28,495 matches
-
procesual penale întrucât respectivele prevederi vizează doar situațiile tranzitorii rezultate din intrarea în vigoare a Codului de procedură penală. Cu privire la necesitatea reglementării situațiilor tranzitorii și incidența acestora asupra previzibilității legii și necesitatea respectării principiului securității juridice sunt invocate jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 10. Se arată că motivele de neconstituționalitate invocate atrag neconstituționalitatea legii în ansamblul său. ... 11. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
DECIZIA nr. 89 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252557]
-
de prescripție începe să curgă, respectiv săvârșirea infracțiunii, iar nu descoperirea acesteia [conform art. 154 alin. (2) din Codul penal]. Așadar, justificarea prescripției răspunderii disciplinare este evidentă în condițiile în care este consacrată la nivel legal și este confirmată în jurisprudența Curții Constituționale prescripția răspunderii penale. ... 14. Referitor la prescripția răspunderii penale, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 443 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 24 octombrie 2017, paragraful 19, că are
DECIZIA nr. 816 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252512]
-
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care susține menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 24 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 35.817/3/2018, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
unor situații juridice fictive, principiu care face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să se poată bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege, nu și după ce drepturile au fost abrogate/respinse. Sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României. Așa cum rezultă din nota de fundamentare și din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016 și ale Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
reține că, în esență, prin critica de neconstituționalitate se susține că la stabilirea salariilor polițiștilor (cu consecințe și asupra cuantumului pensiei) se are în vedere o valoare de referință sectorială care nu s-a mai modificat din anul 2008. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 108 din
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
a instanței de contencios constituțional în atributele puterilor legislativă și executivă ale statului, ceea ce ar contraveni principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consfințit de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 16. În același timp, Curtea reține că în jurisprudența sa, respectiv în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 869 din 18 decembrie 2018. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 383 din 17 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 983/208/2018, Judecătoria Caransebeș
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
care acesta constată că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea. ... 13. Referitor la atribuția organelor judiciare de a relua urmărirea penală, prin redeschiderea acesteia, potrivit prevederilor art. 335 din Codul de procedură penală, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că această atribuție este strâns legată de instituția prescripției răspunderii penale, respectiv de dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni, în termenele de prescripție stabilite prin lege. De asemenea, Curtea a constatat că redeschiderea
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
un proces echitabil și înfăptuirea justiției în numele legii, principii consacrate de prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) teza întâi și ale art. 124 alin. (1) din Legea fundamentală. ... 18. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (Decizia nr. 461 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 29 octombrie 2018, paragraful 15), prevederile art. 7 din Codul de procedură penală consacră principiul oficialității procesului penal, potrivit căruia actele
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
de distrugere, ce are un obiect material distinct de cel al variantei reglementate de dispozițiile art. 253 alin. (1) din același act normativ. Așa fiind, în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
aparținând“ din cuprinsul textului de lege criticat nu este definită și, în consecință, nu are un sens sau înțeles juridic precis, fiind încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5). În ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, Curtea, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 464 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, a statuat că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
totul - în concret, orice normă juridică ce urmează a fi aplicată pentru rezolvarea unui caz concret urmează a fi interpretată de instanțele judecătorești (interpretare judiciară) pentru a emite un act de aplicare legal. ... 15. Totodată, Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței instanței de la Strasbourg, art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Prin urmare, Curtea de la Strasbourg a statuat că art. 7 paragraful 1 din Convenție nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea graduală
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
normei criticate de către orice persoană care cunoaște sensul comun al cuvintelor din vocabularul limbii române și, cu atât mai mult, dacă o astfel de persoană apelează la consultanță juridică de specialitate. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa - spre exemplu, prin Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragrafele 30 și 31 -, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că legea trebuie să
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
specialitate. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa - spre exemplu, prin Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016, paragrafele 30 și 31 -, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
unui expert recomandat de către fiecare dintre ei și să participe efectiv la efectuarea expertizei. Desemnarea unui expert parte chiar din cursul urmăririi penale permite legiuitorului să consacre caracterul contradictoriu al considerentelor și al concluziilor expertizei, în deplin acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia respectarea dreptului la un proces echitabil presupune tocmai dreptul părților de a-și exprima punctul de vedere înainte de depunerea raportului de expertiză. În cazul în care părțile solicită participarea unui expert parte
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
faza judecății. Apreciază că cei din urmă beneficiază de un expert independent și imparțial, pe când primii sunt supuși unor proceduri netransparente și oculte. ... 9. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește imparțialitatea, atât sub aspectul subiectiv, cât și sub aspectul obiectiv al acesteia, susține că garanțiile dreptului de acces la un tribunal imparțial presupun și un examen detaliat al circumstanțelor cauzei care
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care prevede că nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Instanța reține că aplicarea de sancțiuni persoanelor deținute care comit abateri disciplinare este în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar sancțiunile prevăzute de art. 101 din Legea nr. 254/2013, ținând cont de conținutul lor, nu pot fi considerate ca fiind tortură sau tratamente inumane ori degradante. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
2)-(6) din Legea nr. 254/2013 este inadmisibilă, întrucât acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, atât timp cât o eventuală soluție de admitere nu ar avea nicio înrâurire asupra soluționării procesului în care a fost invocată. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
dispoziții în legi speciale, în care este stabilită procedura de urmat pentru recuperarea acestor prejudicii, iar pentru situațiile în care nu există reglementare specială se recurge la normele dreptului comun, așa cum s-a procedat în litigiul principal. “ ... 19. În jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 23 iunie 2016, Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 2 lit. n) și ale art. 33 alin. (3
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Se observă că cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu principiul clarității și previzibilității legii au fost înglobate de
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Se observă că cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu principiul clarității și previzibilității legii au fost înglobate de instanța de contencios constituțional în propria jurisprudență (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016). ... 22. Așa fiind, în contextul celor mai sus menționate, Curtea constată că prevederile criticate
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 557/33/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
alin. (5) din Constituție, din perspectiva presupusului caracter imprecis al condiției de a demonstra existența unei „pagube iminente“, pentru a obține suspendarea executării unui act administrativ. ... 14. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care, prin hotărârile din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
presupusului caracter imprecis al condiției de a demonstra existența unei „pagube iminente“, pentru a obține suspendarea executării unui act administrativ. ... 14. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care, prin hotărârile din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]