2,403 matches
-
funerare atice din secolele V-VI î.Hr., de dialogul dintre despărțire și bocet; cât de diferită este însă compoziția tabloului modern! Capul mamei este plasat pe verticala centrală și astfel unește cele două realități precum ceva ce aș numi o joncțiune compozițională. Femeia încearcă să străpungă bariera verticală pentru a se alătura copilului ei, dar apropierea nu mai permite comunicarea. Capul aplecat îi ascunde ochii și gura. Prin contrast, profilul fetei se dezvăluie în întregime, dar este transfigurat de lumina care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ar fi prea puternică și înăbușitoare dacă ar apărea în jurul unei axe verticale, este guvernată de dominarea vârfului și disproporția paradoxală dintre greutatea mare de deasupra și reflectarea ei diafană de jos, împrumutând scenei o irealitate plutitoare, proprie povestirii mitologice. Joncțiunea necesară Când o compoziție este alcătuită din două părți izolate, ponderea unei axe centrale, fie ea verticală sau orizontală, divide efectiv cele două părți. Este nevoie de mai mult decât de o descompunere. Dacă părțile nu interacționează, nu ar avea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
prin efectele dinamice ale mediului său înconjurător. Centrul unui cerc sau dreptunghi funcționează ca obiect vizual chiar și atunci când nu este marcat de nici un stimul optic. O trăsătură vizuală indusă generează o dinamică vizuală la fel ca oricare formă explicită. JONCȚIUNE - O formă sau altă trăsătură vizuală care ajută la unificarea diviziunii dintre cei doi centri ai unei teme bipolare. În figura 89, înfățișarea lui Iosif face joncțiunea dintre Madonă și păstor. JUDECATĂ INTUITIVĂ - Evaluarea relațiilor pe baza simțului de percepție
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
trăsătură vizuală indusă generează o dinamică vizuală la fel ca oricare formă explicită. JONCȚIUNE - O formă sau altă trăsătură vizuală care ajută la unificarea diviziunii dintre cei doi centri ai unei teme bipolare. În figura 89, înfățișarea lui Iosif face joncțiunea dintre Madonă și păstor. JUDECATĂ INTUITIVĂ - Evaluarea relațiilor pe baza simțului de percepție a echilibrului și ordinii structurale, deosebită de evaluarea prin măsurători sau alte criterii stabilite. MICROTEMĂ - O versiune mică, foarte abstractă, a subiectului unui tablou. De obicei localizată
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a-9-a este rezervată contabilității de gestiune. Conturile din clasa a-9-a “Conturi de gestiune” permit contabilizarea următoarelor operațiuni: 1. preluarea din contabilitatea financiară (generală) a cheltuielilor încorporabile, care urmează a fi reclasate conform necesităților contabilității de gestiune, pe baza “tabloului de joncțiune” al cheltuielilor; 2. regruparea și reclasarea cheltuielilor încorporabile în cheltuieli directe (pe purtători de costuri) și indirecte (pe locuri de cheltuieli, iar în cadrul acestora după natura cheltuielilor); 3. Înregistrarea, urmărirea și controlul producției fabricate în cursul perioadei de gestiune, evaluată
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
lui scurte intrau până deasupra genunchilor în zăpadă, se mișcau într-o foarfecă neîntreruptă, poalele șubei negre veneau în urmă. El vedea" -, autorul trece, într-o mișcare de montaj cinematografic la descrierea tabloului lui Pieter Breugel cel Bătrân. Elementul de joncțiune al celor două planuri, cel literar și cel plastic, este tema vederii. Comparația între personajul literar și cel din tablou este de altfel explicită: "Ca și ăsta care ne duce pe noi acum prin zăpadă și noi îl ascultăm și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se înțeleg și înțeleg lumea lor socială. Prin urmare, ei utilizează o anumită cunoaștere, fundamentată pe dispoziții învățate, scheme de gândire, experiențe, informații pe care le aplică la situația lor personală. Metodele pe care le folosesc se situează așadar la joncțiunea dintre colectiv și individual. Programul antropologului pe teren constă în a încerca să înțeleagă aceste metode, observând comportamentele și analizând discursurile. Efortul său de comprehensiune nu este exact de aceeași natură ca acela al protagoniștilor înșiși, deoarece antropologul își confruntă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
din țesutul limfoid și vascular. În literatura mai sunt semnalate, la șoareci, celulele lui Granstein, asemănătoare cu celulele lui Langerhans. Celulele lui Langerhans (să nu se confunde cu celulele insulelor lui Langerhans din pancreasă sunt situate în piele, la nivelul joncțiunii dermo-epidermice, - celule de tip I, deasupra stratului bazal al epidermului, și - celule de tip ÎI în stratul bazal. Citoplasma tipului I este foarte clară, cu numeroase dendrite, care la pisică relevă la microscopul electronic markeri specifici în formă de bastonașe
