117,747 matches
-
și discutate principalele etape ce decurg din situația unui copil a cărui mama decide să se mute În altă țară, lăsându-l pe acesta În grija tatălui vitreg. Practic, ceea ce se explorează narațiunea este nu numai trăinicia unor sentimente și legături familiale, ci și modul În care acestea se datorează În mare măsură sentimentului de complicitate, ce marchează relația copilului cu ambii părinți. Plecarea mamei se desfașoară treptat, aproape prin prisma obișnuinței, dar sub constanta presiune a cunoașterii rezultatului: toată relatia
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
formă de răscumpărare a timpului trecut, a clipei căreia Îi este simțit din plin prețul. Cu rădăcini În Sfântul Apostol Pavel, răscumpărarea are rol crucial În mântuirea pe care poeta o Întrevede, o intuiește și o speră. Scrisul creează o legătură tămăduitoare Între trecut și prezent. Mai mult, scriind, sora de aici Își păstrează vie sensibilitatea la nevoile surorii de dincolo (Pr. Filoteu Faros) și răspunde acestor nevoi adânci, tainice, greu de cristalizat În afara legăturii, a complicității fraterne. Memoria (și visul
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
și o speră. Scrisul creează o legătură tămăduitoare Între trecut și prezent. Mai mult, scriind, sora de aici Își păstrează vie sensibilitatea la nevoile surorii de dincolo (Pr. Filoteu Faros) și răspunde acestor nevoi adânci, tainice, greu de cristalizat În afara legăturii, a complicității fraterne. Memoria (și visul, În poeziile care Închid volumul) este cărare bătută ades de Ileana Mălăncioiu până la pragul peste care a trecut zâmbind sora moartă și Înapoi În viață. Nu se trăiește ușor cu o astfel de luciditate
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
-și ocupații În vechea curte și luând decizia de a se Îngriji de porcul rămas. Din spațiu compensatoriu al indiferenței familiei, casa bunicilor se transformă Într-o adevărată obsesie pentru adolescentul timid și Încă nesigur, iar scroafa e singura sa legătură cu trecutul, un simbol al acestuia. Romanul debutează cu moartea bunicii („scroafa a fost cea care l-a trezit pe bunicul În dimineața când a murit Buni. Guița În grădină.”) și cu imaginea bunicului ce Încearcă să nege posibilitatea unei
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
toată casa mirosea a bere. Era deasupra maică-mii, la câteva trepte mai jos de palier Încercând să-i imobilizeze mâinile. N-am Încercat să-i despart, ci am privit În tăcere de la baza scărilor. Erau Îndepărtați, n-aveau nicio legătură cu mine, doi străini, și m-am gândit să plec, poate să-i fac o vizită sorămii. [...] Mi-am ridicat capul și am văzut cum mama plângea [...] Tata a slăbit strânsoarea [...] Tâmplele și gâtul Îi erau roșii, luceau de transpirație
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
sporește și din cauza diferențelor de cultură, religie, rasă, Surinder fiind un fruct interzis. Crescând Într-o familie rasistă, Danny nu Ține cont de acest obstacol și construiește alături de tânăra fată o poveste imposibilă. Relația dintre ei depășește imaginea siropoasă a legăturilor tipic adolescentine. Dincolo de apropierea fizică, aceștia „se joacă de-a gospodăria”, ocupându-se de treburile din curte și de scroafa pe care Surinder o numește tot Agnes. Perioada de tihnă a Încercării de a se Împotrivi legilor lumii din care
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
rost indiferent de tărâmul unde acesta se poate Încropi, prin aceeași pasiune a lor de a purta pe diverse meleaguri aromele pământurilor din care au fost alungați și pe care unii nu le știu decât din mărturisirile bătrânilor. Șoaptele devin legătura dintre cei care au trăit ororile și au dus povara celor care nu au fost nicăieri doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
află undeva la granița dintre document și textul ficțional. Naratorul Întârzie nu o dată, aparent fără a insista asupra statutului acestui text, În care datele, deși unele precise, sunt menite doar a fixa, Într-un timp al memoriei subiective, Întâmplări, chipuri, legături pentru a ușura depănarea poveștii, nu pentru a uniciza: ”Suntem În 1949. Suntem, În același timp, În noiembrie 1957, când pe câmpiile din lunca Siretului se și pornise crivățul, Într-o iarnă timpurie. Suntem și În 1964, de data asta
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
extras din Nicene and Post-Nicene Fathers, seria a II-a, vol. 5, Ed. Philip Schaff Și Henry Wace, 1893, http://www.newadvent.org/fathers/2915.htm 16.04.2005) o găsim preferabilă celei din „Despre suflet...”, p. 60: „iubirea este legătura lăuntrică cu ceea ce iubești” - Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. Acest text ne-a amintit Și de definiția iubirii pe care a dat-o Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Dragostea este o dispoziție bună Și afectuoasă a sufletului datorită căreia el nu cinstește
