3,375 matches
-
-i povestesc ce vedeam. I-am descris energia minunată din esența ei. I-am descris imaginile - Întipărite În cîmpul ei energetic - a unei fetițe tandre, inocente, care creștea, după cum mi se părea mie, În New Hampshire. Am insistat asupra prezenței latente a unei persoane absolut atrăgătoare și plăcute care se ascundea sub comportamentul ei defensiv. Și i-am prezentat traseul dificil pe care-l parcursese. A simțit compasiunea din vocea mea pe măsură ce-i explicam de ce sufletul ei fusese chinuit atît de
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
vedea energiile care ne Înconjoară. Bebelușii văd energiile, le simt, le percep și le cunosc. Însă datorită faptului că creierul lor mai are Încă multe de Învățat și pentru că despre tărîmul energiilor subtile se vorbește foarte rar, aceste senzații devin latente. Ele dispar treptat din procesul de Învățare. Totuși, am avut uneori șansa să Încurajez o femeie gravidă sau pe părinții unui bebeluș să vorbească copilului lor despre energie Încă de la Început. Indiferent dacă părinții pot sau nu pot vedea energia
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
a ne celebra fiicele. Începeam să Înțelegem ce Înseamnă să fii femeie și doream să transmitem aceste revelații minunate generației următoare. Mișcarea de Eliberare a Femeilor avea convingerea că reprezintă pentru unele dintre noi o floare gata să Înflorească. Dimensiunile latente ale potențialelor, creativității și puterii noastre erau redescoperite În moduri incredibile. Nu mai acceptam statutul de femeie casnică, slugă a soțului ei, cea care așeza la timp masa pentru cină, Încercînd să nu creeze nemulțumiri. (Îmi amintesc de un măcelar
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ce implică mișcare este o bună cale de a Învăța metoda. Clienții mei mi-au spus că, deși le este greu să se acordeze cu aceste energii octogonale sau să se abandoneze, mișcările fizice Îi ajută să Își simtă energiile latente. În final, modul ce nu implică mișcare le va deveni accesibil. Bătrîna m-a Învățat mișcările fizice, dar apoi a făcut observația că, În final, fetele vor realiza că nu mai trebuie să-și miște corpurile. Ele descoperă ca valul
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
freudian, jungian sau a oricăreia dintre marile școli. Pacientul este lăsat să vorbească, iar psihanalistul Își propune În mod programatic nu să Îi dea un sens anagogic, să dea o interpretare, să spună, de exemplu, „aici e un conflict oedipian latent Între tine și tatăl tău”. Dimpotrivă, atitudinea analistului constă În a intra alături de pacient În mintea acestuia și a Încerca să se identifice cu el, Încât de pe aceeași poziție, ajuns În același impas, să dea o soluție acolo unde pacientul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
A. Rosetti, M. Kogălniceanu, I. C. Brătianu, Barbu Catargiu, D. Bolintineanu, dar mai ales Al. I. Cuza - cărora li se atribuie psihologii moderne, deduse din operă, ca și din informațiile de „petite histoire”. Așa cum romanele existențialiste scrise de D. erau polemice latent față de bovarism, romanul ei istoric este polemic - aproape fățiș - față de falsa atribuire de virtuți eroice, frecventă în epocă. Evenimentul istoric demitizat este Unirea Principatelor, figura istorică redusă la modeste dimensiuni umane - este cea a lui Alexandru Ioan Cuza. Alegerea ca
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
noastre cu conținuturi spirituale noi, ci - mai ales - trezirea, în structurile creatoare ale limbii române, a unor valențe poetice care dormitau, ca simple potențialități, și actualizarea lor ca valori expresive concrete... O traducere poetică autentică devine automat demonstrație a virtuților latente ale limbii traducătorului, limbă care devine ipso facto instrument al poeziei universale. În fine, al cincilea principiu [...] o traducere autentică este repetarea creatoare a unei experiențe poetice, datată istoric și localizată geografic într-un alt timp și într-un alt
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
trad., București, 1971; Gheorghe Zamfir, Dincolo de sunet - Au delà du son, ed. bilingvă, București, 1971 (în colaborare cu Andreea Dobrescu-Warodin); Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatica Decameronului, București, 1975; V. Voiculescu, Poezii - Poésies, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1981; Ion Barbu, Nadir latent - Nadir latent, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1985; Mihai Eminescu, Poésies, pref. trad., București, 1985, Poezii - Poésies, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1999; Jeunes poètes roumains, pref. trad., Paris, 1990 (în colaborare cu Dan Ion Nasta); Maurice Duverger, Europa de la
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
1971; Gheorghe Zamfir, Dincolo de sunet - Au delà du son, ed. bilingvă, București, 1971 (în colaborare cu Andreea Dobrescu-Warodin); Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatica Decameronului, București, 1975; V. Voiculescu, Poezii - Poésies, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1981; Ion Barbu, Nadir latent - Nadir latent, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1985; Mihai Eminescu, Poésies, pref. trad., București, 1985, Poezii - Poésies, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1999; Jeunes poètes roumains, pref. trad., Paris, 1990 (în colaborare cu Dan Ion Nasta); Maurice Duverger, Europa de la Atlantic la
