1,485 matches
-
cele semnate de Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru (1927), Corina Hrișcă, C. Rădulescu-Motru, filosof al culturii (1987), D. Otovescu, Cultură, personalitate, vocație în concepția lui C. Rădulescu-Motru (1990), Viorel Cernica, C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000), la care se adaugă Bibliografia (2000) semnată de Marin Diaconu. Cea mai recentă contribuție în domeniu este semnată de sociologul Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale (Editura Albatros, 2004, I, 782 p., II, 844 p.). Cartea este
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
conștiința care se constituie prin sine însăși ca univers propriu, apt, așadar, să genereze visul poetic și estetica formei, Eminescu regăsește esența vieții, Tat twam asi (în sanscrită - tu ești ființa - izvor, purtătoare de noimă), la confluența Upanișadelor cu filosofia kantiană. Conservator prin vocație, dar și datorită lecturilor budiste și kantiene care legitimau suveranitatea ierarhiilor și a elitelor, a caracterelor puternice menite să- și stăpânească instinctele, pasiunile și răzvrătirile adesea iraționale și violente, Mihai Eminescu se face simțit nu numai în
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
apt, așadar, să genereze visul poetic și estetica formei, Eminescu regăsește esența vieții, Tat twam asi (în sanscrită - tu ești ființa - izvor, purtătoare de noimă), la confluența Upanișadelor cu filosofia kantiană. Conservator prin vocație, dar și datorită lecturilor budiste și kantiene care legitimau suveranitatea ierarhiilor și a elitelor, a caracterelor puternice menite să- și stăpânească instinctele, pasiunile și răzvrătirile adesea iraționale și violente, Mihai Eminescu se face simțit nu numai în întoarcerea lui Hyperion la esența sa autentică de gândire ce
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
în astru și desemnînd însăși ideea platonică a Iubirii. în chip natural, poetul român a preluat de la Petrarca filonul neoplatonic și l-a scos conștient la iveală, în formulări explicite. Rareori legea morală și cerul înstelat, extrase din banalizata formulare kantiană, au avut un reflex poetic mai clar decît cel din poezia lui Asachi. în proză ori în teatru, Gheorghe Asachi nu se poate măsura în nici un fel cu poetul omonim. Prelucrările teatrale nu conving și par compuse exclusiv în vederea spectacolului
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
imagini în conștiință. Ci imaginea este un anumit tip de conștiință. Imaginea este un act, și nu un lucru. Imaginea este conștiința a ceva..." * ... O dialectică, nu materialistă, ci transcedentală, a cărei sorginte husserliană se pierde nu numai în filosofia kantiană, dar și în cea elenă. Intuițiile științei materialiste, grosiere, bazată pe evidența unei experiențe privilegiate, ne împiedică să cunoaștem structura adevărată a lucrurilor. De unde, efortul fenomenologiei de a rezolva problema. A pleca, în știință, de la un anumit "comportament simplist", ceea ce
Conduita oglinzii, ca naivitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6844_a_8169]
-
Creția că ,,legea etică nu este o lege a cauzelor, ci o lege a scopurilor și nu are nimic de-a face cu legile naturale" (Contingența...). Această despărțire radicală dintre etic și ,,cea ce este natură în om", de inspirație kantiană (Kant afirma, după cum se știe, că legea morală nu are nimic de-a face cu ,,înclinațiile" și, implicit, cu trebuințele omului), nu se poate susține. Mai realistă (în sensul obișnuit al cuvîntului) este etica lui Aristotel: ,,virtutea etică este legată
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
II-a a singularului: ,, Poți să fii tu Arhanghelul Mihail și tot se găsește unul care să spună că ți-ai vîndut sabia de foc la mezat și o mie care să-l creadă". Petru Creția păstrează în Eseuri opoziția kantiană dintre o etică autonomă și o etică eteronomă. Demnitatea individului uman este definită de el prin autonomia și libertatea lui; iar autonomia individului înseamnă că ,,el alege legea după care să existe". O asemenea definiție reia aproape textual definiția pe
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
Este un drum curent al generației sale în anii regimului comunist: de la adeziune la nedumerire, de la nedumerire la decepție, de la decepție la aversiune. E interesant de observat că, spre deosebire de adepții lui Kant, Hegel, Schopenhauer sau ai altora, care se numesc kantieni, hegelieni, schopenhauerieni etc., zelatorilor lui Marx li se spune marxiști - cu un sufix specializat pentru opțiunile politice: socialiști, comuniști, fasciști, leniniști, troțkiști, hitleriști... A adera la marxism însemna, cu evidență, a te subordona unei politici, nu a subscrie unei gîndiri
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
