1,912 matches
-
stepe tătărăști, înglobate apoi Imperiului țarist . Românii transnistreni și republica lor autonomă au fost folosiți drept momeală pentru atragerea românilor basarabeni și pe hărțile sovietice de până în 1940, Basarabia făcea parte integrantă din Republica Moldovenească Autonomă deși „ea suferă încă jugul boierilor români care au acaparat-o cu forța” Redresarea Imperiului roman, în timpul tetrarhiei inițiată de Domițian (284-205) și apoi sub Constantin cel Mare (306337), a însemnat și o politică de recucerire a teritoriului norddună rean abandonat. Pe lista de priorități
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
desigur unilateral, redactat exclusiv de Poarta Otomană în limbajul pompos, nediplomatic („deșteptându-se el din somnul prostiei, căindu-se și întorcându-se la locul pocăinței și-a frecat fața de pământul servituții, oferindu-și grumazul robiei după fosta rânduială în jugul sclavieiă” etc) acordat lui Ștefan cel Mare fără ca diplomația românească să fi participat la redactarea documentului, cuprindea valoarea haraciului, dublat acum, la 6000 florini frâncești, să fie prieten prietenului și dușman dușmanului, formulă care se găsește și în alte tratate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
râs de ele, sporind pe fiecare zi tributul până la așa grad, încât a devenit cu neputintă de răspuns, noi neam unit cu Împăratul milostiv și credincios al Rusiei - Petru Alexievici, care a ridicat arma spre a mântui pe creștini de jugul robiei mahomedane"... Alianța lui Cantemir cu Țarul s-a făcut pe temeiul unui tratat, din care, spre știință generală, spicuim doar câteva condiții: „Țara Moldovei cu Nistrul să-i fie hotarul și cu toate cetățile tot a Moldovei să fie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Trag băieții vârtos de el; Plugușor cu șase boi, Cei dinainte Cu coarnele frânte, Cei de la mijloc Cu coarnele busuioc, Cei de la roată Cu coarnele-n baltă. Hăi, Hăi! Hai mai iute cu colacul Că fărâmă boii pragul. Ș-aveam jug de putregai Cu proțapul de mălai. Ș-aveam a trece Peste-o apă rece Unde stau leiiparaleii, Cu gurile căscate, Cu limbile lăsate, Să ne-apuce pe la spate. Hăi, Hăi! Hopuri hopurate, La mulți ani cu sănătate, Să trăiți, Ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
prețurile din UE. Din acest motiv, mulți au afirmat că, în cazul în care intrăm se vor mări și salariile la nivelul celor din UE, nu numai prețurile vor fi la fel. Sunt săteni care au declarat că „dacă pune jugul mai rău pe noi, să ne lase în pace, că ne-au păcălit pe noi, ăștia săracii, rău de tot” (bărbat, 64 de ani). Părerile mai bine structurate au fost în general cele negative, de tipul „am o părere proastă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unei mașini, valorau cât un tractor. Între noi fie vorba, dacă acele cositori, care și căruțe ar fi mers singure și dacă ne-am fi permis să plătim un tractor, n-ar mai fi fost nevoie să le punem la jug, să le mai supunem la munci forțate pe "Roșcovana" și pe "Creața". "Bruna" și "Murga" formau al doilea atelaj, mai puternic decât cel dintâi. Două cornute atletice. "Murga" (cu pielea castanie) avea coarnele curbate asemeni unui taur de coridă. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
refuză totuși bucolicul sau spiritualizarea în manieră gândiristă. Natura, satul, oamenii, cu ritualurile, dar mai ales cu suferințele lor de chinuiți ai pământului - toate au o frumusețe frustă și aspră, colțuroasă: brazdele „fierb în gura sapei”, boii au „sângerat în jug”, solul e „mușcat” de unelte, pastelistul are „aripile înecate-n sânge”, lumina lunii cade-n „țăndări”, satul doarme „somn de metal”, în noaptea cu „păr de smoală” tăcerea dă un „chiot de spaimă”, spărgând „luna ca un ou”, iar „din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
studiu preliminar care derivă din cercetările realizate asupra raporturilor dintre Florența și orașul Pistoia pe parcursul secolului al XV-lea. * * * David Herlihy și Giorgio Chittolini au reconstruit foarte bine modul în care orașul Pistoia și spațiul învecinat acestuia au intrat sub jugul florentin la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Totuși, până acum, din diferite motive, istoria acestui oraș a fost prea puțin studiată din perspectiva istoriei sociale, instituționale sau culturale în relația sa cu Florența 4
