7,915 matches
-
ținea Încă În mînă biletul pentru lăptar.) Îți place tare mult să faci cercetări, nu-i așa? urmă Anna. Prima oară cînd te-am văzut, ai venit În legătură cu un cozonac. Erai ferm hotărît să mergi pînă la capăt și să lămurești lucrurile. Acum, ai ajuns la capăt... — Îmi amintesc. Fratele dumitale părea atît de serviabil! M-a Însoțit În casa aceea... — Da, și a Înscenat o crimă, Îl Întrerupse ea, luîndu-i parcă vorba din gură. Apoi te-a ajutat să fugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
procesul și execuția cuplului Ceaușescu (25 decembrie 1989). Le putem da crezare autorilor (istoricilor și nu numai), care în mod obiectiv au analizat evenimentele din decembrie: „O comisie parlamentară și numeroși ziariști, analiști și istorici au încercat fără succes să lămurească evenimentele. [...] Ipoteze și scenarii s-au revărsat în paginile publicațiilor sau pe micile ecrane. Nici astăzi [...], nu poate fi formulat un răspuns cert. Un fapt tulburător și unic în istoria militară universală s-a petrecut atunci în România: în lupta
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de atâta bogăție. Cândva, La Bruyére spunea că: „Dintre toate jignirile, batjocura este cea care se iartă mai puțin; ea este graiul disprețului.” Chiar și poporul român este ofensat grav de către cei care au promis să lupte cu corupția, să lămurească aspectele Revoluției noastre și n-au făcut-o. Este incredibilă totuși risipa pe care o fac conducătorii noștri când e vorba să cheltuiască banii publici pentru privilegiile lor (mașini, servicii de tot felul, Protocol de stat exagerat) ori pentru interesele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
zicând că denunțarea crimelor nazismului și stalinismului ar însemna o denigrare a muncii poporului german sau a muncii poporului rus. Observ cum crește în societatea românească o stare de spirit pe care aș numi-o «luciditate negativă». Lumea s-a lămurit ori se lămurește că actuala Putere este o nenorocire pentru țară și o contestă din ce în ce mai răspicat, mai vehement, dar dincolo de acest refuz nu prea e nimic limpede. Iar Puterea contează, presupun, pe sila de a vorbi la nesfârșit în deșert
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
crimelor nazismului și stalinismului ar însemna o denigrare a muncii poporului german sau a muncii poporului rus. Observ cum crește în societatea românească o stare de spirit pe care aș numi-o «luciditate negativă». Lumea s-a lămurit ori se lămurește că actuala Putere este o nenorocire pentru țară și o contestă din ce în ce mai răspicat, mai vehement, dar dincolo de acest refuz nu prea e nimic limpede. Iar Puterea contează, presupun, pe sila de a vorbi la nesfârșit în deșert, așteptând ca mișcările
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de invidia unora dintre săraci iar pe săraci e ușor să-i faci să pară răi. Despre bani, ca una din problemele contemporane (atunci când sunt folosiți în sens distructiv), filozoful Petre Țuțea spunea: „Eu nu detest burghezia. Eu m-am lămurit că un om care vrea să fie bogat nu este un păcătos. Spunea odată un preot bătrân: circulă o zicală că banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scară dublă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
roman vorbiți acum? Cel cu gara, sau cel cu băiatul care pleacă de la moșie? Sau... — Aveți răbdare. Ceea ce v-am povestit nu e încă nimic, între timp, firește, nu mai aveam nici o încredere în domnul ăsta, și voiam să ne lămurim, să confruntăm traducerea cu originalul. Ce descoperim? Nu era nici măcar Bazakbal, era un roman tradus din franceză, de un autor belgian puțin cunoscut, Bertrand Vandervelde, intitulat... Așteptați să vi-l arăt. Cavedagna se îndepărtează și când reapare îți întinde un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cu un strat de ulei de nucă, plasează între persoana ei și razele soarelui canicular scutul subțire al unei reviste populare din New York.“ Numărul pe care-l citește publică în avanpremieră începutul noului thriller al lui Silas Flannery. Marana o lămurește că publicarea într-o revistă a primului capitol este semnalul că scriitorul irlandez e gata să accepte contracte cu firmele interesate să figureze în roman: mărci de whisky sau șampanie, modele de mașini, localități turistice. „Se pare că imaginația lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