împărtășesc aceleași poziții și aproape mereu văd lumea din același punct: îi resping cu egală virulență pe „detractorii” lui Eminescu (din celebrul număr al Dilemei) și climatul „(sub)cultural” actual, lipsit de adevăratele valori, cred în autonomia esteticului și-n kantiana lege morală din fiecare. Credința în principiul moral e ceea ce o animă de altminteri permanent pe Ileana Mălăncioiu, în numele căruia condamnă și vituperează deopotrivă pe corifeii reciclați ai comunismului și pe susținătorii „adevăratei Revoluții” (cum numește victoria în alegerile din 1996
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
pe celălalt monstru sacru din acea vreme: Isaac Newton și teoria sa fizică. Există cel puțin două idei în cartea lui Adrian Niță care îți atrag atenția. Mai întîi, este vorba de afirmația surprinzătoare că ,dilema compoziției" reprezintă leagănul filozofiei kantiene (p. 264). ,Dilema compoziției", oricît de straniu ar suna aceste cuvinte în urechile noastre, se referă la o problemă pe cît de simplă pe atît de greu de rezolvat: dacă o substanță compusă este alcătuită tot din substanțe compuse, sau
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
o piedică interioară a cărei motivație ne scapă. Strategia exegetică a autorului suferă parcă de o sincopă care îl face pe Adrian Niță să abandoneze o temă înainte de a dovedi că a lămurit-o. De exemplu, în capitolul privind schematismul kantian, cînd autorul trece în revistă diversele caracterizări pe care Kant le dă conceptului de ,schemă", autorul scrie că schema, deși nu este o imagine, ea este un produs al imaginației. Schema este un monogram (Monogramm) cu ajutorul căruia imaginile devin posibile
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
baza unor criterii. Cum ajungem la ele? Cum le valorificam valoarea și utilitatea? Dacă acestea sunt rezultatul unor experiențe culturale care se dovedesc incapabile să surprindă ce este unic și ireductibil într-o opera care se sustrage sensibilității canonice? Criticismul kantian? Nu, un travaliu prea obositor în fața fiecărei provocări. Poate că ar fi mai înțelept să păstrăm un clar-obscur în zona de inevitabilă redundanta a oricărui criteriu. În ciuda acestor precauții, orice ierarhie, oricât de reducționista ar fi, îl recomandă pe Mircea
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
Pavel Șușară Cunoscutul ziarist, scriitor și critic de artă Tudor Octavian, personaj cu un vag aer cehovian prin imaginarul epic, devine subit și iremediabil kantian prin exactitatea prezenței și prin rigoarea mișcărilor, atunci cînd pătrunde în lumea concretă, miraculoasă și labirintică a obiectului de artă. Cu fler de comisar în veșnică anchetă din oficiu și cu suflet caritabil de misionar a cărui credință i-a
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
pentru limbaj. Care este diferența între un eventual prelimbaj și limbajul propriu-zis ne ajută să vedem prelangajul primatelor. Scrie Lenclud: „Marile maimuțe nu comunică decât în legătură cu ceea ce au sub ochi. Nu despre faptul că bunicul lor ar fi iubit filosofia kantiană. Desigur, e greu de imaginat ce ar putea fi un limbaj fără capacitate de generalizare, limitat adică în expresia gândirii.” Robotul, telefonul mobil și învățământul la distanță Christine Kerdellant afirmă într- un hebdomadar francez că există trei exemple doveditoare pentru
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
apărut deja, nu întîmplător, chiar în încercări de filosofie a naturii și de antropologie, în care îndoiala asupra validității cercetării întemeiază reflecția asupra procedurilor descriptive și a celor analitice. "Aventură a rațiunii" - astfel se pronunță Goethe, revendicîndu-se direct de la învățătura kantiană, asupra putinței de a depăși analiza și a accede la sinteza "tipologizantă", ordonatoare și suverană asupra fapticului brut, asupra a ceea ce poate rezulta doar din intuiție. "Tipul", așa cum îl consideră Goethe, devine, ca model descriptiv, ca "fotografie sincronică", o proiecție
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
de dramaturg a scriitorului apare pentru prima oară cu forță vizibilă. Replicile dialogului țîșnesc în chip natural; comediograful extrage efecte hilariante din amestecul limbilor străine, ca și din ironiile de natură livrescă specifice mediului universitar (luarea peste picior a filozofiei kantiene ori hegeliene, ironiile la adresa Pandectelor se combină cu citate și aluzii la mari poeți, precum Ovidiu, Properțiu, Dante și Goethe, plasate în contexte bufone). Witz-ul de cea mai bună sursă iese triumfător. Calitatea de căpetenie a acestei reușite bucăți o
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
onoarea și datoria nu sunt cuvinte goale la sfîrșitul lui belle époque, Wittgenstein și le asumă cu deplină dăruire, ca apoi să constate că trăiește sub pragul lor de exigență. Intuiește că niciodată nu va fi model pentru alții, cerința kantiană de a te purta în așa fel încît comportamentul să-ți fie normă de conduită universală părîndu-i-se de o neverosimilă noblețe. Și astfel Wittgenstein e silit să recunoască că, aidoma semenilor, invocă virtuțile pentru a se lăsa de fapt condus