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
revelează, cealaltă care duce la unirea cu Dumnezeu în necunoaștere. Pentru o mai bună înțelegere a raportului energii natură divină, Vladimir Lossky ne sfătuiește să eliminăm orice idee referitoare la cauzalitate, iar dacă Sfântul Grigorie Palama folosește uneori expresii având legătură cu cauzalitatea atunci când vorbește despre esență și energii, nu trebuie să uităm că ne aflăm într-o teologie de tradiție dionisiană, în care cauzalitatea înseamnă manifestare<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. Chiar dacă Palama numește energiile divinitate inferioară iar esența divinitate
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
rost indiferent de tărâmul unde acesta se poate Încropi, prin aceeași pasiune a lor de a purta pe diverse meleaguri aromele pământurilor din care au fost alungați și pe care unii nu le știu decât din mărturisirile bătrânilor. Șoaptele devin legătura dintre cei care au trăit ororile și au dus povara celor care nu au fost nicăieri doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
află undeva la granița dintre document și textul ficțional. Naratorul Întârzie nu o dată, aparent fără a insista asupra statutului acestui text, În care datele, deși unele precise, sunt menite doar a fixa, Într-un timp al memoriei subiective, Întâmplări, chipuri, legături pentru a ușura depănarea poveștii, nu pentru a uniciza: ”Suntem În 1949. Suntem, În același timp, În noiembrie 1957, când pe câmpiile din lunca Siretului se și pornise crivățul, Într-o iarnă timpurie. Suntem și În 1964, de data asta
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
aibă decât intensitatea sonoră și Ținuta corporală”. Tot regele provoacă premature meditații asupra morții: bunicul joacă șah cu un tâmplar ungur, În atelierul căruia copilul vede sicriele la care lucrează acesta, Întâmplare care Îl determină să Încerce a-și explica legătura obiectelor cu termenul german prin care erau denumite (Erdmöbel, mobilă-de-pământ), reflectând pe marginea raportului dintre moarte și viața din spatele ei: „morții i se adaugă un soi de consolare, o viață după moarte”. Moartea și jocul sunt indisolubil Împletite de-a
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
deloc sau absența afecțiunii paterne. Probabil aceste coincidențe ale destinelor lor Îi aproprie, dând o anumită tonalitate relației lor: Lucian vede În Emil grija/autoritatea masculină pe care nu o recunoaște În tatăl său, pe când Emil Își definește această nouă legătură cu Luci, mascând lipsa unei relații cu propriul nepot și chiar eșecul În relația cu fiica. Toate bufnițele Își fixează rădăcinile În solul romanului postmodern, cu toate liniile caracteristice: se Înalță precum o construcție arborescentă - povestire a altei povestiri, reconstrucție
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
odată ajuns În Franța, spectrele unui trecut mult prea viu și ale unor decizii traumatizante sunt mult prea proaspete pentru a fi numite astfel și devin motive care anticipează și explică natura relației sale cu Suzanne. Cei doi au o legătură simbiotică, oferindu-și reciproc mijloacele pseudouitării ca singură modalitate de a combate amintirile, Îngropând trecutul și trăind unul prin celalalt. Moartea fiicei mai mari Într-un banal accident de mașină spulberă această legătură, iar viața de familie ia forma unui
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
sale cu Suzanne. Cei doi au o legătură simbiotică, oferindu-și reciproc mijloacele pseudouitării ca singură modalitate de a combate amintirile, Îngropând trecutul și trăind unul prin celalalt. Moartea fiicei mai mari Într-un banal accident de mașină spulberă această legătură, iar viața de familie ia forma unui tipar susținut de rutină și de gesturi care dezindividualizează treptat pentru a tempera durerea. „Acest moment m-a obsedat În toți anii care au trecut de atunci. Și totuși există episoade ale poveștii
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
și, cu privirea ațintită la dalele albe sau galbene ale unui spital improvizat, deja nu mai știam de ce nu mă urcasem cu el În trenul acela.” Finalul cărții suprinde eliberarea de trecut/ Împăcarea cu sine a protagonistului protagonistului prin reluarea legăturii cu prietenul pierdut, o Îndreptare a trecutului prin prezent care dizolvă apăsarea vinei și asigură Împăcarea istoriei mici cu cea mare prin actul rememorării, al recompunerii și asumării propriilor decizii. Romanul lui Jean Mattern concretizează printr-o prismă personală exercițiile
