1,615 matches
-
roșii au frunze înroșite sau sunt de un galben-pal la soiurile cu struguri albi. Frunzele încep să se răsucească, dinspre partea superioară spre cea inferioară, de-a lungul nervurii din centru. Poziția cozilor acestor frunze devine aproape perpendiculară pe axul lăstarului și nu oblică cum se observă la plantele sănătoase. Spre toamnă, țesuturile frunzelor se colorează și mai puternic în roșu sau galben în funcție de soi, prezentând pete de arsură ce se întind în spațiile dintre nervuri. Producția este diminuată sub aspect
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
col. în 1971 (P. Ploaie, 1973). În țara noastră boala a fost semnalată în podgoriile Murfatlar, Valea Călugărească, Odobești, Miniș, pe soiurile Cardinal, Italia, Afuz Ali și Regina Puglia (C. Rafailă și M. Costache, 1968). Simptome. Plantele prezintă numai unii lăstari cu simptome de îngălbenire aurie, în timp ce restul par a fi sănătoși. Frunzele lăstarilor infectați se îngălbenesc parțial sau total, țesuturile luând un colorit metalic, caracteristic. Atacul este însoțit de o răsucire a frunzelor dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în podgoriile Murfatlar, Valea Călugărească, Odobești, Miniș, pe soiurile Cardinal, Italia, Afuz Ali și Regina Puglia (C. Rafailă și M. Costache, 1968). Simptome. Plantele prezintă numai unii lăstari cu simptome de îngălbenire aurie, în timp ce restul par a fi sănătoși. Frunzele lăstarilor infectați se îngălbenesc parțial sau total, țesuturile luând un colorit metalic, caracteristic. Atacul este însoțit de o răsucire a frunzelor dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de îngălbenire aurie, în timp ce restul par a fi sănătoși. Frunzele lăstarilor infectați se îngălbenesc parțial sau total, țesuturile luând un colorit metalic, caracteristic. Atacul este însoțit de o răsucire a frunzelor dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fi sănătoși. Frunzele lăstarilor infectați se îngălbenesc parțial sau total, țesuturile luând un colorit metalic, caracteristic. Atacul este însoțit de o răsucire a frunzelor dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este însoțit de o răsucire a frunzelor dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent mic de zahăr; de cele mai multe ori plantele atacate , în 1-2 ani, nu mai produc struguri. Transmitere-răspândire Transmiterea de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent mic de zahăr; de cele mai multe ori plantele atacate , în 1-2 ani, nu mai produc struguri. Transmitere-răspândire Transmiterea de la plantele bolnave la cele sănătoase se poate face prin altoire. În natură, această
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mănate sunt acide, cu un procent foarte mic de alcool (datorită unei cantități reduse de zahăr în must) fără buchet și se îmbolnăvesc de "băloșire". Simptome. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari tineri, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2 și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcție de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a limbului puf alb. Rezistența la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin, pe care-l prezintă sucul celular, în această fază. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spre alcalin, pe care-l prezintă sucul celular, în această fază. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, ce apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig. 189). Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infecțiile primare, urmează perioada de hrănire a ciupercii în frunză, în tipul careia pe frunze apar pete galbene-untdelemnii. Lungimea perioadei de hrănire (incubație),variază în funcție de temperatura mediului înconjurător. În tabelul 4 sunt prezentate duratele perioadelor de incubație pe frunze, pe lăstari și boabe, în funcție de temperaturile medii lunare, determinate de către Tr. Săvulescu (1941). Legătura strânsă între temperatură și lungimea perioadei de incubație a fost stabilită de către K.Müller (1913, 1934), care a alcătuit curba de incubație cei poartă numele și care, s-
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1934), care a alcătuit curba de incubație cei poartă numele și care, s-a dovedit a fi aceeași și în condițiile țării noastre (C. Rafailă și col., 1968) (tab. 5). Durata perioadei de incubație a ciupercii Plasmopara viticola pe frunze, lăstari și boabe în anii cu condiții de climă normală (Tr. Săvulescu). Tabelul 4 Durata de incubație (zile) Perioada pe frunze pe lăstari și boabe Mijlocul lunii mai 9-10Sfârșitul lunii mai 8-9 10-12 Începutul lunii iunie 7-8 10-12 Mijlocul lunii iunie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noastre (C. Rafailă și col., 1968) (tab. 5). Durata perioadei de incubație a ciupercii Plasmopara viticola pe frunze, lăstari și boabe în anii cu condiții de climă normală (Tr. Săvulescu). Tabelul 4 Durata de incubație (zile) Perioada pe frunze pe lăstari și boabe Mijlocul lunii mai 9-10Sfârșitul lunii mai 8-9 10-12 Începutul lunii iunie 7-8 10-12 Mijlocul lunii iunie 7-8 9-11 Sfârșitul lunii iunie 6-7 8-10 Iulie și august 5-6 10-12 Durata perioadei de incubație în funcție de temperatură (după Müller) Tabelul 5
