nici o Mary îmbrăcată sau "nudă", Gina nu figura decât fictiv pe schema noastră, singurul adevăr era "botișorul de căprioară" care în jargonul special însemna pur și simplu o castană proaspăt căzută pe trotuar, dezghiocată și catifelată, purtată în buzunar pentru "orice ocazie". Avusesem succes enorm cu această găselniță sau metaforă, nu știu cum să-i spun, dar câte o fată se înduioșa de acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
viitorul luminos al comunismului”. Visam să punem mâna pe societatea românească și s-o transformăm într-una americană cum o visau copiii de acolo: fără republicani, fără ipocrizie mic-burgheză, fără opulența și artificiul hollywoodian, fără magnați manipulatori de destine. Prinsesem jargonul freudian-marxist: revolta marginalilor, respingerea lui one dimensional man, reflecția critică, refuzul manipulării. La atâtea refuzuri adăugam și ceva afirmativ. Ceva care ne marca profund evoluția personală. Voiam o societate de „profi” (profesioniști). Una de tip meritocratic în care fiecare să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
romantică, poezia sa n-a alcătuit totuși o operă consistentă. Un loc mai solid în conștiința ieșenilor și-l asigurase proza lui Istrati, eșuată din păcate într-o verbozitate care nu ținea de limba literară ci de un soi de jargon pe care un confrate rus, Semeon Babaevski, îl poreclise „dorohoian”. Uzând de șabloanele realismului socialist, în istoria literaturii, proza lui Ion Istrati își află un loc, în cel mai bun caz, documentar. Atât cât era ea, literatura ieșeană a timpului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
rețină surâsurile și comentariile înțepătoare. Și, ca și cum nu ar fi fost îndeajuns, în acea dimineață i s-a pus numele acelei jachete comice legată de tema meditației, așa încât s-a ajuns la o și mai mare batjocorire între colegi. În jargonul veronez, «velada» (rom. redingotă) înseamnă «cana». Iar meditația era asupra fragmentului din «Evanghelia despre Maria la nunta din Cana (Galileei)». Nu mai lipsea nimic pentru a face să izbucnească răbufniri continue de râsete, care au însoțit întreaga lectură a textului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
don Calabria, care nu face decât să irosească toată avuția sa pentru alții; noi, totdeauna corecți și imparțiali, mai ales cu adversarii, îi revendicăm lui don Calabria meritul, și afirmăm că el, a fost totdeauna negru ca mantaua diavolului [în jargonul popular indica un sărăcăcios], și numai lui și ingeniozității sale și inițiativei sale i se datorează formarea unei puternice și invidiabile situații economice prin industria copiilor pierduți... Știm că don Calabria s-a agregat ca asociat unui oarecare Besozzi, cunoscut
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu un mic internat și cu un numeros externat, pentru băieții școlilor elementare. Mulți băieți din periferie au alergat să se înscrie la această școală gratuită, condusă de «preoți», pentru că, dincolo de studiu, se împărțea și o jumătate de cirioletta (în jargonul popular, e o formă de pâine în formă de fus) drept gustare, darul P.O.A. (Pontificia Opera Assistenza / Opera Pontificală de susținere). Să ne fie îngăduită aici o amintire personală: la prânz, profesorul le spunea elevilor (printre care era
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
e o cochetă bătrână și totdeodată o bună mamă, o burgheză cu dor de parvenire, dar și o inteligență deschisă pentru ideea de progres, o bonjuristă în fine. Amestecul de anteree și fracuri din aceste vodeviluri, de moldovenească grecizantă și jargon francoromîn, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental, dă un tablou inedit, încîntător pentru ochiul de azi. Veselia nebună a cupletelor, învîrtirea în danț a personagiilor, bufoneria enormă, dar nu trivială, dau naștere unei plăcute emoții arheologice. Leonaș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
XXII, 1936, nr. 1-3. Din întîmplare mă primblu într-o zi printr-un iarmaroc și, deodată, mă cred în altă lume. Văd oameni și haine ce nu văzusem în orașe; aud o limbă armonioasă, pitorească și cu totul străină de jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o nație sau o colonie cosmopolită modernă, un soi de Algerie franco-italiano-grecească, încep a întrevedea adevărul". "Iată poezie! Iată adevărata literatură, de care se pot mândri romînii." (E vorba de niște bucăți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
eclectică, are mai mulți partizani în Moldova; aceasta este școala celor ce doresc mai înainte de toate a scrie pentru români și românește și a face o literatură numai din vițele noastre, iar nu din limba franțezilor, a italienilor și a jargonului neînțeles din Ardeal." În adevăr: "Cei din rari și respectabili moldoveni, ce s-au încercat în nevinovate forme, au avut puțini imitatori" și au avut meritul numai că au dat un impuls mișcării literare prin poezie și istorie, continuă Russo
