23,636 matches
-
de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze categoria persoanelor care pot exercita căile de atac, termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, astfel cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. ... 20. Dispozițiile constituționale ale art. 21 alin.
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, precitată, paragraful 30, a observat că indisponibilizarea bunurilor prin luarea măsurilor asigurătorii nu are în vedere drepturi în materie penală în sensul art. 6 din Convenție, potrivit căruia orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil de către o instanță independentă și imparțială. ... 21. Totodată, Curtea a constatat că persoanele care săvârșesc infracțiuni dintre cele reglementate prin Legea nr. 241/2005 și cele care săvârșesc alte categorii de infracțiuni, pentru care legea nu prevede
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
Curții Constituționale nr. 508D/2022. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Prim-magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus note scrise, prin care solicită admiterea acesteia, precum și judecarea cauzei în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 366 din 30
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
privind soluționarea contestației formulate împotriva hotărârilor plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor să mai poată fi atacată, nu se încalcă art. 21 și 24 din Constituție, de vreme ce părțile beneficiază pe tot parcursul judecării contestației de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal de toate garanțiile necesare asigurării unui proces echitabil și dreptului la apărare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 780 din 15 decembrie 2016
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.244D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de autorul excepției, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea în lipsă a acesteia. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și
DECIZIA nr. 463 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265174]
-
proceda Înalta Curte de Casație și Justiție în situația în care ar admite recursul și ar casa decizia de apel, respectiv dacă este permis a se trimite din nou cauza spre rejudecare sau dacă instanța supremă va reține cauza spre judecare în fond. În acest ultim caz, se ridică problema dispozițiilor legale aplicabile judecății în fond după casare. ... 24. Chestiunea de drept este una veritabilă, întrucât sunt posibile interpretări diferite ale art. 497 din Codul de procedură civilă, din cauză că
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
caz, către prima instanță. ... 47. Astfel, răspunsul la prima întrebare din sesizare este afirmativ. În al doilea ciclu procesual, după o primă casare cu trimitere, în ipoteza unei noi casări, Înalta Curte de Casație și Justiție va reține cauza spre judecare în fond. ... 48. În acest cadru, și răspunsul la cea de-a doua întrebare este afirmativ. Dispozițiile art. 498 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt pe deplin aplicabile, chiar dacă această normă reglementează soluțiile pe care le pot
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
la analogie, întrucât legiuitorul nu face nicio distincție în funcție de instanța care rejudecă procesul. Cât timp nu este exclusă, prin art. 497 din Codul de procedură civilă, posibilitatea ca Înalta Curte de Casație și Justiție să rețină cauza spre judecare în fond după casare, nu există nicio rațiune pentru ca această etapă procesuală să nu urmeze regulile din art. 501 din Codul de procedură civilă. ... ... B. Sintagma „o singură dată în cursul procesului“ nu poate fi interpretată ca o limitare
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
casarea cu trimitere, ceea ce înseamnă că la o a doua casare a hotărârii va reține cauza spre rejudecare. În acest fel, calea extraordinară de atac a recursului devine cadrul procesual atât pentru cercetarea motivelor de legalitate, cât și al judecării în fond a cauzei (Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Secția a IV-a civilă, Secția a VI-a civilă, Tribunalul București, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Teleorman - Secția civilă, Judecătoria
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
prima instanță, după caz. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție poate apela la procedeul casării cu trimitere o singură dată în cursul procesului civil, ceea ce înseamnă că la o a doua casare a hotărârii va reține cauza spre judecare. În acest fel, calea extraordinară de atac a recursului devine cadrul procesual atât pentru cercetarea motivelor de legalitate, cât și al judecării pe fond a cauzei. (...) ... 49. Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la faptul că este limitată posibilitatea
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
cursul procesului civil, ceea ce înseamnă că la o a doua casare a hotărârii va reține cauza spre judecare. În acest fel, calea extraordinară de atac a recursului devine cadrul procesual atât pentru cercetarea motivelor de legalitate, cât și al judecării pe fond a cauzei. (...) ... 49. Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la faptul că este limitată posibilitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a casa cu trimitere o singură dată, aceasta este o opțiune a legiuitorului, opțiune care
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Raportul asupra chestiunii de drept 73. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că, în cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar admite recursul, casându-se decizia atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție va reține cauza spre judecare în fond numai atunci când, faptele fiind pe deplin stabilite, nu ar fi pusă în situația de a proceda la reanalizarea stării de fapt prin recalificarea faptelor sau prin completarea sau readministrarea probatoriului, în caz contrar cauza urmând a fi
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Curți de Casație și Justiție. ... 77. Față de dispozițiile art. 97 pct. 1 coroborate cu art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dosarul se află în ultimă instanță pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, competentă în judecarea pricinii. ... 78. Cât privește condiția existenței unei chestiuni de drept de care depinde soluționarea pe fond a cauzei, se observă că interpretarea sintagmei „o singură dată în cursul procesului“, vizând soluția casării, din cuprinsul art. 497 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
