1,059 matches
-
lua iar piesele de doi lei, una câte una, să nu iasă greșeală. Buuun! îi mai rămâneau și lui câțiva mărunței. Îi aduna într-o cârpă murdară și-i ascundea sub brâul gros. Aia era averea lui, nu s-atingea jupânul. Ce-i al stăpânului e-al stăpânului, ce-i al lui, al lui! Treabă cinstită. Mulțumit că-i ieșiseră socotelile bine, făcea o cruce mare, mângâia calul pe coamă și se urca în droașcă. De-acum putea să fie liniștit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-lar costa o groază de parale. A socotit Mielu ce-a socotit, îi mai trebuiau cinci sute de lei mari și late. Când nu le ai, vai de lume! De unde să ceară, de unde să ceară? Ia să se ducă la jupân, că 1-a slujit, n-o să închidă din ochi tocmai acum, la nevoie. O să se uite și la fruntea lui. Banii o să-i plătească el cu timpul. Socoteală bună, numai că nu cunoștea sufletul stăpânului. 170 Vreo trei zile s-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a lepădat cămașa de pe el, a dat drumul la apă, s-a răcorit, și-a spălat fața, a băut și-o gură bună, să-i ție pe drum de sete, și a strigat la lucrători: '* - Bună dimineața, s-a trezit jupînul? - Acum se dă jos să-ți numere pîuule. Unul încă râdea cu el: - Cum ai dormit azi-noapte? - Cum să dorm? Repede... În brâu, Mielu avea toate paralele strânse. Dacă jupânul îi dădea restul, putea să se ducă la primărie să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și a strigat la lucrători: '* - Bună dimineața, s-a trezit jupînul? - Acum se dă jos să-ți numere pîuule. Unul încă râdea cu el: - Cum ai dormit azi-noapte? - Cum să dorm? Repede... În brâu, Mielu avea toate paralele strânse. Dacă jupânul îi dădea restul, putea să se ducă la primărie să-și plătească locul. Ar fi fost cea mai frumoasă zi din viața lui. Până să coboare domnul Bică, a scos iapa afară, a stropit osiile căruței cu un furtun, i-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înainte: - Să trăiești, stăpîne! - Bună dimineța, i-a răspuns domnul Bică, duhos. Își trăsese numai pantalonii și i se vedea pieptul păros prin despicătura cămășii de noapte. O dată a simțit sluga că-l taie cineva la inimă cu un cuțit. Jupânul stingea lămpile din curte, să nu se facă risipă de gaz. Vântul ridica praful de pe pavaj. Sus, la ferestrele chiriașilor se luminau geamurile. Calul bătea cu copita. Înțepa un friguleț de primăvară. Înghețase sufletul în Mielu. S-a apropiat iar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Sus, la ferestrele chiriașilor se luminau geamurile. Calul bătea cu copita. Înțepa un friguleț de primăvară. Înghețase sufletul în Mielu. S-a apropiat iar de stăpân, și i-a spus cu gura pe jumătate: - Domnu Bică, aș avea o rugăminte... Jupânul s-a întors mirat spre el, cu ochii mici, de nedormit ce era. - Ce-i? - Ce să fie... - Spune, mă prostule! Parcă a mai prins curaj Mielu. - Domnu Bică, aș avea o mare rugăminte... -Ei? - Domnu Bică, am strâns bani
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dimineața, dar slugii i s-a părut că 1-a supărat. - Domnu Bică, a început iar cu inima cât un purice, mai îmi trebuie cinci sute de lei. Cu împrumut. Nu-i mult, dar nu-i am și-mi trebuie... Jupânul i-a întors spatele. Mielu, după el. - Domnu Bică... - De ce-mi spui, mă, mie toate astea? - Păi cui să-i spui? Nu ești dumneata stăpânul meu, de-mi dai pune să mănînc? - Îți dau, sigur că-ți dau, făcu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mi dai pune să mănînc? - Îți dau, sigur că-ți dau, făcu Bică-Jumate gânditor, și dacă-ți dau, acuma trebuie să-ți fac și case? Iar voise să plece. Sluga, nimic. - Domnu Bică, cinci sute de lei nu-i cine știe ce... Jupânul a ridicat sprâncenele mirat. Parcă nu-i venea să creadă că aude bine. - I-auzi colo! Ce spui? De ce nu mai aștepți să strângi și restul care-ți trebuie? - Nu se poate. Mi-a spus unul de la primărie că dacă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
larma de pe ulița lăutarilor 1-a deșteptat. Lucrătorii de la brutărie nu se culcaseră. Stăteau în poartă și-l așteptau. Cânta și pocnea din bici. A ridicat tot praful din curtea lui Bică-Jumate. Până s-apuce ceilalți să-i spuie că jupânul îl căuta cu poliția, acesta a și oprit iepșoara, crunt, și-a strigat la Mielu: - Banii, tîlharule! Unde sânt banii? Argatul râdea de parcă-și pierduse mințile: - Ha, ha, te-ai speriat, domn' Bică! Te-ai speriat, ai? Credeai că plec