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acceptat să fiu șantajat în diverse lucruri copilărești, să fac nedreptăți altor copii. Pentru mine lucrul acesta a fost un calvar până într-o zi când n-am mai răbdat și cu toate consecințele posibile, am da t j os „jugul”. — V-ați descătușat, deci? — Respectivul copil nu a avut curajul să mă toarne și lucrurile au reintrat în normal. Dar, desigur, ace astă întâmplare și a lăsat amprenta și, probabil, în subconștient, am înțeles bine, încă de atunci, ce înseamnă
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
celorlalte state mondiale s-au dezintegrat la fel de repede cum fuseseră constituite prin cuceriri, deoarece, dincolo de suprastructura politică și militară ridicată prin forță, societățile naționale continuau să existe, fiecare cu propriile valori morale și interese politice și încercând să scape de jugul cuceritorului. Aceste state mondiale nu constituiau produsul firesc al unei comunități mondiale coextensive, ci creația unei forțe impuse în mod artificial unei multitudini de societăți naționale împotriva voinței lor. Este, desigur, adevărat că, de exemplu, statul care s-a dorit
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt preot și mă doreu ca bărbat. Din nou mi-am pus problema monahismului, dar ca bărbat care am dorit viața de familie, ca bărbat care am cunoscut viața intimă, am apreciata că n-aș mai putea duce cu curăție jugul monahismului. În acest fel mi-am zis: „decât un călugăr fățarnic, păcătos, dar lăudat de credincioși, mai bine să fiu un preot vinovat și învinuit pentru recăsătorire, dar mai puțin vinovat în cugetul meu, predispus la orice sacrificiu pentru a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a vorbit în 1924 de faptul că China "a trăit câteva decenii de opresiune economică din partea puterilor străine", iar în lucrarea lui Cian-Kai-Și din 1947, Destinul Chinei, se spune deschis: "În ultimii 100 de ani, cetățenii întregii țări, suferind sub jugul nedrept al diferitelor tratate care dădeau străinilor "concesii" speciale în China, au cerut, în unanimitate, ca umilirea națională să fie răzbunată." Pentru ca Mao, în 1949, să declare: "Niciodată națiunea noastră nu va mai fi supusă insultei și umilirii."180 Grăitor
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
declamația și nota melodramatică destramă uneori epicul. În schițele din Taina a șasea (1905) domină fondul înnegurat al vieții de familie asupra căreia s-a abătut păcatul greu (Grăuntele, Afișul) sau în care mezalianța duce la o conviețuire insuportabilă (La jug). Odată cu Lume necăjită (1911), povestirile se concentrează asupra mediului funcționăresc și a periferiei orașului, unde personajele își irosesc viața clădind vise zadarnice. Nedreptățiții soartei sunt priviți cu simpatie și se întâmplă să apară și tonuri luminoase atunci când accentul cade pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
să se Înfricoșeze” (Ioan 14, 27) ; „În lume necazuri veți avea ; dar Îndrăzniți. Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33). Viața În Hristos implică bucurie, dar și renunțare. Pentru cel care primește Evanghelia sau vestea cea bună În viața sa, jugul - adică ceea ce este dificil de asumat, până la 124 Suferința și creșterea spirituală Înlănțuirea existenței umane - devine ușor de purtat (Matei 11, 30). De fapt, după cuvântul Sfântului Pavel, „fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai Înțe‑ leaptă decât
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
A urma lui Hristos implică În primul rând cunoașterea Învățăturii Evangheliei Sale și raportarea tutu‑ ror gândurilor, cuvintelor și faptelor noastre la preceptele 188 Suferința și creșterea spirituală acesteia. Numai urmând pe Hristos ni se va părea ușoară crucea, căci jugul Lui e bun și povara ușoară (Matei 11, 29‑30). Când vom avea Însă momente În care ne vom simți singuri și neajutorați pe calea crucii, când aceasta din urmă ni se va părea grea, epuizantă până la prăbușire și cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
