2,253 matches
-
și peisajele ce amintesc descrierile din poeme și din romane. Situație romantică. Aspect romantic.” Cuvântul căpătase însă atunci o nouă conotație, mai ales sub influența literaturii din Germania, unde termenul „die Romantik” desemna opoziția tinerei generații, îndeosebi a grupării de la Jena (Wackenroder, Tieck, Novalis) față de raționalism și de clasicism, dominante în cultura germană a vremii. Romantic contra clasic - acesta e antagonismul asupra căruia insistă Doamna de Staël în Despre Germania (1813). După un deceniu poezia și teatrul romantic se vor angaja
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
ai familiei ca dovadă a uniunii lor25. Încetul cu Încetul, obiceiul de a dormi singur Într-un pat, Într-o cameră separată, a devenit mai răspândit. Genul de contact corporal generalizat caracteristic Evului Mediu târziu a devenit o sursă de jenă. Manifestările publice de poftă trupească și sexualitate, atât de obișnuite În Evul Mediu, au devenit tabu În casele bune. Relațiile sexuale au devenit din ce În ce mai mult un act privat, care avea loc În spatele ușilor Închise 26. Baia, care Înainte era o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
locurile publice. Vizitatorii palatului Louvre, În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, „se ușurau nu numai În curte, dar și pe balcoane, scări și după uși”28. La Începutul erei moderne, vederea și mirosul excrementelor umane devenise o sursă de jenă și dezgust, iar În orașele europene au fost luate măsuri de a muta aceste funcții biologice În spatele ușilor Închise. În ultima parte a secolului al XIX-lea, Londra a fost primul oraș care a construit un sistem de canalizare subteran
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Primesc un telefon, apoi încă unul. Apoi o invitație la prînz în ultimul moment. Nu pot să refuz... Toate aceste atentate sînt comise prin telefon, acest instrument diabolic, de care nu izbutesc să mă lepăd." Se simțea, din cauza nelucrării, în jenă continuă și dizolvantă: "Sila, mărturisea amar, ce mă îneacă de fiecare dată cînd sînt întrebat dacă scriu și despre ce etc. Dacă ceilalți ar ști! Rușine, remușcări, exasperare - ce nu intră în drama scriitorului care nu scrie?" Și, tot așa
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
și dizolvantă: "Sila, mărturisea amar, ce mă îneacă de fiecare dată cînd sînt întrebat dacă scriu și despre ce etc. Dacă ceilalți ar ști! Rușine, remușcări, exasperare - ce nu intră în drama scriitorului care nu scrie?" Și, tot așa, altădată: "Jena pe care o simt de fiecare dată cînd sînt întrebat ce fac. Lumea încă n-a înțeles că sînt inapt pentru "făcut", că tot ce fac e să las timpul să treacă, în fapt să trec împreună cu el." Și, vădit
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
deficiențe Întâmpină probleme legate de comportamentul său În fața unei persoane străine. Acest lucru se Întâmplă chiar dacă este susținut de familie. Părinții, În acest caz, joacă un rol de tampon sau de mediator Între două persoane. Această intervenție va permite depășirea jenei și tensiunilor ce pot apărea În cadrul relațiilor interpersonale. Părinții echilibrați vor putea ușor Îndeplini rolul de mediator. Într-o familie echilibrată, copilul cu deficiență are drepturi și obligații egale. Ei trebuie să aibă relații de reciprocitate și de egalitate cu
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
castelului. Incultura șefilor turismului românesc, îndrăgostiți de Drakula, este crasă. * "Trebuie să recunosc că, scriind acest lung articol, am început să mă satur, pe de o parte, mă enervează faptul că Al(exandra) L(aigniel) L(avastine) mă copiază fără jenă; pe de altă parte, mă enervează că mă copiază atît de prost", scrie d-na Marta Petreu în episodul al patrulea al serialului Laigniel-Lavastine: metoda "franceză" din revista 22 (nr. 29). Există într-adevăr un risc în lungul articol al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
constituie, în principal, susținerea publică a lui Ieronim. Aria de răspândire și de influență de care beneficia Victorin, ca autor „provincial”, era destul de restrânsă. În plus, lipsa culturii clasice de care dădea dovadă nu făcea decât să amplifice senzația de jenă pe care o încercau păgânii convertiți în fața operelor sale. Însă episcopul de Poetovio s‑a bucurat să‑l numere pe Ieronim printre fidelii săi admiratori. Admirația a fost dublată de o anumită afecțiune datorată originilor geografice învecinate ale celor doi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cuvintelor de pace se pregătește lovirea necinstită?”. Penultimul semn premergător apariției Anticristului este propovăduirea Evangheliei la toate neamurile, despre care se vorbește la Mt. 24,14. Chiril menționează acest semn, fără însă a se opri asupra lui, încercând o oarecare jenă în a duce mai departe analiza hermeneutică a problemei, așa cum face Augustin, de pildă, câteva decenii mai târziu, sau Origen, câteva decenii mai devreme. Într‑adevăr, nimic nu putea dovedi că Evanghelia s‑ar fi transmis în toată lumea și, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