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
au fost generale și imediate peste tot. Barbarii au cucerit Galia treptat, și astfel, deși era inevitabilă apariția unor conflicte între elementul romano-galic preexistent, adică între păturile cele mai elevate, și cel invadator de origine germanică (conflicte când deschise, când latente), totuși cultura latină (atât păgână cât și creștină) a putut supraviețui și s-a menținut la un bun nivel artistic. De aceea, se poate spune că, în secolul al cincilea, Galia este regiunea Imperiului Roman de Apus în care s-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
comunist de recuperare a diferenței de prosperitate față de lumea occidentală și de revenire la traseul „normal” al modernizării societăților est-europene. Revoluțiile anului 1989 din Europa Centrală și de Est au ca funcție esențială relansarea proceselor de modernizare. (...) De la o modernitate latentă și inconsistentă urma să se treacă la una manifestă și consistentă între domenii diferite. Liberalizarea economică, democratizarea politică și dezvoltarea societății civile sunt principalele tipuri de schimbări menite să contribuie la realizarea relansării modernizării (Sandu, 2000, pp. 29-30). Aceste exemple
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capital a fost îmbogățită și nuanțată. Noi forme de capital au fost identificate, forme care nu mai presupun o expresie bănească: capital uman, capital simbolic, capital cultural și educațional, capital social etc. Aceste forme de capital sunt considerate legitime și latente. Ele reprezintă o infrastructură la fel de „valoroasă” ca și sumele de bani, iar specificul lor este că sunt transformabile în bani la un anumit moment. Dacă ținem cont de această particularitate a capitalului de a lua forme extrem de diferite de cea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
totul special, comportându-se, practic, ca o altă societate, pentru că această comunitate conține vârfurile politicii, vârfurile administrației și monopolul asupra relațiilor internaționale, fie ele economice, culturale sau diplomatice. Opoziția tehnocrație financiară - tehnocrație industrială a fost rapid transferată în alte opoziții, latente, care își așteptau o expresie ideologică și chiar politică: Capitală - provincie, național - local, internațional - național, ba chiar și opoziția impozite - venituri, care definește esențial relația dintre orice stat și cetățenii (comunitățile) lui. Arieratele și firmele-căpușă au reprezentat soluțiile pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Herkunftsbedingungen und Persönlichkeitsentwicklung von Hochschulstudenten. Theoretisch-empirische Studie, Akademie für Gesellschaftswissenschaften beim Zentralkomitee der ȘED, Institut für Marxistisch‑Leninistische Soziologie, Akademie für Gesell-schaftswissenschaften, Institut für Soziologie, Leipzig. Bădescu, Ilie (1994), Istoria sociologiei. Perioadă marilor sisteme, Porto-Franco, Galați. Bădescu, Ilie (1997), Teoria latentelor colective. Contribuții la studiul popoarelor, ISOGEP - EU, București. Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan, Baltașiu, Radu (1996), Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Eminescu, București. Bădescu, Ilie, Ungheanu, Mihai (coord.) (2000), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul Împotriva culturii române, Pro Humanitate, București. Bellman, Reinhard, Brie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ele au fost prezentate și în literatura de la noi - o excelentă analiză se găsește în lucrarea lui Ion Radu (1974) -, vom reține, în cele de față, doar faptul că sunt destul de apropiate de exigențele testelor, urmărind să acopere aceeași variabilă latentă, o atitudine, cu un grupaj de întrebări, fiind posibilă calcularea unei cote globale. De asemenea, ele mai comportă ideea caracterului bipolar al atitudinii, al unui continuum între cei doi poli („îmi place foarte mult”, „nu îmi place deloc”) și a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în continuare. 2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologicetc "2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice" Dacă acceptăm ideea - așa cum am arătat la început - că orientarea axiologică reprezintă componenta subiectivă latentă a personalității, dar și dezirabilul, este ușor de sesizat aportul metodelor directe. Într-un anumit fel, ele sunt cele mai propice pentru a plonja, cu mai puține medieri, în interiorul conștiinței, al intenționalului. În materie de ce crede individul, de opiniile lui
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Mihăescu, Emil Botta sau Eugen Barbu sunt recitite prin prisma metaforelor-cheie. Se rețin comentariile asupra prozei, îndeosebi acelea despre Eugen Barbu sau despre D.R. Popescu. Analiza imaginarului primului prozator stă sub semnul „metaforei toamnei”, echivalată cu supratemele „melanholiei” și mortificării latente, cu predilecția pentru structurile opulente ale narațiunii de tip baroc (ca în Princepele) sau, dimpotrivă, pentru epica de tip fragmentarist, utilizând tehnica rupturii și a discontinuității narative, a colajului și citatului. În studiul despre D.R. Popescu se analizează mijloacele epice