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-mi trebuie bețivi la uță! Și 1-a chemat pe unul de alături: Florică, de mâine să pleci tu în cartier cu pâinea, s-a înțeles? Împrejur se făcuse tăcere. Nu scotea unul o vorbă. Se uitau numai la fața jupânului, verde în lumina felinarului chior. Mielu s-a trezit dintr-o dată. Cum, adică, de mâine să nu mai ducă punea în cartiere? - Domn' Bică, domn' Bică! s-a repezit spre el. - Nimic! a răcnit acesta. Cum am spus! N-am
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
douăsprezece cămăși, două costume de haine, o pereche de pantofi, așezați pe șanuri, batiste și izmene, o perie de cap și niște sticluțe cu parfumuri. Negustorul trăgea cu coada ochiului spre intrare, să nu dea cineva peste ei. - Ce dai, jupîne? întrebase codoșul. Domnul Goldenberg se mai strâmbase, zisese ca totdeauna că ei or să-l bage în pușcărie și, în cele din urmă, le făcuse prețul. S-au mai tocmit. Nicu-Piele se uita la lucrători. Ăștia nu scoteau capul din
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ori șalupe, să vă râdă urâții ăia. Titi, să-i potrivești tu, că ești mai subțire, ai grijă de gloaba asta de Gheorghe, că ne face de râs... I-a dus Titi Aripă la ovrei, în Taica Lazăr. - Să trăiești, jupîne. - Noroc. Iar ați găsit ceva? - Nu ne lua la mișto, știi bine că nu-i sezon... 194 Domnul Goldenberg râse cu bunăvoință. Privi prin geam strada pustie. - Atunci? - M-a trimis Bozoncea să-mi îmbraci băieții ăștia. Dă-le cîte-un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în spatele cârciumii, iarna vindea cu suta de kilograme nenorociților, ieșea și din treaba asta ceva. Și de când vedea cum se întinde cartierul, îl apucase o poftă și mai mare de bani. Nu se mai uita. Își aducea aminte de cuvintele jupînului: "Stere, lasă-i pe alții să petreacă, o să vie și timpul tău! Când ai să ai franci, să nu poți să-i numeri, să vezi ce bună ziua capeți!" Paralele se strâng singure dacă ajuți și tu. Nu-și mai scotea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Piteștiul. Începeau pădurile. Dealurile, toate, roșcate. Se vedeau livezile și viile. Pe drumurile pline de praf coborau care. Vântul scutura floarea-soarelui uscată și frunzele de tutun. Cum îl mai chemau plopii Drăgășanilor pe cîrciumar! A dat ghes cailor. - Se grăbește jupînul! ziceau căruțașii. Îi dă inima brînciî Au trecut bariera orașului într-o goană sălbatică. Urcușul era ușor. Drumul îngust și întortocheat printre viile negre i s-a părut nesfârșit lui Stere. Oamenii -lau primit bucuroși. Mirosea a must și a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
datoriile, să te ții bine cu statul, să nu te supere. La el, perceptorii veneau cu pălăria în mână. II salutau cu respect, fi cinstea cu câte o țuică. Parcă putea să-i ajute cu ceva pe vecini? Tot Pandele, jupânul lui, îi spusese o dată: - Stere, lumea nu e împărțită prost! Ce-ar fi dacă ar avea toți? Ia gîndește-te! Trebuie să fie și unii care să ne slugărească pe noi, ăștia pricopsiții! Totul e să nu te lași, să fii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ce intra grațios pe poarta glisantă cu tânăra de braț. Aceasta s-a adresat "stâlpului din beton armat" din fața lui în aceeași clipă, în care și Bidaru își dădu seama că figura acestuia nu-i era străină. Să-i spui "Jupânului" că audiențele nu se fac noaptea acasă, că primesc în fiecare săptămână și, arătând cu degetul spre Bidaru mergând înainte fără a-l privi, adăugă: Să mă caute vineri la ora douăsprezece la sediu! Erau ei: ochii, care nu se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mă caute vineri la ora douăsprezece la sediu! Erau ei: ochii, care nu se bucurau de succesele altora și mâna, care după ce o atingea trebuia să se dezinfecteze. Bidaru a rămas stană. De mult nu și-a mai auzit porecla "Jupânul". Încă în primul an de liceu, în urma unor alegeri, arbitru fiind dirigintele lor, a fost ales șef de clasă "la mustață", cu alte cuvinte, la limită. A obținut un vot mai mult decât prietenul și rivalul său Batin Gheorghe. Când