probabil că prețul medicamentelor mele era prea ridicat, apelă la părintele Tomaso, sperând să-i dea medicamentul gratuit. Padre Tomasotc "Padre Tomaso" Luni dimineața la ivirea zorilor, după nuntă, părintele Tomaso intră În camera mea, cerându-mi sfatul cu oarecare jenă, căci aurarul era constipat și acuza dureri atroce În urma consumării unei doze mari de cantaridină pe care părintele i-o administrase În ajun. Deși i-am Împărtășit compasiunea mea, nu m-am putut abține să nu râd pe seama acestui incident
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
merge, În Elveția, la o conferință a lui Gandhi, În 19434. Mai mult, citatul din Blaga va funcționa, În 1981, pe post de frontispiciu revelator 5. Uitând, firește - sau neglijând cu o superbie care, colectiv, Încă ne costă -, faptul că Jena, Parisul sau Sankt-Petersburgul de la 1800-1810 au avut, fiecare, reacții mai ample și mai acurate la descoperirea Indiei decât tot secolul al XIX-lea românesc. Mi-e teamă să nu fi apărut aici și echivoca noblețe a orientalistului care știe că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
realizează mai bine și cu pasiune, în vederea unei viitoare și eficiente orientări profesionale. Copilul trebuie să fie supremul nostru reper în activitatea instructiv-educativă. Coeficientul său de integrare ține de un complex de factori: echilibrul emoțional, emotivitatea, timiditatea, frica, puterea autosugestiei, jena, nervozitatea, impulsurile de moment, optimismul, afectivitatea, sentimentele, tulburările de gândire și de comportament, motivația socială. Toți acești factori de integrare stabilesc, fără îndoială, raporturile cu activitatea școlară și cadrul didactic. În viața de școlar, copilul se întâlnește cu sentimentul de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
moment, optimismul, afectivitatea, sentimentele, tulburările de gândire și de comportament, motivația socială. Toți acești factori de integrare stabilesc, fără îndoială, raporturile cu activitatea școlară și cadrul didactic. În viața de școlar, copilul se întâlnește cu sentimentul de frustrare și de jenă, atunci când nici nu ne gândim. Unii dintre ei vin la oraș cu scopul bine definit de a învăța în școli de renume „pentru a ajunge cineva în viață”. Acesta este crezul lor, și nimeni nu-i poate contrazice, deși se
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
la Liceul „Ion C. Brătianu”, susținându-și bacalaureatul în 1907. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, secția de filologie modernă (limba și literatura germană), pe care, după ce va face un stagiu de specializare la Universitatea din Jena, o va absolvi în iunie 1912. Se va fi încadrat în învățământul de stat, căci cerea și primea în aprilie 1913 cetățenia română. Debutează în aprilie 1910, iscălind I. Netzler, la „Convorbiri critice”, cu o „analiză critică” a dramei Apus
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
ridicat și jignirile transformă sfatul ori dojana, în dispută și pe cel mustrat, în dușman. Mustrarea și sfătuirea cer o voce blândă, liniștită. Imediat se poate mustra sau sfătui numai printr-o poveste. Amintiți-vă, ce simțiți, când sunteți certați: jenă, durere, ori rușine? Indignare? Actualizați tumultul interior sau indignarea trezită de felul, cum sunteți certați. Imaginați-vă, că sunteți mustrați astfel: Era în primăvară. Mugurii se umflaseră, dar nu plesniseră și ramurile erau golașe, iar arborii despuiați și înfrigurați. Un
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
P., L’hallucination, Vol. I-II, Alcan, Paris, 1930. Rappard, Ph., La folie el l’Etat. Aliénation mentale et aliénation sociale, Privat, Toulouse, 1981. Régis, E., Précis de psychiatrie, Doin, Paris, 1923. Rennert, H., Die Merkmale Schizophrener Bildnerei, Fischer Verlag, Jena, 1966. Reuck, A.V.S., de Porter, R., Transcultural psychiatry, Churchill Ltd., London, 1965. Revel, S., „De l’épistémologie psychanalitique” în Evol. Psychiat., 55, 1990. Ribot, T., Les maladies de la mémoire, Alcan, Paris, 1924. Ribot, T., Les maladies de la personnalité, Alcan
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