peste 300 000 de oameni. A avut un harem consistent, cu vreo 40 de neveste care i-au adus pe lume sute de moștenitori. Detestat pentru apucăturile sale de brută de compatrioții care începuseră să regrete că au scăpat de jugul colonial pentru a simți cum e să fii independent, dar asuprit de un tiran absurd și sîngeros, Idi Amin era convins, în sufletul lui, că poporul îl iubește ca pe o icoană. Deviza sa, care a făcut înconjurul peniței caricaturiștilor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că scopul urmărit era „a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea era destul de răspîndită în epocă; o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că scopul urmărit era „a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
socotiți necăjiți, locuitori fără căpătâi. Totuși, sub domnia lui Ghica, au plătit și ei bir. Înainte de primul război mondial, bărbații între 18-60 de ani, dacă aveau propria casă, datorau 4 zile cu brațele, iar cei ce aveau o vită la jug sau la ham, două zile cu carul. Cei care nu munceau plăteau zilele în bani. În anii 1945- 1989, impozitele s-au micșorat, inventându-se contribuția voluntară, pentru diverse munci obștești. În administrație sunt de îndeplinit și forme contabile pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
același scop, dar și pentru a feri bucatele de eventualii prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost abandonate, constituind, în prezent doar amintiri pe care am dorit să le
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
greutăți (artistul devine faimos), neglijata femeie începe a căuta plăcerea, firesc, în brațele altuia (și nu e vorba despre un amant oarecare, ci de cel mai bun prieten al soțului). Astfel, cum de mult căuta un prilej să scape de jug, când află de odioasa trădare a partenerei Tullio fuge fără nicio explicație în străinătate (răzbunarea nici nu-i trece prin cap), cu conștiința împăcată că nu el a greșit și bucuros, de fapt, că a rămas din nou liber. Bianca
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
bărbatului luând vina asupra sa și suferind în tăcere. Ajunși la spital, doctorul le spune amândurora că primejdia a trecut și că victima nefericitului accident va scăpa. Dar bărbatul vrea să afle lucruri grave (inconștient, își dorea să scape de jug), spre nemulțumirea femeii, care, rănită în sentimentele ei (în plus, știind că nu mai are nimic de pierdut), îl blestemă și divulgă doctorului adevărul curat. Deși situația psihologică e foarte ofertantă (a se vedea cum a tratat Marin Preda subiectul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
intactă amintirea Igeei, iubita de altădată. În brațele viguroase ale gazdei lui Leon încearcă deci să regăsească Andrei, un moment, fericirea pierdută. Din păcate, deși apetisanta napoletancă ar fi împlinit fără ezitări înflăcăratele rugăminți ale fostului chiriaș (scăpase și de jugul conjugal, și de scrupulele morale), bărbatul nu mai simte niciun fior: femeii îi lipsește în prezent taina, misterul. Ca s-o poată iubi, Andrei "ar fi dorit să se îndoiască de dânsa". Or, spre exasperarea amorezului îndrăgostit de mister, simpluța
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pot avea diferite dezvoltări: „- Cât ai pierdut, mă! -... Tot.” (I.L. Caragiale) „- Nu ți-am spus de trei ori să pleci? - Da.” (I.L. Caragiale) „Pustiu...” (G. Bacovia) „De prea mult aur crapă boabele de grâu.” (L. Blaga) „ Fiecare om poartă un jug blestemat, / Care-l apasă crâncen.” (M. Isanos) „- Nu, domnule judecător - zise nemulțumitul - noi n-am avut de gând să luăm plată de la drumețul străin pentru mâncarea ce i-am dat; dar dac-a venit întâmplarea de așa, apoi trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de legitimă apărare.” (C.P., art. 44) „Suntem împrejmuiți de atotștiutoarele.” (L. Blaga, 317) • pronume: „Religia - o frază de dânșii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug.” (M. Eminescu, I, 59) „Ajungând seara acasă am fost întâmpinat de ai mei...” ((I.L. Caragiale, II, 151) b. analitic: „... Măgulite toate sunt De-a fi umbra frumuseții cei eterne pe pământ.” (M. Eminescu, I, 162) c. propozițional (propoziția completivă de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]