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recomandă ca terenul din vii să fie menținut curat de buruieni pentru a se evita o atmosferă umedă, favorabilă infecțiilor de mană. De asemenea, legatul, copilitul cât și cârnitul se va executa la timp (prin cârnit eliminându-se din vii lăstarii nestropiți, care sunt foarte ușor atacați de mană). Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0,5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. În anii cu condiții climatice normale se aplică 3-4 tratamente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0,5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. În anii cu condiții climatice normale se aplică 3-4 tratamente, astfel: stropitul întâi, cu zeamă bordoleză 0,5 -1 % se efectuează când lăstarii au 6-8 frunze; stropitul al doilea, se face înainte de înflorit; stropitul al treilea și eventual al patrulea, după înflorit și la formarea ciorchinilor. Tratamentele se vor efectua cu produse din grupele: Gr.A:Bouillie bordelaise WDG-0,5%-posfloral 5 kg
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a celor ce dau infecțiile secundare, perioada de incubație și apariția miceliului cu spori), criteriul ecologic respectiv condițiile climatice (temperatura aerului, a solului, cantitatea de precipitații, durata umectării frunzelor), cât și criteriul fenologic (formarea frunzelor ce pot fi infectate, lungimea lăstarilor neacoperiți de soluție, înflorirea etc.) se înscriu pe un grafic, obținându-se elementele necesare pentru a putea avertiza tratamentele în timpul perioadelor de incubație, astfel ca la apariția miceliului și a sporilor (când în urma unei eventuale ploi se creează pericolul unei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
oră, ceea ce face posibilă avertizarea tratamentelor cu mult mai mare exactitate. Sunt ani așa ziși "de mană" când au loc 15-20 de infecții primare și secundare care impun aplicarea unui număr mare de tratamente pentru a proteja noile creșteri ale lăstarilor neacoperite cu fungicid. În anii în care în luna mai și iunie ploile sunt frecvente și sunt însoțite de ceață, burnițe, temperaturi peste 10șC, iar rezerva de spori de rezistență din anul precedent este mare, se creează condiții extrem de favorabile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din Europa. La noi în țară, făinarea a fost descoperită în anul 1851, iar astăzi este des întâlnită în toate podgoriile țării, fiind considerată ca o boală ce depășește în unii ani, pierderile produse de mană. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici, de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafața acestora formându-se numeroase pete brune (fig. 190). Transmitere-răspândire. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistență, mai ales din mugurii lăstarilor infectați și în al doilea rând cleistoteciile (fructificațiile de rezistență) din care în primăvară ies spori. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au acești spori în infecțiile de primăvară. La noi în țară sporii din cleistotecii ajung
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
italian, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Grasă de Cotnari, Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Chasselas rosă, Chasselas d'oră, Regina viilor, Fetească albă și Aligote. Prevenire și combatere. Pentru a reduce sursa de infecție din plantație, se recomandă ca lăstarii atacați să fie tăiați și distruși prin ardere. Importanță mai mare o are de asemenea, aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilit, prășit, combaterea buruienilor) cât și administrarea îngrășămintelor în complex cu evitarea azotului în exces. În podgoriile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
-se în primăvară, înainte de apariția manei. Pe frunze, apar pete mici, colțuroase sau circulare, de câțiva milimetri în diametru, în dreptul cărora țesuturile devin cenușii-brunii, cu un inel mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate (fig. 191). Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând din luna aprilie-mai, se formează pete ce se pot uni atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brunăcenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
luna aprilie-mai, se formează pete ce se pot uni atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brunăcenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte vizibilă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se brunifică, se adâncesc, lăstarul prezentând răni ce ajung până la măduvă. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde din plantații. În scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pot uni atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brunăcenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte vizibilă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se brunifică, se adâncesc, lăstarul prezentând răni ce ajung până la măduvă. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde din plantații. În scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lucrărilor în verde din plantații. În scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]