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fisurii drepte. Vena hepatică dreaptă se varsă cel mai adesea singură În vena cavă inferioară, deasupra trunchiului comun format de venele hepatică medie și stângă. În majoritatea cazurilor nu există ramuri pe ultimul său centimetru, ceea ce facilitează ligatura sa la joncțiunea sa cu vena cavă. Vena hepatică medie este lungă de 12cm, drenează În principal segmentele IV, V și VIII și este reprezentată superficial de fisura mediană. Vena drenează În partea stângă a venei cave, obișnuit (90%) printr-un trunchi comun
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În spatele ramului stâng al venei porte, traversează marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm, drenează segmentele V,VI,VII și VIII și ia naștere din joncțiunea a două tributare ductale sectoriale majore: ductul posterior sau lateral și ductul anterior sau medial, fiecare, un satelit al venei corespunzătoare. Joncțiunea acestor două ducte biliare principale are loc de obicei deasupra ramului portal drept (fig.I.3) .Lobul caudat
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
are o lungime de aproximativ 1 cm, drenează segmentele V,VI,VII și VIII și ia naștere din joncțiunea a două tributare ductale sectoriale majore: ductul posterior sau lateral și ductul anterior sau medial, fiecare, un satelit al venei corespunzătoare. Joncțiunea acestor două ducte biliare principale are loc de obicei deasupra ramului portal drept (fig.I.3) .Lobul caudat (segmentul I) are propriul său drenaj biliar, fie În ductul hepatic drept, fie În cel stâng fie În ambele ducte biliare. II
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
respirației, presiunea intraabdominală - poate fi măsurată direct prin: - canularea venei porte sau unei vene omentale;cateterizarea ocluzivă a venulei hepatice;realizată prin cateterizare cardiacă cateterul de ocluzie formează o coloană statică de sânge ce se extinde de la vena hepatică până la joncțiunea dintre curenții venoși hepatic și portal ce converg În patul sinusoidal - metodă indicată În stabilirea dignosticului de obstrucție pe teritoriul extrahepatic; - În caz de obstrucția presinusoidală: presiunea obținută prin cateterizarea ocluzivă a venulei hepatice este normală, iar presiunea intrasplenicăapare crescută
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hepatic XI. CARCINOMUL VEZICULEI BILIARE Ocupă locul 5 printre cancerele gastrointestinale și este mai frecvent la femei de două ori. 5% din cazurisurvin peste vârsta de 65 ani, iar 7090% din cazuri sunt asociate cu litiaza veziculară. ETIOLOGIE - litiaza veziculară - joncțiune pancreatobiliopancreatică anormală - veziculă biliară de porțelan - chist coledoc - colangita sclerozantă ANATOMIE PATOLOGICĂ - 90% adenocarcinoameschiroase (60%), papilare (25%), mucoide (15%). - carcinom scuamos, cu celule mici, nediferențiat - În momentul diagnosticului 25% limitat la perete, 35% au metastaze locoregionale, iar 40% metastaze la
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
stent endoscopic sau percutan; radio și chimioterapia rezultate slabe XII. TUMORI MALIGNE ALE CĂILOR BILIARE ETIOLOGIE - vârsta medie de apariție este de 60 ani - raportul bărbați/ femei este de 1/1 - se pot dezvolta intra- sau extrahepatic - tumora dezvoltată la joncțiunea dintre canalul biliar drept și cel stâng este numită tumora Klatskin - cauze principale o colangită sclerozantă primitivă cu evoluție Îndelungată o parazitozele cronice ale căilor biliare Ț Clonorchis sinesis Ț mai frecvent Întâlnite la populațiile din orient o colita ulcerativă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Ag/AgCl(sat), HCl, sticlă, sol. cu pH necunoscut, Electr. de ref. în care electrodul de referință este de obicei electrodul de calomel. Această celulă are cinci surse de potențial: • potențialul electrodului de AgCl; • potențialul electrodului de referință; • potențialul lichid - joncțiune la puntea de sare; • potențialul la limita sticlă - HCl; • potențialul la limita sticlă - soluție cu pH de cercetat. Primele patru potențiale sunt constante, pH-ul acestei celule se determină cu ajutorul ecuației ce definește pH-ul. Electrodul de sticlă are marele
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
5. Coroziunea tip crevasă Coroziunea tip crevasă este o formă de coroziune localizată, care apare în zone cu fisuri sau cavități acoperite, în care se găsește un volum mic de soluție stagnantă (figura 5). Asemenea crevase se pot forma la joncțiunile metal/metal sau metal/nemetal (garnituri, scaune de supape, nituri și capete de șuruburi), sub depozitele superficiale formate din produse de coroziune, nisip, murdărie sau depuneri biologice marine. Acest tip de coroziune apare în principal la materialele metalice pasivizate sau
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