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
decât al oricărei alte vietăți. Anumitor colegi acest instinct fratern le amintește de funcțiile executate de mușchii cremaster. Așadar, e clar, nu? Ridicarea testiculelor Înseamnă stârnirea conștiinței de sine a bărbatului.” Această valorizare mitologică a sexualității este pusă În strânsă legătură, În afirmațiile lui Karp, ghid al Fundației, cu sexul gri: „Prometeu și fratele său trebuie să fi avut vreun gând ascuns când au Înzestrat sistemul endocrin masculin cu andrină și genicină. [...] Sinteză ce expune metodic aspecte ale problematicii sexuale pliate
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
a făcut Întotdeauna. Fără a fi un roman de dragoste, iubirea este un element de bază din viața protagonistului. Apar iubiri trecătoare, macabre sau prematur curmate de moarte. O singură iubire este Însă veșnică și constituie un puternic element de legătură Între viețile personajului. Aceasta este iubirea pentru Virginia, fata pianistului Victor Marcu. Evoluția acestei iubiri neîmplinite este Însă cu adevărat spectaculoasă. De la strictețea profesională la prietenia dintre dădacă și copil pentru ca apoi să se ajungă la bucuria revederii după mai
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
nici cumplitele momente prin care a trecut mănăstirea, incendiată în anul 1788, în timpul războiului ruso-austro-turc, sau pustiită în timpul revoluțiilor din 1821 și 1848 și devenită garnizoană militară în timpul războiului Crimeii. Ca și vechile așezăminte monahale ale locului, mănăstirea a avut legături puternice cu cele athonite schitul Sfânta Ana din apropiere dorindu-se a fi o replică a celui omonim din Muntele Athos - și cu cele paisiene, mulți stareți și nevoitori prelungind la poalele Bucegilor tradițiile așezământului Sfântului Paisie Velicicovschi, creionate cu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Postul Mare etc, parte compuse, parte traduse de părintele Nectarie Schimonahul, din 1898 etc, cărți de pe care am cântat împreună cu psalții mănăstirii. Reține atenția faptul că unele dintre aceste cărți sunt dăruite de Gheorghe Ucenescu, ceea ca susține ipoteza unor legături mai vechi ale psaltului brașovean cu mănăstirea din „perla Carpaților”. Unele din aceste cărți au fost transformate în coligate, prin atașarea unor file, pe care Neofit Ivanovici a copiat anumite cântări ce răspundeau unor necesități liturgice practice, printre ele numărându
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
impun două observații importante determinate de acest valoros document: el găzduiește creații reprezentative ale școlii muzicale ieșene: Gheorghe Paraschiade, arhidiaconul Antiohiei, Nichifor, trăitor într-o vreme, la Iași, la Golia, Nectarie Frimu etc; prezența creațiilor psalților Iosif și Visarion confirmă legăturile lui Anton Pann și a școlii sale cu vatra muzicală nemțeană, psaltul bucureștean fiind cel care a pus în circulație creații ale primului eminent psalt descendent din școala lui Paisie Velicicovschi, așa cum am mai arătat<footnote Vasile, Vasile Iosif Protopsaltul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și ale marilor sărbători de peste an, printre ele atrăgând atenția axioanele lui Macarie Ieromonahul și Manuscrisul româno-grecesc nr. 38 anonim, un antologhion în care atrag atenția creațiile lui Dionisie Fotino, Petru Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale iluștrilor psalți ai acestei vetre muzicale, dovezi ale iradierii concomitente cu curentul paisian a elementelor
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ISTORIOGRAFIE PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVEȘTRI și GEORGE ENESCU CONEXIUNI BIOGRAFICE și MUZICALE Sanda Hîrlav Maistorovici Comunicarea de față își propune să pună în evidență, pe baza unor documente, legăturile evidente care s-au stabilit voit sau fortuit, de-a lungul timpului, între aceste personalități ale culturii muzicale românești. Demersul muzicologic se axează pe triunghiul isoscel în care vârful este considerat Paul Constantinescu, iar vectorii ce se dezvoltă din acest
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
imagini și aparenta inconsecvență a lor, las-o așa. Nu căuta logică acolo unde este spontaneitate. Ai bucăți de jurnale, frânturi de povestiri, fragmente din alte romane, dialoguri neterminate și chiar niște firmituri de poezie. Romanul natural este intuitiv. Căutam legături simbolice Între capitole, dar am agățat pălăria lui Indiana Jones la loc În cui. Nu citeam un cronicar. Curgerea ușoară a unor imagini aparent neconectate Între ele aduce aminte de curgerea replicilor seci din Spuma zilelor a lui Boris Vian
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]