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
interiorizate, încapsulate în structura personalității, atunci distanța dintre subiectiv (reacție atitudinală) și exterior (valoare obiectivă) dispare, delimitarea atitudine/valoare (interiorizată) devenind mai greu de realizat. În versiunea lor de valori însușite de indivizi, acestea se situează în aceeași zonă a latentului, a virtual-subiectivului ca și atitudinea. Dar, chiar în această postură, între valori și atitudini se pot stabili anumite distincții. În concepția lui M. Rokeach (1973), diferențele ar decurge în primul rând din faptul că o atitudine se referă la un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a, a VII-a, a IX-a și a XI-a, a evidențiat o semnificativă creștere, o dată cu vârsta, a elementelor de abținere, ezitare și îndoială în procesele de sugestibilitate. Disociind între o sugestibilitate de fond, nespecifică (probabil genetică), și una latentă (impregnată de structuri critice), autoarea constată o continuă diminuare pe axa vârstei a primei forme și o permanentă sporire a celei de-a doua. Pe de altă parte, socializarea secundară poate însemna, în fapt, o re-socializare, dacă realitatea socioculturală - și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În multe definiții, atitudinile sunt caracterizate drept „sisteme durabile de evaluări”. Atitudinile sunt mult mai rezistente la schimbări decât cunoștințele pure, tocmai pentru că în ele este prezent elementul afectiv-axiologic. Deși avându-și originea preponderent în exterior, atitudinea devine o variabilă latentă, o predispoziție, o stare subiectivă, ceva interior și virtual. Chircev (1974) arată că atitudinile obiectivate sub formă de conduită pot fi privite ca relații, iar relațiile interiorizate ca fenomene de conștiință sunt atitudini. Grație unității dintre atitudini și relații, sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
credințe. Diferența de nuanță este că ele au un astfel de statut doar atunci când sunt formulate lingvistic de către indivizi, chiar dacă nu sunt exprimate în exterior. Disocierea atitudini - credințe este justificată, așadar, pe de o parte pentru că atitudinea este o variabilă latentă și, pe de alta, întrucât atitudinile formulate ca opinii sunt crezuri specifice, cu mare încărcătură afectiv-evaluativă. Oricum, e de notat că, atunci când discutăm despre relația atitudini - credințe, ne referim nu numai la informațiile despre obiectul atitudinii ce constituie suportul ei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a ei nu sunt suficient de rafinate pentru a o surprinde. Pornind de la constatarea că tehnicile utilizate în studierea valorilor și atitudinilor se reduc în esență la cele verbale, validitatea lor este privită cu multă precauție. Între atitudine ca variabilă latentă și opinia declarată de subiect (și accesibilă nouă) survine o distanță, ce variază în funcție de mai mulți parametri (personalitatea subiectului și a anchetatorului, tema de cercetat, caracteristicile instrumentului folosit etc.). Răspunsurile obținute de la subiecți pot conține multe distorsiuni, o sursă importantă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a ține seama de tipurile menționate (Geen și Donnerstein, 1998), tipuri la care se mai pot adăuga și altele (vezi și Mitrofan, 2003): agresivitate directă (agresarea nemijlocită) și indirectă (prin intermediari); violentă și nonviolentă; individuală și de grup; manifestă și latentă. Literatura de domeniu mai face distincția între agresivitatea reactivă - cea prin care se răspunde unei provocări - și cea proactivă, inițiată fără provocări prealabile. Importantă este, de asemenea, diferențierea între agresivitatea verbală și cea fizică, aceasta din urmă fiind mult mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asupra acesteia presiuni mai insidioase, prin folosirea unor tehnici de manipulare. O atenție deosebită a fost acordată în literatura de specialitate mecanismelor prin care indivizii trec de la interesele pur individuale la angajarea în „bunul colectiv”, deci de la grupuri difuze și latente, la „grupuri de interes”, care-și promovează la modul organizat și activ - inclusiv prin presiuni - interesele colective. Problematica grupurilor de presiune se însumează astfel în aceea mai largă a mișcărilor sociale și acțiunilor colective (Olson, 1966; Smelser, 1962; Hirschman, 1972
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mișcărilor sociale și acțiunilor colective (Olson, 1966; Smelser, 1962; Hirschman, 1972; Touraine, 1973; Coleman, 1990; Chazel, 1993). Sunt evocate de regulă (Basso, 1983; Mann, 1996) trei principale caracteristici ale grupurilor de presiune: a) existența unui cadru organizatoric care transformă consensul latent de interese al unui grup sau al unei colectivități în unul manifest și activ, constituind astfel suportul permanent al revendicărilor; b) obiectivele urmărite de grupurile de presiune nu se referă doar la cele de ordin material, ci ele își asumă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]