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
ci farmecul propriu și dificultatea propriuzisă a sarcinii ar consta în descoperirea și evidențierea „formei vieții” care corespunde acestei forme a sistemului. În ceea ce privește forma sistemului ca atare, ea are propria sa istorie ce transcende toate limitele individuale. Fiindcă problemele filosofice kantiene, dacă dorim să le urmărim în originea și evoluția lor, nu se lasă incluse în sfera personalității filosofului. În ele se manifestă mai mult o logică autonomă a problemei; în ele trăiește un conținut ideal, care, detașat de toate barierele
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
întrebării în acest context: ideal și real, imagine despre lume și configurare a vieții au devenit momente ale unuia și aceluiași proces evolutiv spiritual, indivizibil. Dacă încercăm să stabilim un punct similar de pornire în abordarea vieții și sistemului filosofic kantian, firește că ne vedem imediat situați în fața unei dificultăți ciudate, deoarece în sens exterior, se pare că materialul biografic pe care îl deținem este insuficient pentru obținerea unei perspective de acest fel. Ca niciun altul, secolul al XVIII-lea este
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
acesteia, era la el corelatul paradoxal al acelei inteligențe de ordin superior care, aparținând reprezentantului unei familii în care tradiția studierii și venerării lui Kant data încă din secolul XVIII, părea genetic programată pentru a trage concluziile ultime din descoperirea kantiană a limitelor rațiunii și intelectului. Întreaga orientare a "Școlii de Înțelepciune" fondată în anii '20 la Darmstadt ca o ultimă încercare de reînviere în plin secol XX a tradiției practicării filosofiei în sensul grecesc de dragoste pentru înțelepciune, ca și
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
al ordinii, se înțelege. E atîta ordine în schemele lui că o lecție de umilință mai drastică pentru spiritele dezlînate cu greu se poate închipui. Din acest motiv, autorilor cu fumuri speculative nu le strică o cură periodică de texte kantiene. Se vor întoarce de la ele smeriți, trăgînd după ei vina de a fi crezut pentru o clipă că pot fi riguroși, cînd acum, după parcurgerea măcar a cîtorva zeci de pagini, să-și dea seama cît de destrămate le sunt
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
conținut are prea puțin de-a face cu spiritul grobian al prezentului, cînd deschizi așadar o carte ale cărei distincții nu pot fi aplicate vieții pentru simplul fapt că viața e cu mult sub pragul de exigență impus de morala kantiană, nu-ți rămîne decît să te mărginești la judecarea ei sub unghi estetic. Ce definește o capodoperă e totala sa indecvare la realitate, și cum Metafizica moravurilor e în flagrantă ruptură de concupiscența actuală, incompatibilitatea dintre ea și lume o
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
atunci singura soluție este să recurgi la un tertip critic, subliniind că omul moral al lui Kant e absurd, fiind o corcitură de înger și de robot, doar forma hibridă fiind în stare să asculte de normele rigide ale eticii kantiene. Sub unghi logic, volumul impune prin coerență, dar pentru un cititor cu fler, care caută viziunea în spatele dihotomiilor logice, cartea are trei calități ce pot fi lesne trecute cu vederea, cauza neglijării stînd în riscul ca atenția să fie atrasă
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
cum specia e susceptibilă de eugenie. Omul care acționează din datorie poate fi virtuos sau merituos, virtutea nefiind decît tăria cu care urmărești împlinirea datoriei. Toate aceste explicații, aride în desfășurarea lor, sînt o palidă mostră din cavalcada de concepte kantiene. A treia calitate e că I. Kant nu are polițe ideologice de plătit cuiva. Maniacul din Königsberg e atins de curată inocență ideologică. Nu are dușmani, iar sufletul e scutit de toxinele urii.. Și totuși, în textele lui Kant găsim
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
acțiunii unor morfisme naturale. Aplicațiile, extrem de importante în Teoria relativității, mecanica cuantică, mecanica analitică, optica relativistă, control optimal, biologie, economie etc., se realizează prin intermediul modelelor geometrice. „Descoperirea epocală a geometriei neeuclidiene hiberbolice a impus regândirea în mod radical a concepției kantiene a naturii apriorice a spațiului euclidian ca formă de existență a lumii reale. S-a demonstrat că dintre toate geometriile posibile, geometria euclidiană oferă «în prima aproximație» cel mai bun model pentru «spațiul fizic». Fundamentarea noțiunii de spațiu fizic avea
Agenda2003-2-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280575_a_281904]