3,489 matches
-
argint și un fir de iarbă verde, semne ale sănătății, prosperității și sporului în toate. - În ziua de Paști nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul. - Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăți din ele peste an. - Cocoșul sfințit de Paști se credea a fi o sursă de belșug, sănătate și dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoși la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării by http://uzp.org.ro/traditii-si-obiceiuri-de-pasti-culese-din-diferite-zone-ale-tarii/ [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ICOANA MEA Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 887 din 05 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Ești minune de icoană Făcătoare de minuni, Dulce leac de-amară rană, Înger între îngeri buni... Ești icoana-mi făcătoare De minuni și paradis, Dulce dor când dorul doare, Vis sublim trăit în vis. Ești icoana-mea-minune Aură de aur viu, Dulce zvon din zvon pe strune De nostalgic potpuriu
ICOANA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Icoana_mea_romeo_tarhon_1370452848.html [Corola-blog/BlogPost/346248_a_347577]
-
sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Mereu voi suferi de-o boală grea: Că nu e totul bine-n țara mea. Tot românul plânsu-mi-s-a: Da, câștigul fără muncă, iată singura pornire; Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. Un singur leac îmi trebuiește mie: Să-i pot vedea pe ceilalți vindecați. DE-ACEEA, CÂND COBOR LEGAT ÎN FIARE, ÎMPOVĂRAT DE-OSÂNDA CEA MAI GREA, CU FRUNTEA-N SLAVĂ STRIG DIN ÎNCHISOARE: NU-S VINOVAT FAȚĂ DE ȚARA MEA! Aiudule, Aiudule, Temniță cruntă
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465393389.html [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
TE IUBESC? Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Atunci când ochiul nopții își înfășoară visul Pe tâmpla unei Eve, nemăsurând abisul, Amorul ce tronează peste un trup anume, E-o boală fără leac, însă poartă un nume. Și între două colțuri, opuse pe vecie, Ca două gânduri goale, dintr-o fotografie, Doar nesărutul cere, amarnic, îndurare Căpruiului din ochii întorși către visare. Eu mă ascund, iubite, ca într-un câmp cu maci, La
ŢI-AM SPUS CĂ TE IUBESC? de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1419864413.html [Corola-blog/BlogPost/381125_a_382454]
-
bănui finalul cărții. În condițiile acestea, este nu doar posibilă, ci și necesară o lectură metafizică a romanului. Ea va analiza tabloul unei lumi despiritualizate: absența Centrului, retragerea harului, deruta, rătăcirea, idolatria măruntă, materialitatea grea, apăsătoare, instinctuală, pesimismul, tristețea fără leac, năzuința nedeslușită spre o identitate pierdută, spre un statut de ființă creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, ființă incompletă acum, mutilată de o viziune grosolan (și fals) antropocentristă. Toate evoluând, inexorabil, spre reabilitarea (timidă) ce încheie și pecetluiește discursul
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1429124608.html [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
pustii mă dor,/ De jale zilele-mi sunt pline / Și uneori aș vrea să mor. ( Tristețile mă dor). Nu lipsesc din volum: doinele, cântecele de jale, care pun cel mai bine în evidență anumite trăiri, dureri care-și caută un leac. Hai, inimă, la lumină / Nu te-ngropa în rugină!/ Leagă-mi pletele cărunte / Și durerile din frunte!” ( Inimă de dor). * Versurile ” Mi-e dor de focul din priviri, / De nebunia din salcâmi,” reliefează imaginea unei conștiințe entuziaste, dar, de multe
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1477222699.html [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De aceea Sfântul Ignatie numea Euharistia drept „leac de nemurire, doctorie pentru a nu muri”. Iar Sfântul Irineu de Lyon (sec. II) a folosit teologia Euharistiei în luptă cu dochetismul și gnosticismul, ce arată că Iisus Hristos a avut trup aparent, arătând că Euharistia este cu adevărat Domnul
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467010067.html [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
