27,002 matches
-
Partea I, nr. 419 din 7 iunie 2017, această instanță a reținut că „art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 reglementează modalitatea de valorificare a rapoartelor de audit în situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate care au determinat producerea unor prejudicii. O atare situație de fapt se comunică entității publice auditate, concluzie care se desprinde din conținutul art. 33 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 94/1992. Textul art. 33 alin. (3) teza
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
dreptului la acțiune în contencios administrativ, potrivit Legii nr. 554/2004. ... 20. Curtea reține, de asemenea, că, potrivit art. 2 lit. n) din Legea nr. 94/1992, criticat de autoarea excepției de neconstituționalitate din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate, termenul de legalitate reprezintă „caracteristica unei operațiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia“. În acest context, referitor la susținerile potrivit cărora noțiunea tehnico-juridică de „operațiune“ nu este definită nicăieri în cuprinsul Legii nr.
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
răspunzând criticilor de neconstituționalitate formulate de autoarea excepției, Curtea Constituțională reține că în cadrul unei misiuni de audit financiar asupra conturilor de execuție ale unei unități administrativ-teritoriale, Curtea de Conturi nu are competența de a se pronunța cu privire la legalitatea actelor administrative emise de entitatea auditată. Potrivit atribuțiilor sale, această instituție poate dispune măsuri de recuperare a prejudiciilor derivate din acte administrative fără a avea, însă, obligația de a indica în concret măsurile care trebuie dispuse de entitatea controlată pentru
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
Potrivit atribuțiilor sale, această instituție poate dispune măsuri de recuperare a prejudiciilor derivate din acte administrative fără a avea, însă, obligația de a indica în concret măsurile care trebuie dispuse de entitatea controlată pentru recuperarea prejudiciului constatat, urmând ca asupra legalității actelor administrative emise de entitatea auditată să se pronunțe instanța de contencios administrativ, ca urmare a învestirii sale de către părțile interesate. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
demonstra existența unei „pagube iminente“, pentru a obține suspendarea executării unui act administrativ. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, care fac trimitere la prevederile art. 14 din aceeași lege, chiar dacă un act administrativ suferă sub aspectul legalității, pronunțarea unei soluții de suspendare este condiționată și de demonstrarea unei „pagube iminente“. Cu alte cuvinte, se solicită persoanei interesate să realizeze o probațiune dificilă și complexă, pentru care în textul de lege nu se oferă niciun fel de criterii
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
solicită persoanei interesate să realizeze o probațiune dificilă și complexă, pentru care în textul de lege nu se oferă niciun fel de criterii, să demonstreze că punerea în executare a unui act administrativ, care suferă în mod evident sub aspectul legalității, îi produce o vătămare/pagubă, prin punerea sa în executare. Se arată că un act administrativ beneficiază de prezumția de legalitate. Este normal și firesc să se solicite persoanelor interesate să demonstreze și să prezinte elemente care să răstoarne, măcar în
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
fel de criterii, să demonstreze că punerea în executare a unui act administrativ, care suferă în mod evident sub aspectul legalității, îi produce o vătămare/pagubă, prin punerea sa în executare. Se arată că un act administrativ beneficiază de prezumția de legalitate. Este normal și firesc să se solicite persoanelor interesate să demonstreze și să prezinte elemente care să răstoarne, măcar în aparență, prezumția de legalitate, adică dovedirea condiției cazului bine justificat. Însă este dincolo de limita principiului legalității să se mai
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
vătămare/pagubă, prin punerea sa în executare. Se arată că un act administrativ beneficiază de prezumția de legalitate. Este normal și firesc să se solicite persoanelor interesate să demonstreze și să prezinte elemente care să răstoarne, măcar în aparență, prezumția de legalitate, adică dovedirea condiției cazului bine justificat. Însă este dincolo de limita principiului legalității să se mai impună și dovada că respectivul act administrativ produce o pagubă/vătămare. În baza teoriei legalității actelor administrative, un astfel de act a cărui legalitate a
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
de prezumția de legalitate. Este normal și firesc să se solicite persoanelor interesate să demonstreze și să prezinte elemente care să răstoarne, măcar în aparență, prezumția de legalitate, adică dovedirea condiției cazului bine justificat. Însă este dincolo de limita principiului legalității să se mai impună și dovada că respectivul act administrativ produce o pagubă/vătămare. În baza teoriei legalității actelor administrative, un astfel de act a cărui legalitate a fost răsturnată este vătămător, fiind imposibil ca un act administrativ nelegal să nu
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
prezinte elemente care să răstoarne, măcar în aparență, prezumția de legalitate, adică dovedirea condiției cazului bine justificat. Însă este dincolo de limita principiului legalității să se mai impună și dovada că respectivul act administrativ produce o pagubă/vătămare. În baza teoriei legalității actelor administrative, un astfel de act a cărui legalitate a fost răsturnată este vătămător, fiind imposibil ca un act administrativ nelegal să nu fie prejudiciabil, cel puțin față de interesele și patrimoniul destinatarului său. Deși art. 15 din Legea nr.
