3,080 matches
-
Daniel Șandru, director onorific al revistei de cultură contemporană TIMPUL, a declarat: „Publicația fondată pe 15 martie 1876 și care într-adevăr anul acesta împlinește 140 de ani de existență a reprezentat în epocă un pilon informațional, un adevărat laborator jurnalistic al formării limbii române și a dat concretețe modernizării și modernității românești, alături de alți doi piloni importanți în acea vreme: pilonul instituțional, Casa Regală a României, fondată în 1866, și pilonul educațional, Academia Română, care de asemenea anul acesta împlinește 150
Revista TIMPUL a primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler () [Corola-blog/BlogPost/339620_a_340949]
-
puseu de vitalitate”. Întrucât nu ar putea exista fără întreaga bogăție a sufletului omenesc, iar „această bogăție este condiționată de consimțirea în fantasmă, în minciună și în mit” , ființa literaturii este sensibilă la mituri și iluzii. În studiul nostru „Comunicare jurnalistică negativă” (București, Editura Academiei Române, 2006) arătam că persuasiunea este un demers în tehnologia operațională a căruia „se delimitează patru operații persuasive fundamentale: minciuna, mitul, ficțiunea și seducția”. Profesorul E. Negrici îl califică pe Călinescu ca fiind „fără îndoială cel mai
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
Ștefan Vlăduțescu: Compendiu de comunicare jurnalistică negativă de Mirela Teodorescu Revoluția tehnologică a “adus” audiovizualul, iar statul dispune de acordarea frecvențelor de emisie. În Statele Unite ale Americii, in 1927, “The Radio Act” (legea radiodifuziunii) elaborată de Comisia Federală de Radio pornește de la premisa că “frecvențele aparțin
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
cafeneaua, teatrul, cinematograful, stadionul, piețele etc.). Toate celelalte puteri (pe care presa le supraveghează) își doresc să comunice cu acest public, deci au nevoie de presă. Ștefan Vlăduțescu ne prezintă o disertație completă de comunicare mass-media, (Vladutescu, S. (2006). Comunicare jurnalistică negativă. București: Editura Academiei Române), la un nivel calitativ impecabil, structurată pe elementele specifice comunicării: ținta/receptorul - opinabilul, emițătorul - mass-media (grupuri presa scrisă, vorbită, audio), prelucrarea informatiei/codificare - persuasiune/convicțiune. Dacă emițătorul și receptorul sunt entități clare, metodele de elaborare/prelucrare
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
structurată pe elementele specifice comunicării: ținta/receptorul - opinabilul, emițătorul - mass-media (grupuri presa scrisă, vorbită, audio), prelucrarea informatiei/codificare - persuasiune/convicțiune. Dacă emițătorul și receptorul sunt entități clare, metodele de elaborare/prelucrare informative sunt diversificate, insidioase, agresive, incitante, provocatoare, ascunse. Comunicarea jurnalistică este un product de tip “producer-consumer”, cu un emițător care trimite în retea mesaje pentru receptori cu destinație precisă, fixă, dedicată, cât și pentru orice alt receptor interesat de informația emisă. Jurnalismul negativ iși construiește realitatea proiectului său de influență
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
p. 55). Jurnalistul culege informația, o structurează, o procesează, o comercializează. El prelevează ori culege informații, le caută ori le primește. Culegerea informațiilor se desfășoară pe termen lung. Prin durată, activitatea se dovedește a fi costisitoare, obositoare și decepționantă. Procesul jurnalistic comportă: selecția actelor și faptelor, verificarea lor, punerea în intrigă și etalarea informației. “Discursul jurnalistic are indici, indicii și indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
informații, le caută ori le primește. Culegerea informațiilor se desfășoară pe termen lung. Prin durată, activitatea se dovedește a fi costisitoare, obositoare și decepționantă. Procesul jurnalistic comportă: selecția actelor și faptelor, verificarea lor, punerea în intrigă și etalarea informației. “Discursul jurnalistic are indici, indicii și indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze în realitate prin autonomie și autotelism”. Ori de câte ori autonomia, autotelismul și imparțialitatea sunt incălcate, jurnalismul devine negativ” (Vlăduțescu Ș., 2006, p. 102). Individul din societatea noastră este mai bine informat atât cantitativ cât și calitativ. Amploarea informării
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
sociale. Inerția centripetă se concentrează în conceptul de putere. Operatorii puterii sunt cei care știu și pot să se așeze în nodurile de comandă ale influenței sociale. Orice putere este o putere de influențare” (Vlăduțescu Ș., 2006, p. 117). Discursul jurnalistic se adresează unui public în universul căruia prin comunicare se dorește să se intervină. “Dacă intervenția jurnalismului pozitiv are loc prin mijloace convictive (cogitație logică și limbaj clar), intervenția negativă are loc prin mijloacele și pe “căile persuasiunii””(Vladutescu Stefan