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca să-l putem clasifica într-o categorie. El nu scrie nici vechea limbă literară bisericească, ca Veniamin Costachi, nici limba boierească a vremii sale, ca Vasile Drăghici, traducătorul lui Robinson Crusoe, nici limba boierească, dar literarizată a lui Conachi, nici jargonul latinist al lui Laurian, nici acel italienist al lui Eliade, nici limba nouă literară, cea care a triumfat, pe care o scriem azi, a lui C. Negruzzi. El întrebuințează unele expresii și de la unii și de la alții, plus arhaisme reînviate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
critic ca toți ceilalți, dar tot practic, în opere beletristice. În tipurile în care el a ridiculizat tendințele sociale, a ridiculizat totodată și pe stricătorii de limbă. Și nici nu se putea altmintrelea, pentru că, încă o dată, felul vorbirii, admiterea unui jargon artificial ori împestrițarea cu străinisme sunt strâns legate cu mentalitatea omului, cu apucăturile sale, cu modul său de a se comporta cu împrejurările. Acel care disprețuia starea din acea vreme și voia să reformeze totul trebuia să reformeze și limba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a-l valida ori invalida, și, apoi, cuvintelor validate să le dea o formă conform cu o sumedenie de legi fonetice. Alecsandri s-a răzbunat, cum am văzut, în Ianus Galuscus. Citiți declarația de iubire a acestuia către o țărancă, în jargonul lui Laurian, sau care vrea să fie al lui Laurian. Antipatia lui pentru latiniști nu slăbește un moment. În Scrisorile sale1 nu contenește cu sarcasmele împotriva lor, tratîndu-i aproape ca pe niște dușmani personali. Rar a avut momente de comprehensiune
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cutărei legi, cutărui paragraf, martorii la un deces nu trebuie să fie din familie Călin L. Cernăianu, care vorbește cu majusculă despre Lege, care aduce precizări în atâtea alte chestiuni de interes acum „o dă pe probabil”, ca să-i imit jargonul părând a crede chiar că Hanrieta nu era la Ipotești în 7 martie, la moartea lui Nicu. Relațiile despre testament sunt luate, cum ne dăm seama, din scrisoarea Hariettei, iar îndoiala asupra mâinii care a scris nu-și avea rostul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în galeză), teutonică, neerlandeză, saxonă, daneză, franceză, italiană, spaniolă, latină, greacă, ebraică, caldeeană (adică babiloniană-asiriană, akkadiană-sumeriană sau hittită). În volumul al 2-lea, ediția a 3-a, Bailey a adăugat în mod special și o secțiune care se ocupă de jargonul străvechi și modern folosit de cerșetori, țigani, hoți, spărgători, tîlhari, etc. Încă și mai pregnant, John Kersey, în Prefața la Dictionarium Anglo-Britannicum (1708) descrie structura lucrării pe materii: cuvinte dificile din arte, religie, drept, filosofie, fizică, chirurgie, anatomie, farmacie, matematică
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, I-VI, București, Editura Academiei Române, 1959-1972. ȘIO = L. Șăineanu, Influența orientală asupra limbei și culturei române, I-II, București, Socec, 1900. Ștefănescu, Corpus = A. Ștefănescu, 2002, "Caracteristici ale limbajului vag în jargonul informaticii", în Pană Dindelegan (coord.), p. 288−296. TDM II = B. Cazacu (red.), Texte dialectale Muntenia, II, București, 1975. TDO = B. Cazacu (red.), Texte dialectale Oltenia, București, 1967. TDRG = H. Tiktin, Rumänisch-deutsches Wörterbuch, I (1903), II (1911), III (1924), Bukarest
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
50 de ani, când văd jigodiile din Parlament... e cea mai mare tragedie. Nu se gândesc nici la noi. Pe băieții mei nu i-am băgat În politică, am evitat, au ajuns ingineri petroliști. Ne-a rămas Întipărit În noi jargonul lui Iliescu. Nu se poate așa ceva... Dacă nu se face procesul comunismului, poate să fie o mie și unu de partide, nimic nu se rezolvă. E greu de vorbit despre atrocitățile comunismului, până nu se face, cum a spus președintele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
țările socialiste se ridică aceleași greutăți ca și la a obține vize de călătorie într-o țară vestică. Însă noi, cei de aici, am început să ne dăm seama că există un motiv bine întemeiat și în această problemă (expresie jargon de partid). Nu trebuie să vedem că la Budapesta, Varșovia sau Praga vitrinele sunt luminate și oferă cât de cât o varietate mai mare de mărfuri față de cele din București. Nu trebuie să vedem că mijloacele de transport în comun
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
doar în anumite cazuri, căci nu sunt decât jumătate militari, cealaltă jumătate stă la partid. Ei văd în fiecare om de pe stradă un bandit posibil. Banditule este cuvântul lor cel mai întrebuințat față de cei arestații pe drept sau pe nedrept. Jargonul lor e deplorabil; de se va putea întocmi pe viitor un dicționar cu cuvintele și obrăzniciile lor, va fi un adevărat folclor de mahala. Am descris trei armate pe care le avem și pe care clasa muncitoare le duce în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]