ne știm păcătoși, ci cu totul mai mult să ne grăbim dornici către ea, pentru vindecarea sufletului și pentru curăția cea duhovnicească, cu acea umilire a minții și cu atâta credință, încât judecându-ne nevrednici... să căutăm și mai multe leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtășania anuală, dacă ne-am lua după unii care, în așa chip măsoară vrednicia, sfințenia și meritul tainelor cerești încât socotesc că împărtășania nu trebuie luată decât de
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467010067.html [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
cu care pot să-mi petrec 3-4 ani din viață. Era stufos, suculent și amuzant într-un fel. Până la urmă și asta a contat, că nu era rupt de viața de zi cu zi. Imagine din atelierul susținut de V. Leac și Ștefan Tiron, în cadrul proiectului „Fiii și fiicele lui Brâncuși”, coordonat de Alexandra Croitoru (2 octombrie - 1 noiembrie 2015, Timișoara) Povestește-mi puțin despre proiectele tale artistice pornind de la cultul lui Brâncuși, la care ai lucrat în paralel cu documentarea
De unde vine cultul lui Brâncuși by https://republica.ro/de-unde-vine-cultul-lui-brancusi [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
nu cumva / Tu să vorbești cu cineva De toate lucrurile-aceste, / Ca el să nu prindă de veste!” După aceea s-a gândit / Care e felul potrivit, Pe lup, ca să îl pedepsească / Pentru-a lui faptă mișelească. De-odată-și zise: „Îi știu leacul! Lasă că și-a mușca, săracul, Și labele de ce i-oi face! / Să nu-mi spui capră, de nu-ți place!” O groapă-adâncă, dragii mei, / Era chiar lângă casa ei. La acel loc capra gândea / Și-acolo ea nădăjduia. Nu
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
în: Ediția nr. 1702 din 29 august 2015 Toate Articolele Autorului însingurarea, ce năpraznic chin de nedorit umbrar pe casa vieții cerșesc lumina, să-i răspundă ceții pictându-mi ziua sumbră cu senin azi mă adaugi clipei în destin ca leac al nerăbdării și bineții răsplată-mi dai ispita tinereții și mă alungi chemându-mă să vin ajung, tu mă răsfeți cu un festin de sărutări pe roua dimineții cu lacrimi scriu elogiul frumuseții și iar m-alungi chemându-mă să
M-ALUNGI CHEMÂNDU-MĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1440832283.html [Corola-blog/BlogPost/372239_a_373568]
-
aici cu noimă dusul, De când e lumea noastră și pământul Amiaza ne-a hrănit mereu apusul. Noi nu plecăm de-aici cu tot cu vlagă, Lăsăm și-o adiere de suflare În tot ce-am strâns cu sârg într-o desagă, Drept leac, prin vremi, la scumpa neuitare. Moștenitorule, și tu la fel ți-adună La ce-ți rămâne zestre de la mine, Iar tot obolul tău din zi cu vreme bună Nu-ți fie-n viață spor doar pentru tine! Referință Bibliografică: MOȘTENITORILOR
MOŞTENITORILOR... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1411910308.html [Corola-blog/BlogPost/353137_a_354466]
-
mult mai generoasă și cu inefabile daruri, versurile căpătând încărcătura sugestivă a unei iubiri nemărturisite în gesturi tandre, ca o expresie a dragostei, cu puteri vindecătoare: „Pentru sacul plin de mere,/ Mult prea mare pentru mine,/ Ai primit o mângâiere,/ Leac să-ți fie până mâine./ Pentru nuca ce mi-ai spart-o,/ Să-mi pui sâmburele-n mână,/ Vorba dulce eu ți-am dat-o/ Leac să-ți fie o săptămână./ O privire drăgăstoasă,/ Ai primit tot ca răsplată,/ Pentru
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica.html [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
Pentru sacul plin de mere,/ Mult prea mare pentru mine,/ Ai primit o mângâiere,/ Leac să-ți fie până mâine./ Pentru nuca ce mi-ai spart-o,/ Să-mi pui sâmburele-n mână,/ Vorba dulce eu ți-am dat-o/ Leac să-ți fie o săptămână./ O privire drăgăstoasă,/ Ai primit tot ca răsplată,/ Pentru o zi de mai, frumoasă,/ Leac să-ți fie vara toată./ Te-am învăluit cu drag,/ În a genei mele umbră,/ Stând de vorbă lângă prag
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica.html [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
Pentru nuca ce mi-ai spart-o,/ Să-mi pui sâmburele-n mână,/ Vorba dulce eu ți-am dat-o/ Leac să-ți fie o săptămână./ O privire drăgăstoasă,/ Ai primit tot ca răsplată,/ Pentru o zi de mai, frumoasă,/ Leac să-ți fie vara toată./ Te-am învăluit cu drag,/ În a genei mele umbră,/ Stând de vorbă lângă prag,/ Leac să-ți fie vreme lungă./”. Tot așa O scrisoare de la Muselim-Selo își află ecou în Scrisoare trimisă pe front
