7,839 matches
-
data trecută. — Văd că ai făcut eforturi mari să te îmbraci, am spus ironic. Eu cred că le-ai făcut tu pentru amândoi, a spus în timp ce se uita la mine de sus până jos, admirativ. Purtam o rochie mulată din lână, de culoarea ciocolatei, cu un decolteu adânc, dresuri plasă și noile mele cizme lustruite din piele neagră. în jurul gâtului aveam o bucată de catifea neagră, părul mi-l strânsesem sus, cu câteva bucle pe afară, iar rujul era o nuanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
un birou la care stăteau două fete cu părul făcut bucle. Două matahale stăteau în fața lui, blocând intrarea ca niște lei din piatră. —Jacques, dragă! a ciripit Baby. Eu sunt! Jacques, o apariție supranaturală, slab, cu cioc și pălărie din lână, a făcut un gest leilor care s-au mișcat din loc fără prea multă tragere de inimă. Baby l-a sărutat și apoi s-au angajat într-o discuție despre câți oameni putea ea să bage înăuntru. Profitând de neatenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
străzii era o femeie care își plimba câinele. Purta o haină căptușită, Barbour, și o eșarfă din mătase pe care o înnodase în jurul gâtului. Câinele era un pudel mic, tuns ca să pară că e un musculos într-un costum de lână. Mergea la pas în fața ei, cu fundul încordat. Au traversat strada și se întreptau spre pub. Femeia căuta ceva în buzunar. —Stai, Daisy, a spus, făcând câinele să se oprească în fața cutiei poștale. Stai, mami. Daisy și-a exprimat sentimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
micul oraș Schwarzenberg, în apropiere de Lucerna, se puteau întâlni oameni înghețați în poziții ciudate. Păreau cu toții puși pe fugă de frica unui urmăritor nevăzut. În casele care nu fuseseră suficient încălzite zăceau corpuri lipite cu gheață de păturile de lână ale patului. Totul părea supranatural pentru cei - mulți la număr - care reușiseră să supraviețuiască. Cu tot marele îngheț, oamenii nu-și pierduseră voioșia și capacitatea de invenție când era vorba să supraviețuiască, pregătindu-se cu încăpățânare pentru zilele pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
un om mascat, care se sprijinea grațios de coada lucioasă a pianului. Era lung și musculos, fața - deși mascată - dezvăluia profilul său de vultur, vocea amintea mormăitul unui urs. Costumul lui de carnaval era ca o piele verde, croșetată din lână, din cap și până în picioare, lăsând vederii liniile și curburile trupului său viril. Ducea, cu grația unei fete, un coș plin de sticle și sticluțe. - Cine mai e și ăsta? întrebase Oleg neliniștit. - Habar nu am, răspunsese Blanca visătoare. - Vând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
mortal latent ce trena, destul de evident, între cele două personaje de pe culoar. - De ce m-ai adus aici? își rosti Clossettino întrebarea, atât de dur și de corect gramatical, încât biata fată făcu pipi pe ea, udându-și ciorăpeii groși de lână. Eliminase și ultima picătură de energie care ar fi putut-o ajuta să nu moară de frică în fața satanicului director al Liceului de Reparat Garnituri de Tren. Cu o ultimă sforțare, icnind, nevinovata elevă reuși totuși să-și facă auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Sonia fără să am asupra mea nici un ban, după cafea, deci, intrai în camera mamei și-i spusei că am nevoie de bani. Mama stătea în fotoliul de lângă fereastră, galbenă la față ca niciodată. Ținea pe genunchi niște fire de lână, încâlcite într-un ghem pestriț, și o cusătură, dar mâinile îi zăceau uitate în poală, în timp ce ochii ei bătrâni, apoși priveau fix spre colțul camerei. - Am nevoie de bani, dă-mi broșa s-o amanetez! Această broșa era pentru mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