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
reciprocității, care guverneaza raporturile sociale, a lui Robert Cialdini. În ultimul capitol, autorul ne prezintă cazuri celebre de comunicare jurmalistică negativă acoperind arsenalul metodelor expuse in lucrare: Calul Troian, Modelele KGB, Operațiunea “Bosnia”, Cazul Tukacevski, Operațiunea “Carlota”, Barul “Mirage”-operațiune jurnalistică, sunt numai câteva exemple. Tema abordată de autor face parte din științele socio-umane, însă lucrarea de față, este prezentată și argumentată în mod științific cu date de intrare (ipoteza), prelucrare, justificare, interpretare date (demonstrația) și analiza și sinteza rezultatelor (concluzia
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
ar putea exista fără întreaga bogăție a sufletului omenesc”, iar „această bogăție este condiționată de consimțirea în fantasmă, în minciună și în mit, s.n.” (p. 278), ființa literaturii este sensibilă la mituri și iluzii. În studiul nostru „Ștefan Vlăduțescu. Comunicare jurnalistică negativă” (București, Editura Academiei Române, 2006, p. 8) arătam că persuasiunea este un demers în tehnologia operațională a căruia „se delimitează patru operații persuasive fundamentale: minciuna, mitul, ficțiunea și seducția, (s.n.) (seducția are ca forme: „flatarea, măgulirea, adularea, lingușirea, încântarea, fascinația
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
că avem de a face cu narațiuni fără epic, mizând probabilistic pe o bine controlată transparență a fisiunii simbolurilor. Între acestea, „Buzunarele” și „Gradație de merit” sunt antologice și, parcă, de nerepovestit. Pe o a doua dimensiune întâlnim un stil jurnalistic anticalofil și plin de vervă, un stil al reținerii unor vieți aflate în plină viteză, unul al oralității accelerate, al vorbirii naturale atrasă în proză de exigențele prinderii în literar a ceea ce este domestic și cotidian. Aici se încadrează schițe
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
sau tâmp corectă politic, gen The Artist, 12 Years a Slave. Am ales Spotlight pentru capacitatea excepțională de a te cupla, de a te „cufunda”” în acțiune, de a te face să trăiești împreună cu personajele fiecare moment al acestui thriller jurnalistic comparabil cu All the President`s Men, filmul cult al anilor `70 despre scandalul Watergate. Tensiunea surdă, realizată prin reconstituirea în spirit, nu în ficat de bizon și cal plonjând în prăpastie, a ziaristicii „pitbull” de altădată, scormonitoare și tenace
Ursul lui Iñárritu, alungat de Mad Max cu Reflectorul () [Corola-blog/BlogPost/339054_a_340383]
-
-mi dau seama cât de prins e sistemul în aderențe de acest tip, câți mai sunt ca ei. Prefer însă să mă gândesc cu bucurie la cel care a înregistrat-o pe Laura Constantinescu, la medicii care au ajutat ancheta jurnalistică a lui Tolontan, la cei care atacă sistemul din interior. La eroi. La cei care nu se supun sistemului de sănătate, care luptă, care nu sunt atinși de nebunie. La cei care taie, chirurgical, tăcerea care întreține cancerul. Cei cu
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară () [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]
-
cea mai importantă lecție pe care o învață un jurnalist vechi, care a văzut și scris multe. „Nu mai sunt atât de tânăr încât să știu totul”. Emilia Șercan și Teodor Tiță sunt doi dintre jurații care vor evalua materialele jurnalistice înscrise în compeția pentru Premiile Superscrieri, acordate de Fundația Friends for Friends. Înscrierile se mai pot face pe 30 septembrie. După aceea urmează procesul de jurizare: „Care nu e lipsit de lacrimi și sânge”. Raluca Ion: Țin minte că, în
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
luat în parte s-ar putea să nu fie câștigător. Dar faptul că adună acele lucruri, că e relevantă pentru anul respectiv, că ziaristul respectiv a făcut un efort neauzit ca să ajungă acolo. Sau să fie o noutate, sunt genuri jurnalistice care nu prea sunt abordate în România, de exemplu jurnalismul de știință. Raluca Ion: Te referi la articolul Luizei Vasiliu, minunat scris, care a câștigat premiul pentru Superscrierea anului. Teo Tiță: Exact la ea mă gândeam. Așa a ieșit, pentru că
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
planului de cercetare științifică a acestora pe teme de profil, precum și la prezentarea unor comunicări la simpozioane naționale și internaționale. Am publicat mai multe zeci de studii și comunicări în revistele acestor universități, respectiv ''Lumina'' și ''Anale''. În activitatea mea jurnalistică , care se întinde pe parcursul a peste 40 de ani, am format câțiva zeci de discipoli în jrunalistică care au lucrat în presa centrală și locală, unii autori de mai multe volume. Participant cu lucrări la secțiunile Congresului Spiritualității Românești, de la
POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340880_a_342209]
-