speranțe în ei, dar fusese dezamăgit, practic, de la bun început. La vârsta lor, fusese plin de ambiție, dar ei, păreau să creadă că li se cuvine totul. La început nu înțelesese de ce sunt atât de pasivi, apoi un prieten îl lămurise: „Tinerii din ziua de azi nu sunt capabili să-și exprime entuziasmul. Azi nu mai e la modă să fii entuziast.“ Deci, asta era buba cu ucenicii lui. Voiau să țină pasul cu moda. Odată, când domnul J.L.B. Matekoni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
crezi tu? Mma Makutsi rămase tăcută. Nu-i trecuse niciodată prin minte că deciziile de acest gen se iau altfel decât în funcție de note. La școală fusese învățată că munca susținută te ajută să obții o slujbă bună. — Ei bine, o lămuri prietena, zâmbind crispat, văd că tu așa crezi. Dar te-nșeli. Bărbații își aleg angajatele după felul cum arată. Le aleg pe cele frumoase și le dau slujbe. Celorlalte le spun: Ne pare rău. Nu mai facem angajări. Ne pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Aha, ia spune și tu, cine nu-i aici? Și cine-a zburat, aschimodie?” aud. *** Iar e dimineață. Călâie. S-a adunat lumea în fața blocului de vis-à-vis. - S-a aruncat una de la etajul patru, acum vreo jumătate de oră... mă lămurește o vecină. O bătea bărbată-său... Are doi copii... O bătea și băiatu’ mai mare. Și cred c-o bătea și frate-său, care n-a ieșit de mult de la pârnaie. Vreți să vedeți? I-acolo, sub cearșaf. Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
descântat până-n zori de ziuă, la cântatul cocoșilor, de bine la poporul nostru din acest oraș și la conducătorii noștri din acest oraș și la domn’ primare...” declara Smaranda, cea mai mare dintre surori, într-un interviu. Un filozof ne lămurește că noi, românii, suntem paralizați de ura de sine care ne face să ne credem mai proști decât alții. Dacă ne-am iubi viața așa cum e ea, ca pe aproapele nostru, am fi, în mod garantat, fericiți. A apărut și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pe insulă cu interdicția absolută de a se apropia la mai puțin de trei sute de metri de norvegian sau chilian. Oberlus știu să se arate foarte strict În această privință. Îi strînse pe cei patru laolaltă, le arătă pistoalele grele, lămurind dintru bun Început cine era unicul stăpîn cu autoritate pe insula aceea, și pronunță sentința, pe un ton care nu admitea nici un fel de replică: - Dacă vă prind Împreună, am să trag la sorți, o să-l ucid mai Întîi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
scurt Iguana Oberlus. Spune-i prietenului tău Georges că o să-l pun să guste tot ce-mi dă să mănînc, ca nu cumva să-i treacă prin minte să mă otrăvească... Și nu cred că mai e nevoie să vă lămuresc că orice fel de atentat Împotriva persoanei mele va fi pedepsit, neîntîrziat, cu moartea... Le făcu semn să plece. Iar acum cărați-vă... La muncă! Îi lăsă să se Îndepărteze vreo două sute de metri și, ridicînd mîna, apucă frînghia clopotului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nu le-ar fi presupus realizabile, căci Oberlus nutrea ferma convingere că tot ceea ce nu era direct legat de mare nu avea nici măcar motiv să existe. O săptămînă mai tîrziu, a Început să-i ceară lui Dominique Lassa să-i lămurească probleme care i se păreau obscure cu privire la personalitatea lui Don Quijote și a scutierului său, Sancho Panza, minunîndu-se Înaintea descoperirii că era vorba numai de personaje de ficțiune, care nu existaseră, pesemne simple caricaturi ale altora care ar fi putut exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sosiră tovarășii lui de captivitate, care nu trebuiră să pună nici o Întrebare ca să Înțeleagă, dintr-o singură privire, ce se Întîmplase. Iguana Încă mai sîngera, fără să se străduiască deloc să oprească șuvoiul care țîșnea din rană, iar dezolarea bucătarului lămurea, fără să mai fie nevoie de cuvinte, succesiunea faptelor. Sentința veni aproape imediat. Oberlus luă maceta lungă și ascuțită pe care o purta mereu la brîu și i-o Înmînă lui Dominique Lassa: - Taie-i capul! porunci el. - Ești nebun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