îl ținea ca pe o lance la subsu oară. Petrecută pe după gât, purta o traistă la fel de sură ca și mantia lungă ce îi atârna pe spate, prinsă cu un șnur de umeri. Pe cap avea un fel de căciuliță din lână, cu vârful lăsat într-o parte, de sub care îi ieșeau pletele lungi, albite de vreme. Ești gata, băiete? întrebă bătrânul oprindu-se în fața lor. Ce spui, mergem să închidem vâlva la locul ei din adâncuri? Ceva nu era în regulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în fața lor, ținându-l rezemat de genunchi. Cu coada ochiului, Toma îl observa, încercând să ghicească ce urma să se întâmple. Îl vedea numai din profil și nu se putu abține să-l compare cu Sfinxul din Bucegi. Căciulița de lână cu vârful lăsat pe o parte îl făcea să semene cu un nobil dac, un tarabostes de la curtea regelui Decebal. Asemănarea însă se oprea acolo, barba și mustățile stufoase îl deosebeau de original, iar țigara din care trăgea cu sete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
deasupra capului său, azuriul potolit al mării liniștite și limpezi de după maree; apoi zări În sineliul blînd al cerului cîțiva nori alburii, ce n-aduceau nici a miei, nici a cireadă, albă cireadă cerească păscînd, ci doar a fuioare de lînă albă plutind pe mareea azurie a bolții cerului, atît cît ochiul să nu se Îndoiască de albastrul cerului, atît cît sufletul să nu aibă năluciri. Ci aceea era cu siguranță lumina zilei lui Dumnezeu, căci aceea fusese cu siguranță lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Glasul mulțimii amuțise, scîrțîitul carului Încetase, ca și opinteala oiștii. Razele soarelui, care pînă atunci Îi căzuseră drept pe față, acum pieriseră, poate zăvorîte de vreun portic nevăzut de el. Trupul i se odihnea pe pielicelele de miel, iar izul lînii Îi umplea nările ca și mireasma chiparosului, ca și adierea zilei Însorite și calde, ca și boarea mării. Cum pînă atunci moțăise ca-ntr-un leagăn, scuturat de scîncetul roților, trupul său vlăguit, cu oasele-i firave, cu măruntaiele-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
care organiza stâna Î Nu țin minte să fi fost paturi la stână. Se dormea pe pământ, peste care se întindea un țol. Când era frig, ciobanii dormeau în cojoace. Pe noi, pe copii, ne înveleau cu un țol de lână, de cânepă sau de cordele. Nu-mi aduc aminte dacă erau perne ...” Fiind amenajări sezoniere, cu un scop bine definit, stânele nu s-au putut grupa și să dea naștere la așezări stabile - sate. Nici târla ca loc împrejmuit și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vite mari, oi, capre, cai (poate cai de călărie și transport), nici lapte, nici brânză și unt, ci cereale - grâu și orz, ovăz pentru cai la care, eventual, adăugăm piei de animale - animale cu blană, țesături din in, cânepă și lână și, fără îndoială, bani, metale prețioase. Gropile de provizii de lângă locuințe erau mijloc de păstrare, dar și de dosire a cerealelor în fața tuturor celor care jefuiau populația locală. Zdrobirea boabelor și transformarea în făină s-a făcut cu râșnița, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dresaj pentru a putea fi folosiți la călărie, la tracțiune și la transportul samarizat, desfășurat pe cărări și poteci, în absența unor drumuri amenajate. O mențiune specială facem pentru oi, crescute în număr mare pe lâng fiecare gospodărie. Avantajele oferite (lâna, brânza, laptele, carnea, pielea și blana), în condițiile asigurării unei îngrijiri minime de întreținere (se adăposteau iarna pe sub copaci, în adăposturi improvizate), i-au determinat pe unii dintre români să se ocupe exclusiv cu creșterea oilor. Din această ocupație de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor) de la boieri pentru care erau datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite zile constând din miei, lână, păsări, ouă și să muncească un număr de zile, la muncile agricole. Pentru pășunatul a doi boi, o vacă și 8-10 oi, țăranul era dator să secere 14 prăjini și să lucreze 3 zile cu carul și 3 zile cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai aproape de adevăr, fie că numărătoarea s-a făcut cu exactitate. Oile sunt menționate separat - 1885 capete - la un număr de 115 proprietari, o creștere cu peste 500 de capete față de statistica din 1889. Aceste oi au produsă 104 kg lână țurcană, 3440 kg lână amestecată și 89 kg lână miță; cu totul 3633 kg lână, ceea ce revine aproape 2 kg lână pe fiecare oaie. Pierderile înregistrate de țara noastră în timpul primului război mondial, la care România a participat în 19161918