CUVÂNTULUI Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Această carte se încadrează undeva la confluența a trei mari domenii: documentul istoric, memorialistica și beletristica surprinzând cu nonșalanță și dezinvoltură într-un stil jurnalistic aparte elemente din toate cele trei arii de cunoaștere mai sus-menționate. Este document istoric prin faptul că notează acte istorice și vine cu date, evenimente, situații ale exilului românesc și diasporei respective, este memorialistică pentru că amintirile lui nea Mitică (Dumitru
SAU REALITATEA, MEMORIA ŞI DOCUMENTUL ISTORIC INTEGRATE ÎN ARMONIA CUVÂNTULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341417_a_342746]
-
De șobolan. Orice trăncăneală, ulterioară, a fost fără rost. Mass media a fost în tonul ei apocaliptic, cu puternic iz de telenovelă. De Ferentari. Televiziunile noastre se află, de o bună bucată de vreme, într-o evidentă cădere profesională, imoralitatea jurnalistică atingând cotele cele mai de jos posibile. Pentru o țară membră a Uniunii Europene. E tot mai clar! Românii nu au voie la știri tonifiante, care să le ridice moralul. S-a ajuns cu minciună atât de departe încât medicul
TABLETA DE WEEKEND (55): ZBOR BN2-YR-BNP de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341990_a_343319]
-
subiecte: „Context național. O privire de ansamblu asupra presei culturale postdecembriste”; „Demarajul cultural zonal. Coordonatele noii prese culturale din Galați”; „Semnele deschiderii. Conjunctura și potențialul manifestărilor culturale gălățene”; „Specific zonal și național. În căutarea identității”; „Ziare, reviste, programe, orientări. Explozia jurnalistică gălățeană”; „Împliniri și limite. În așteptarea liderilor locali”; „Individualități, grupări și divergențe. Creații literare și culturale”, - culminând cu ansamblul scriitorilor gălățeni din partea a doua a lucrării, inserați sub genericul: „Scriitori gălățeni”. Această panoramă a scriitorilor gălățeni se derulează strict alfabetic
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
mai grav vedem miniciuna la rang de adevăr pe toate aceste posturi tv. Televiziunile de știri românești care au fost lansate la vremea lor cu intenția de a furniza știri din oră în oră, au devenit astăzi instrumente de propagandă jurnalistică. Au devenit fără doar și poate instrumente ale puterii actuale, de demascare a dușmanului și de mascare a prietenilor. Moderatorii acestor emisiuni de știri, au decăzut atât de mult, urmărind umil agenda politică a patronului, încât au contribuit decisiv la
JURNALISMUL DE TELEVIZIUNE, INTRE MIT SI REALITATE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342081_a_343410]
-
umil agenda politică a patronului, încât au contribuit decisiv la impunerea pe piață, la “cote înalte”, unele dintre ele acoperite cu premii mai mult sau mai putin naționale, a jurnalistului care nu mai are nimic de-a face cu informația jurnalistică. Ei își câștigă pâinea din manipularea informării și producerea dezinformării. Astăzi, rating fac părtinirea, mistificarea, injuria, minciună și lista poate continua. Pe vremuri, ca să fii un bun jurnalist, ( Vlad Petreanu mi-a spus odată asta) îți trebuia talent. În actuala
JURNALISMUL DE TELEVIZIUNE, INTRE MIT SI REALITATE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342081_a_343410]
-
și cu mult rafinament - Grand Hotel Sofianu. Cu prilejul importantului eveniment cultural, în numele Asociației Naționale „Cultul Eroilor” - filiala Vâlcea, am avut deosebita bucurie de a răsplăti meritele scriitoarei și jurnalistei Maria Diana Popescu cu Diploma de Excelență „pentru remarcabila prestație jurnalistică, pentru cunoașterea și pentru promovarea cultului eroilor neamului românesc, în presa internațională”. Priceperea și dăruirea maestrului Ion Măldărescu s-au răsfrânt nu numai asupra organizării ci și asupra celor două volume, prin grafica de mare ținută artistică, contribuind în acest
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
Mitică -, exponent al unei generații întregi de români care au părăsit România la mijlocul secolului trecut. Grație notițelor sale și memoriei prodigioase există de pe acum acest adevărat „catalog de români destoinici” care se citește cu sufletul la gură. Responsabil pentru stilul jurnalistic antrenant, inconfundabil, Octavian Curpaș pune accentele la locul potrivit și ne transpune într-o lume pestriță, populată de personaje din cele mai interesante. Amănuntele biografice din viața numeroșilor români emigranți pomeniți aici sunt intercalate cu anecdote din viețile lor, totul
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
lui Nichita Tomescu m-a impresionat și m-a incitat, stârnindu-mi curiozitatea de a afla mai multe despre el. Am încercat să găsesc amănunte pe care nu le auzisem de la nea Mitică, pe de-o parte din pură curiozitate jurnalistică și pe de alta, mă gândeam că dacă Nichita Tomescu scrisese poezii, este imposibil să nu descopăr măcar una din creațiile sale. Așa am ajuns la un articol scris de profesorul Ioan Man despre Nichita Tomescu, găsindu-l în numărul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]