acesta drept explicație pentru că-i chemase. Trebuie să vă Închid. Dominique Lassa voi să protesteze, dar Oberlus se limită să ridice mîna stîngă a chilianului Mendoza și să-i mai arate o dată degetele lipsă. - Ce poruncesc eu nu se discută, lămuri el. Vrei să-ți aplic aceeași pedeapsă? Defilară prin urmare În tăcere, cu capetele plecate, strîngînd pumnii ca să-și stăpînească mînia sau poate dorința de a plînge, ca niște oi zorite către țarc, neliniștiți că ar fi putut petrece, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Îl spintecă de sus În jos, scoțînd la iveală măruntaiele, calde Încă. Scotoci, fără silă, dînd la o parte mațele, și extrase ficatul, pe care-l smulse din două mișcări de cuțit. - Asta le place cel mai mult să mănînce, lămuri el. Și nu face mutra asta. La ce servește ficatul unui mort? Ceea ce trebuie să faci este să te rogi să muște momeala, fiindcă altfel o să te oblig să-ți mănînci un braț... Am să te duc pe mal În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
un plan nou. Înainte să ajungă la cuțit, e hotărâtă să-și găsească sora. Pe mine, cea care vrea să-i danseze pe mormânt. — O vaginoplastie e pe vecie, sau cam pe-acolo, zice ea. Poate să aștepte până-mi lămuresc eu niște lucruri. E hotărâtă să-și găsească sora și să-i spună totul, despre gonoree, despre de ce nu-i mort Shane, ce s-a întâmplat, totul. Să facă tabula rasa. Probabil c-ar fi surprinsă să afle cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
buricele degetelor celuilalt, dacă era un om impresionabil sau nu, dacă era un terchea-berchea, un om de lume ori un nătărău, un fricos ori un individ sigur de sine. Doar o strângere de mînă nu este îndeajuns pentru a te lămuri în privința unui necunoscut, mai ales cînd de cele mai multe ori întîlnirea este, cum s-ar spune, "în interesul serviciului". Iar serviciul său, instituția în care credea mai mult decît în venirea zilei următoare, avea între regulile sale simple dar de neclintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
deloc să-și amintească de motivele acelei hotărîri, faptul că se afla la dispoziția gustului pentru șampanie a cîtorva sute de mii de băutori serioși îl scotea din sărite. Umbla din colț în colț de țară să cerceteze piața, să lămurească pe cîte un crîșmar că face, nu doar o afacere, ci chiar un act de civilizație comandînd doar șampanie Mott, asculta inepțiile angrosiștilor, scîncetele nevestelor de negustori din cine știe ce fund de Moldovă ori Oltenie, și asta era o cale pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
discuta niciodată decît între patru ochi cu subalternii săi. Și cînd cineva ajungea să aibă această conversație se putea considera un favorit al sorții. Leonard Bîlbîie nu avusese încă o astfel de discuție, dar după ce s-a întors din Dobrogea, lămurind într-un fel surprinzător "afacerea Cocoș", pe bandit și pe oamenii săi poterile l-au urmărit încă un an și mai bine, dar nu era nimic îngrijorător în asta, ce era de aflat, de știut, se știa. Mihail avusese grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
presă și doar atît. Înțelegea că singurul lucru de care se temea Mihail erau evenimentele de doi bani care se bucurau de o publicitate prea mare. "Chestiunea Cocoș" intra în această categorie. Iar, el, Leonard Bîlbîie, era făcut pentru a lămuri o astfel de confuzie. Așa judecase Mihai Mihail și nu avea cum să-l contrazică, nici cum să se opună, cu toate că habar nu avea cum trebuie să procedeze în concret. Acum, cînd în fiecare dimineață, cu ziarele așezate cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că întotdeauna tot ce se cumpăra era dublu, pentru amîndouă femeile, din Vila Katerina. Radul Popianu a pîndit de cîteva ori din ușă, ori a privit prin ferestrele aproape opace de praf și murdărie de muscă pînă cînd s-a lămurit că de fapt domnișoara Sofie nu vrea nimic. De fapt, de la un timp nu mai dorea nimic pentru ea. Tot ce făcea, poate și faptul că trăia, era numai pentru plăcerea prințului. Poate și pentru aceea a guvernantei K.F. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
veghea asupra lui și intervenea în momentele mai dificile pentru a-i arăta adevărul. Nu se îndoia că e vorba de intuiție, de talentul său de detectiv, de om al ordinii. Acele cîteva clipe în care totul i s-a lămurit în minte au fost decisive pentru viitorul relațiilor sale cu K.F. Brusc, s-a simțit foarte sigur de sine, a împins cu palma chipiul pe masă și a cerut un ceai. "Sînt ieșit din zori să controlez zona. În partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]