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că numărătoarea s-a făcut cu exactitate. Oile sunt menționate separat - 1885 capete - la un număr de 115 proprietari, o creștere cu peste 500 de capete față de statistica din 1889. Aceste oi au produsă 104 kg lână țurcană, 3440 kg lână amestecată și 89 kg lână miță; cu totul 3633 kg lână, ceea ce revine aproape 2 kg lână pe fiecare oaie. Pierderile înregistrate de țara noastră în timpul primului război mondial, la care România a participat în 19161918, cu întreținerea efortului de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu exactitate. Oile sunt menționate separat - 1885 capete - la un număr de 115 proprietari, o creștere cu peste 500 de capete față de statistica din 1889. Aceste oi au produsă 104 kg lână țurcană, 3440 kg lână amestecată și 89 kg lână miță; cu totul 3633 kg lână, ceea ce revine aproape 2 kg lână pe fiecare oaie. Pierderile înregistrate de țara noastră în timpul primului război mondial, la care România a participat în 19161918, cu întreținerea efortului de război, apoi cu jaful sistematică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1885 capete - la un număr de 115 proprietari, o creștere cu peste 500 de capete față de statistica din 1889. Aceste oi au produsă 104 kg lână țurcană, 3440 kg lână amestecată și 89 kg lână miță; cu totul 3633 kg lână, ceea ce revine aproape 2 kg lână pe fiecare oaie. Pierderile înregistrate de țara noastră în timpul primului război mondial, la care România a participat în 19161918, cu întreținerea efortului de război, apoi cu jaful sistematică practicat de trupele de ocupație germane-austro-ungare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
115 proprietari, o creștere cu peste 500 de capete față de statistica din 1889. Aceste oi au produsă 104 kg lână țurcană, 3440 kg lână amestecată și 89 kg lână miță; cu totul 3633 kg lână, ceea ce revine aproape 2 kg lână pe fiecare oaie. Pierderile înregistrate de țara noastră în timpul primului război mondial, la care România a participat în 19161918, cu întreținerea efortului de război, apoi cu jaful sistematică practicat de trupele de ocupație germane-austro-ungare, bulgare și turcești au dusă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive în Filipeni și Fruntești, din moment ce erau vaduri de mori, poate că, la început, să fi existat și în Lunca. Cei care erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată în stofă. S-ar putea ca „stofa” să fi fost dusă în alte părți la piuat, acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost dusă în alte părți la piuat, acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă, lâna trebuia dată la scărmănat, operație care se făcea manual sau cu o mașină specială. O asemenea mașină de scărmănat a avut preotul Ion Păvăluță, instalată într-o sală de clasă a școlii vechi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă, lâna trebuia dată la scărmănat, operație care se făcea manual sau cu o mașină specială. O asemenea mașină de scărmănat a avut preotul Ion Păvăluță, instalată într-o sală de clasă a școlii vechi, făcută în 1888-1889. După al doilea război
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unelte necesare în gospodărie, greble, țăpoaie, lopeți (de vânturat cerealele), dar și de pusă pâinea în cuptor, deși acestea puteau fi făcute de fiecare gospodar în parte. De asemenea, unii meșteri făceau și instalațiile necesare pentru țesut inul, cânepa și lâna. Un meșter vechi, priceput la multe, a fost Iftimie Ignătescu, descrisă astfel de Marghioala Alex. Curteanu: „Era om voinic, purta plete ca în țara neamțului, Bucovina, lungi, pânăă la umăr, cum apucase de la tatăl său. Fruntea era înaltă cu două
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meșteri cojocari: Neculai Șorea (Rusu), Ion Știrbu, Vasile Foșlea, Toader Foșlea, Alexandru Gh. Cucu, Costică Rusu și alții. Altă categorie de croitori (cu mâna și cu acul) au fost sumanarii. Obiceiul de a purta suman, confecționat dintr-o „stofă” de lână neagră, dată la piuă, la „chiua lui Gheorghe Gurău, lucrată de mâna lui”, a fost adusă de bejenari din Bucovina. După ce sumanul era cusut, și se aplica pe guler și de-a lungul celor două părți și la poale un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]