instanțe, caracterizată prin constanța în doctrină, prin cunoașterea profundă a legilor în vigoare și îndepărtarea absolută a interesului particular al justițiabililor“. ... b) Urmând modelul francez care a inspirat-o, judecata în casație este înțeleasă nu ca având valențele unei noi judecări a procesului, ci pe cele, limitate și specifice, care se circumscriu verificării legalității hotărârii. În concepția Legii din 1861, judecata în casație ar fi mai puțin un proces între părțile litigante și mai mult unul între hotărâre și lege („În
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite“. ... 106. Se poate constata că prin Legea nr. 59/1993 s-a încercat o recuperare a soluțiilor istorice privitoare la judecarea recursului de către instanța supremă, preluându-se sistemul - mai suplu, comparativ cu acela al „casării pure“, adoptat de Legea din 1861 pentru înființarea Curții de Casație și Justiție - instituit prin Legea nr. 144/1925. Aceste particularități de reglementare ce vizau judecarea
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
judecarea recursului de către instanța supremă, preluându-se sistemul - mai suplu, comparativ cu acela al „casării pure“, adoptat de Legea din 1861 pentru înființarea Curții de Casație și Justiție - instituit prin Legea nr. 144/1925. Aceste particularități de reglementare ce vizau judecarea recursului și efectele casării trebuie puse în relație cu prevederile existente în Codul de procedură civilă și anterior anului 1993, în art. 305, potrivit cărora „În instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor“. ... 107. Ordonanța
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
impunerea unor condiții stricte de exercitare, astfel încât acestea să vizeze exclusiv legalitatea hotărârii și nu chestiuni de fapt, cu precizarea că aceste motive pot fi primite numai dacă nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deși au fost invocate în apel, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor (... .); ... – cât privește soluțiile pe care le poate pronunța instanța de recurs, prin noua reglementare a fost eliminată soluția modificării hotărârii
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
caz, primei instanțe. Textul legal nu limita numărul casărilor cu trimitere, indiferent de numărul ciclurilor procesuale parcurse, chiar dacă prin aceasta se putea ajunge uneori, pe fondul unor casări repetate, la prelungirea duratei judecății, aducându-se atingere dreptului părților la judecarea cauzei într-un termen optim și previzibil, ca drept afirmat atât prin prevederile art. 6 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cât și (cu referire la „termen rezonabil“) prin cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
aprecia dacă reglementează ca regulă casarea cu trimitere pentru a decongestiona și evita supraaglomerarea instanței supreme sau, dimpotrivă, dacă reglementează casarea cu reținere în cazul în care ar aprecia, având în vedere încărcătura Înaltei Curți de Casație și Justiție, că judecarea cauzei s-ar putea realiza în condiții de celeritate, evitându-se, astfel, reluarea unui parcurs procedural anevoios; excedează competenței Curții Constituționale cenzurarea unei soluții legislative sau a alteia (paragraful 44); chiar dacă noul text nu prevede în mod expres că
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
dispune, a generat unele nemulțumiri rezultate din prelungirea excesivă a duratei unor procese caracterizate prin existența unor casări succesive, dispuse în mai multe cicluri procesuale. ... 141. O asemenea situație, cu evidență indezirabilă prin raportare la exigențele asociate dreptului părților la judecarea cauzei lor într-un termen optim și previzibil, poate justifica, în sine, o intervenție legislativă cu caracter corectiv, sub condiția evaluării cât mai exacte a implicațiilor ei juridice, judiciare și sociale, adică a corectitudinii și oportunității ei. ... 142. Astfel cum
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
ar impune ar fi deci aceea că Înalta Curte de Casație și Justiție își păstrează particularitățile jurisdicționale - cele consacrate istoric și susținute de argumente care explică rolul și misiunea unei instanțe supreme într-un sistem judiciar național - doar cu ocazia judecării și admiterii recursului într-un prim ciclu procesual. Într-un ciclu procesual ulterior, admiterea recursului și casarea hotărârii atacate ar obliga la reținerea cauzei spre rejudecare, ceea ce ar avea consecința că, pentru a realiza rejudecarea, natura activității jurisdicționale a
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
a decide asupra existenței sau inexistenței unui fapt, judecata în fond după casare realizată de Înalta Curte de Casație și Justiție va putea consta în aplicarea legii la faptele pe deplin stabilite de instanțele fondului. A considera altfel, apreciind că judecarea în fond după o a doua casare ar putea avea valențele unei noi instrucții a procesului, implică transformarea instanței supreme într-o nouă instanță a fondului, creându-se un al treilea grad de jurisdicție. Or, în sistemul nostru procesual principiul
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
dispoziții legale în materie. ... 166. Față de toate cele arătate, trebuie considerat că, în cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar admite recursul, casându-se decizia atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție va reține cauza spre judecare în fond numai atunci când, faptele fiind pe deplin stabilite, nu ar fi pusă în situația de a proceda la reanalizarea stării de fapt prin recalificarea faptelor sau prin completarea sau readministrarea probatoriului, în caz contrar cauza urmând a fi
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
498 și ale art. 501 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în cazul în care în al doilea ciclu procesual se admite recursul, casându-se decizia atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție va reține cauza spre judecare în fond numai atunci când nu ar fi pusă în situația de a proceda la analizarea stării de fapt prin recalificarea faptelor sau prin completarea sau readministrarea probatoriului, în caz contrar cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare la instanța
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
evaluare individuală privind însușirea cunoștințelor practice specifice activității de judecător sau de procuror. (5) Dispozițiile prezentei legi privind stagiul se aplică și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. Articolul 45 (1) Judecătorii stagiari participă, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanței constituite din judecători definitivi. În cauzele la care participă, judecătorul stagiar semnează minutele și hotărârile pronunțate și redactează, din dispoziția președintelui completului, proiecte ale unor hotărâri, astfel încât să se asigure o cazuistică variată. Opinia
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]