istoric; ancorarea lor în spațiu trimite la marile areale de civilizație și de spiritualitate, deși, comparate, paradigmele pe care le compun se pot reduce ele însele la o matrice unică. Dată fiind universalitatea lui, dat fiind că este punctul de joncțiune între imaginar și rațiune (Durand 53), arhetipul este precum un "modul" al acestor paradigme (este valoarea absolută a unui model real), cu o identitate imuabilă, dar generator al unei întregi linii descendente. Lui îi atribuim rolul major pentru arhitectura imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să plasăm categorii referențiale (timp, spațiu), arhetipurile 15 și formele determinate de acestea sunt caracterizate doar de "sememe" ale rolurilor definitorii: întemeietorul, civilizatorul, principiul generator matern etc. Venind dinspre mitologie sau religie (dogmatică) înspre imaginea umanului, schemele tipologiilor paradigmatice asigură joncțiunea între unitățile determinante și simplele reprezentări. Ele întâlnesc timpul istoriei și se "narativizează", dar în afara paradigmelor, pentru că în interiorul lor unitățile componente de bază și cele derivate rămân "forme vide", cadre, idei absolute și tipologii fără identitate specifică. Palierul cel mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fabuloase, magia, iluzia și chipul maleficului sau "literatura" livrescă ficțională (în formele ei medievale), în timp ce imaginația este cotată drept o funcție de reprezentare a fenomenelor puterii laice sau religioase (istoriografie, pravile sau morala creștină). Urmând acest traseu științific, se poate realiza joncțiunea dintre viziunea antropologică asupra puterii și matricea de organizare a materiei imaginarului medieval. Modelul s-a format ținând cont de o repartiție de tip antropologic și simbologic a raporturilor de putere în societate. Aceste relații includ însă și "terțul", registrul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a celor obișnuite. Oikonomia revela relația dintre ceea ce am putea numi imaginarul teologic și existență, precum și destinul adevărului Întrupării, atunci când trebuia să fie eficace, împotriva oricărei forme de idolatrie, mai ales în creștinismul primar. Mai mult, noțiunea a contribuit la joncțiunea dintre manifestarea istorică și imanentă a modelului divin (etern și transcendent), exprimată prin categoria temporalității, cu filosofia trinitară și cu christologia; totodată, a oikonomiei discursului religios, ca text și imagine, cu pedagogia și cu gestiunea temporală (Mondzain 44-83). Transferul dinspre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
era posibil altceva decât o preluare simbolică a lui, în etapa în care instituțiile puterii nu erau pe deplin consolidate, de altfel nici codurile juridice și nici sistemul social și economic pe care acestea să îl guverneze. Pentru secolul XIV, joncțiunea cu basilëìa are loc mai ales la nivelul planului politico-religios al oikonomiei creștine și, implicit, la cel al imaginarului puterii. Figura supremă de conducător, preluată local nu doar la nivelul elitei, a fost, în mod evident, cea a primului împărat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sistemul de mentalități colective determinat și de viața politică și militară locală. În raport cu o spiritualitate menținută în limitele unor practici conservatoare, aflat sub influența unor culturi și credințe diferite (catolică, post-bizantină, musulmană), imaginarul medieval local se configurează în cadrul ortodoxiei la joncțiunea, printre altele, dintre: verosimil (de tip mitic, legendar sau biblic) și neverosimil (fabulosul popular); istorie instituțională a puterii (simbolistica regalității) și tipologie a autocrației românești (domnitor-cruciat sau întemeietor, dar și abateri morale sau instituționale de la regulă, plasate în registrul senzaționalului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de transport prin modificarea geometriei sistemului. În lucrare este prezentată o aplicație concretă a cristalelor artificiale la implementarea celulei fotovoltaice cu benzi intermediare. O astfel de celulă poate atinge un randament de conversie dublu față de cel al celulelor tradiționale cu joncțiune. Rolul cristalului artificial în dispozitiv este de a genera banda intermediară cu scopul lărgirii specrului de absorbție în IR.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
este originea obiectului de artă și obiectul de artă este originea artistului, arta este, deductibil, originea operei de artă și a artistului. Arta nu poate fi gândită în termeni concreți sau în definiții absolute. Ea se află mereu într-o joncțiune între forma și conținutul de care predispune, unde forma ne oferă tipul de artă, iar conținutul exprimă înțelesurile sale. Arta este o expresie a adevărului și a frumosului, în timp ce experiența estetică este o (re) interpretare continuă a obiectelor definitorii artei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
tunel tridimensional ce vine în raport antero-medial și antero-inferior cu procesul uncinat, posterior cu bula etmoidală, medial cu hiatusul semilunar, lateral cu lama papiracee, postero-superior cu orbita, iar antero-superior se termină într-un reces orb. Ostiumul maxilar este situat la joncțiunea peretelui maxilar medial cu podeaua orbitei, la 3 cm de podeaua sinusului, în partea posterioară a hiatusului semilunar. Este adus în câmpul endoscopului după unciformectomie. Limita sa posterioară este bula etmoidală. Celula agger nasi este cea mai anterioară celulă a
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]