autorului acuza nemeritată de „pedant” (vezi și notele 5-7). 2. Vezi, în acest sens, lucrarea noastră Didactica Nova (2005) și studiul „The Tragic Obssesion of Universality in Education or from Paideia to Pansophia”, Contemporary Philosophy, vol. 2/2003. 3. Cu jenă trebuie să citez în acest sens câteva lucrări și studii care nu i-au lămurit prea mult pe educatori. Voi începe chiar cu lucrarea mea din 2000 Teoria curriculumului educațional (CCD, Buzău), dar voi adăuga și altele: studiile cuprinse în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și teoreticienilor americani mai ales din cauza pledoariei herbartiene pentru ordine, disciplină și formalism mathetic. Versiunea Ziller-Rein a herbartianismului a fost aplicată mai întâi în școlile normale din Illinois, prin imitare directă a practicilor pe care Wilhelm Rein le demonstra la Jena. Nevoia de a forma institutori/învățători cât mai bine pregătiți, resimțită în toate statele din SUA, a contribuit decisiv la adaptarea unui model curricular și instrucțional care, prin rigoarea formală, părea să aibă o întemeiere științifică fără cusur. Organizațiile și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stare exclusiv patologică: ea e considerată o caracteristică a condiției umane și se află într-un fel de continuitate cu frica. Ambele delimitează un registru foarte larg, de unde și numărul mare de cuvinte din limbă susceptibile să le desemneze: teamă, jenă, sfială, groază, spaimă, trac etc. Din această perspectivă, confruntarea cu perspectiva foamei și a frigului aduce câteva elemente diferite. Avem efectiv de-a face cu pericole exterioare, dar situate la limita registrului fricii. Căci, în acest caz, mai curând absența
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
început să raționalizeze până și pâinea. Nu se găseau nici haine, nici pantofi... Totul se cumpăra pe sub mână, toată lumea șușotea ce și unde a mai găsit de cumpărat”; 7. „Având în vedere statutul nostru de profesori, ne-am ciocnit de jenă, de rușine, am avut sentimentul de umilință și de cele mai multe ori îmi procuram cele necesare stând ore în șir la cozi interminabile, mai ales în perioada rațiilor, când eram nevoiți să ne mobilizăm toată familia, în zilele concentrate pe împărțirea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din epoca sa „profesionistă” este doar de natură scriptică: în primii ani, recrutarea „prin mijloace compromițătoare” era consemnată fără nici o reținere, ca mod de lucru perfect legitim, ceea ce nu s-a mai întâmplat ulterior, însă doar din motive birocratice. Nu jena i-a împiedicat pe ofițeri să consemneze explicit șantajul, ci faptul că un asemenea detaliu scădea valoarea muncii lor în ochii superiorilor: una e să recrutezi prin constrângere și alta „pe baza sentimentelor patriotice”. Mulțimea angajamentelor de colaborare motivate prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
23.IV.1915, București), memorialist. Este fiul Luciei (n. Codreanu) și al lui Victor Mușețeanu, contabil. Urmează Liceul „V. Alecsandri” din Galați (1925- 1932) și Facultatea de Medicină din București (1932-1938). În 1941 primește o bursă Humboldt și pleacă la Jena, unde face studii de chimie, fizică și matematică până în 1942, când vine în țară și, mobilizat, este trimis pe front. În 1945 activa ca medic de boli contagioase în București. În 1949, invitat la Institutul „Robert Koch” din Berlinul de
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
al XVII-lea. Lexicul, va deveni conferențiar, iar din 1999 profesor. Între 1995 și 1997 funcționează ca lector de limba română la Universitatea Paris IV-Sorbona, iar între 1999 și 2001, în calitate de cercetător invitat, la Institutul de Romanistică al Universității din Jena. Debutează cu articole și comentarii în 1977, la revista „Opinia studențească”. Studii, cronici, traduceri comentate i-au mai apărut în „Cronica”, „Caietele Eminescu”, „Tribuna”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza»” (la care
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
poporului” (semnând uneori cu pseudonimul V. Andrei), „Luceafărul” ș.a. În 1903 e angajat funcționar la Biblioteca Academiei Române, iar în 1904 își susține licența. La recomandarea lui N. Iorga și a lui A.D. Sturdza, e primit, ca bursier, la Universitatea din Jena. După doi ani trece la cea din Berlin, unde studiază filosofia. Citește intens literatură străină. În 1906 aderă la Frăția Bunilor Români, organizație creată de N. Iorga, și începe să colaboreze la „Sămănătorul” și „Neamul românesc”. Din anul următor scrie
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
în opera poeților din sec. VII-VI î.e.n. (1949). Este membră a Societății Internaționale de Studii Clasice „Eirene”. Din 1984 face parte din comitetul de redacție al revistei de studii clasice „Philologus”. Conferențiază la universitățile din Bochum, Konstanz, Berlin și Jena (1981, 1986). Colaborează la „Revue des études sud-est européennes”, „Studii clasice”, „Studii de literatură universală” ș.a. Ca și alți înaintași clasiciști, P. a desfășurat o activitate complexă, menită a umple spații goale într-un domeniu puțin frecventat. Curs de istoria
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]