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica.html [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
să-ți fie o săptămână./ O privire drăgăstoasă,/ Ai primit tot ca răsplată,/ Pentru o zi de mai, frumoasă,/ Leac să-ți fie vara toată./ Te-am învăluit cu drag,/ În a genei mele umbră,/ Stând de vorbă lângă prag,/ Leac să-ți fie vreme lungă./”. Tot așa O scrisoare de la Muselim-Selo își află ecou în Scrisoare trimisă pe front, în care un tată îi scrie feciorului plecat la război, că ar avea mare nevoie de ajutorul său în gospodărie și
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica.html [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce-i pasă timpului de noi, Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1470315720.html [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce-i pasă timpului de noi, Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i pasă omului de timp, Ce
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1470315720.html [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i pasă omului de timp, Ce leac mai are neștiința? Doar al iubirii anotimp Mai poate vindeca ființa. Ce-i pasă timpului de noi, Ce-i pasă clipei
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1470315720.html [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i pasă omului de timp, Ce leac mai are neștiința? Doar al iubirii anotimp Mai poate vindeca ființa. Ce-i pasă timpului de noi, Ce-i pasă clipei de-amăgire, Ce-i pasă vântului de ploi Dacă nu plouă cu iubire? Referință Bibliografică: Ce-i pasă timpului
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1470315720.html [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
deșteptați Din somnul cel de moarte. A fi uniți, părinți și fii Când sufletul ne plânge, Înseamnă jertfă când va fi Nevoie de-al tău sânge A fi uniți, tineri-bătrâni, Femei-bărbați prin veacuri, Înseamnă limba la români Și doina pentru leacuri. A fi uniți și vindecați De doruri și de jale, Înseamnă Prutul să-l secați Să nu vă stea în cale. A fi uniți prin legământ În suflet și cuvinte, Înseamnă pâine de pământ Din spice de morminte. A fi
A FI UNIŢI ŞI HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/A_fi_uniti_si_hai_sa_dam_romeo_tarhon_1359043076.html [Corola-blog/BlogPost/342246_a_343575]
-
Și vorbe dulci, Și doruri, Rostite fără pătimi. Feriți-le de ura Ce naște Din cuvânt. Plăpânde sunt, Și mor La prima vorbă goală, Lăsând să crească-într-una, Durerile din noi. Ce rost Să suferim....? Iubirea e o boală, Al cărei leac E trainic, Doar când suntem în doi. --> CUVINTELE Referință Bibliografică: De vreți iubiri... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DE VREŢI IUBIRI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Poezie--Iubire/De_vreti_iubiri_.html [Corola-blog/BlogPost/371215_a_372544]
-
bolnavă, Și mi-ai sădit iubirea-n măruntaie În inimă i-ai construit odaie, De unde-o cânt și-n versuri i-aduc slavă. Te rog acum, chiar de nu-mi stă în fire, Căci știu că ai la boala-aceasta leacul, Ca, pân’-o fi să mi se-ncheie veacul, Să nu mă vindeci, Doamne, de iubire. Referință Bibliografică: SĂ NU MĂ VINDECI / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SĂ NU MĂ VINDECI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1465981404.html [Corola-blog/BlogPost/369978_a_371307]
-
pe ăi care începeau să se umfle și să pută de căldură. Mi-a povestit că le bucea sângele pe nas și pe gură. De-aia a leșinat, de n-o mai puteam pune nici eu pe picioare, cu atâtea leacuri. Săraca de ea, nu mai are pe nima în afară de noi! Gheorghe rămase tăcut. Descinse de pe burtă funia din betelii de tei, anume adusă pentru legat brațul de lemne de foc, ca să le ardă în seara aceea, și le legă strâns
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496253683.html [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
jos, la fel de la o mână la alta, stând cu ele întinse, a găsit diferență și a spus: Bine ai făcut că ai venit că sigur are gălbinare. Mi-a descântat, mi-a tăiat sub limbă, mi-a dat să beau leacuri din buruieni și a trebuit să mai vin o dată sau de două ori. Și până la urmă totul a fost bine. Cel mai popular dintre jocuri rămăsese totuși fotbalul, în sat își făcuseră apariția primele mingi cumpărate de la iarmaroace sau de la
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]