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cuvinte, la limită. A obținut un vot mai mult decât prietenul și rivalul său Batin Gheorghe. Când unul din colegi a vrut să i se adreseze cu "Șefu" în sens ironic, un hâtru din tabăra adversă l-a și botezat: "Jupânul". "Ne-am ars falangele, la jupân trebuie să te duci cu căciula în mână", motiva el. Poanta a prins și de atunci, cât în glumă cât în serios, nu-l mai slăbeau din jupân. Dar porecla s-a menținut numai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vot mai mult decât prietenul și rivalul său Batin Gheorghe. Când unul din colegi a vrut să i se adreseze cu "Șefu" în sens ironic, un hâtru din tabăra adversă l-a și botezat: "Jupânul". "Ne-am ars falangele, la jupân trebuie să te duci cu căciula în mână", motiva el. Poanta a prins și de atunci, cât în glumă cât în serios, nu-l mai slăbeau din jupân. Dar porecla s-a menținut numai în anii de liceu, după care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tabăra adversă l-a și botezat: "Jupânul". "Ne-am ars falangele, la jupân trebuie să te duci cu căciula în mână", motiva el. Poanta a prins și de atunci, cât în glumă cât în serios, nu-l mai slăbeau din jupân. Dar porecla s-a menținut numai în anii de liceu, după care s-a diluat în timp și s-a șters aproape definitiv din memoria foștilor colegi. Deci în ultimii ani, nu a stat degeaba; s-a antrenat serios, concluzionă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și tu poți fi murdar la orice oră, așa cum sunt unii dintre ei și că și tu ești făcut din același aluat ca și ei. Trebuia citit de urgență, Machiavelli. Bunică-mea avea o vorbă: Până zici câne, zici și jupâne. Pe cât de simplă, pe atât de înțeleaptă. Luasem, paralel cu repetițiile la piesă, hotărârea definitivă să nu mai ocolesc acest termen: jupâne. Așa trebuia lucrat cu de-alde tovarășul Sima și cu alții de mai sus, în acest semioraș infect
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ca și ei. Trebuia citit de urgență, Machiavelli. Bunică-mea avea o vorbă: Până zici câne, zici și jupâne. Pe cât de simplă, pe atât de înțeleaptă. Luasem, paralel cu repetițiile la piesă, hotărârea definitivă să nu mai ocolesc acest termen: jupâne. Așa trebuia lucrat cu de-alde tovarășul Sima și cu alții de mai sus, în acest semioraș infect, uitat de Dumnezeu la extremă de județ, în sensul că aproape toate trenurile noii orânduiri trecuseră pe lângă el, pentru că, zice-se, primarii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fost devalizată economia. Noi de exemplu, cu ce ne-am ales? Doar unii cu o oarecare bunăstare, iar majoritatea doar cu libertatea neîngrădită a fiecăruia, de a lătra la lună, oricând și cât dorește. Și ca să știm exact cine este jupânul cel mare în lumea asta, ne-am procopsit și cu un pachet de datorii la Sistemul Financiar Mondial, care le va dicta astfel destinele pe vreo trei sute de ani de aici încolo. Este interesant ce spune un român oarecare, întrun
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
începe Convenția. La început se văd doar scaune goale, ca în „Scaunele" lui Eugen Ionescu. Apoi, vine Băsescu, și ca la o comandă se umple sala. Iepuranii, naiba știe pe unde se pitiseră și stăteau ascunși, dar cum a apărut jupânul, brusc s-a umplut locul. Imediat s-a văzut că toată chestia e cu cântec, se cântă imnul PDL la care Băsescu plânge, nu chiar în hohote, dar plânge. Cum se termină cântecul Boc pentru a-l împăca îi dă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
despre burice, în genere. Cum ar fi, de exemplu, faptul că localnicii îi spuneau Insulei Paștelui Te Pito te Henua, adică "buricul lumii". La noi, există încă nedescoperit de Dr. Karl, buricul PDL Emil Boc, cel care la „sugestia" marelui jupân de Cotroceni, a fost reales pentru un nou mandat în fruntea PDL. El a primit 855 voturi, iar Blaga 498, conform reprezentanților comisiei de numărare. In procente, 61 la sută dintre voturi i-au fost acordate lui Boc, 37 la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]