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
de legalitate, adică dovedirea condiției cazului bine justificat. Însă este dincolo de limita principiului legalității să se mai impună și dovada că respectivul act administrativ produce o pagubă/vătămare. În baza teoriei legalității actelor administrative, un astfel de act a cărui legalitate a fost răsturnată este vătămător, fiind imposibil ca un act administrativ nelegal să nu fie prejudiciabil, cel puțin față de interesele și patrimoniul destinatarului său. Deși art. 15 din Legea nr. 554/2004 impune condiția „pagubei iminente“, nu se oferă însă
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
esențialmente temporar, durând, în condițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea acțiunii principale, finalizată, după caz, prin admiterea acesteia și anularea actului - ceea ce va conduce la nepunerea acestuia în executare - sau prin respingerea acțiunii și confirmarea legalității actului administrativ, care va reîncepe, de la acel moment, să producă efectele în vederea căruia a fost emis. ... 7. Având în vedere aceste aspecte, în opinia Înaltei Curți, este justificată reglementarea cerinței dovedirii unei „pagube iminente“, în lipsa căreia nu
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, iar „cazurile bine justificate“ sunt acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Măsura se justifică prin nevoia asigurării unui just echilibru între interesul particular și cel general. ... 16. Aplicând aceste considerente în cauza de față și având în vedere definiția legală a expresiei „pagubă iminentă“, stabilită prin art. 2 alin.
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
și 14 din Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie o condiție nouă, fără de care nu se poate realiza adopția. ... 9. Se aduce atingere și art. 1 alin. (5) din Constituție, respectiv principiului securității juridice care decurge din principiul legalității, prin faptul că se reglementează alternativ între acordul asociațiilor de proprietari și cel al vecinilor, fără să se stabilească un criteriu clar al incidenței unuia sau altuia. Exigența de claritate și predictibilitate a legislației impune adoptarea unei soluții legislative clare
DECIZIA nr. 511 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252596]
-
își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. ... 17. Distinct de cele reținute prin decizia menționată, Curtea constată că nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, respectiv a principiului securității juridice care decurge din principiul legalității. Astfel, textul de lege criticat reglementează clar, precis și previzibil cu privire la competența asociației de proprietari, reprezentată de președinte, potrivit art. 57 lit. a) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor
DECIZIA nr. 511 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252596]
-
textelor constituționale, o astfel de verificare și identificare - chiar și a indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare - sunt date în competența exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii, prin secțiile sale, cu drept de acces liber și direct al petentului la controlul legalității unei astfel de decizii, exercitat de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Se mai susține că soluția legislativă care stabilește în competența Inspecției Judiciare posibilitatea de apreciere absolut discreționară cu privire la sesizarea sau nu a Consiliului Superior al
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
de neconstituționalitate, a reținut că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 773 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252680]
-
Curtea îl realizează în această situație, raportat la cauza în care a fost ridicată excepția. Legătura cu soluționarea cauzei „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului“ (a se vedea Decizia nr. 438 din 8
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
și pentru realizarea schimbului de informații. “ (pct. 3.4) etc. În contextul precizat în cererea de recurs și al criticilor formulate de recurentul-pârât care urmează a fi analizate împreună în raport cu finalitatea lor concretă, instanța de control judiciar va verifica legalitatea ordinului contestat prin prisma prevederilor art. 77-78 ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, urmând a se verifica dacă acesta încalcă actele normative cu forță juridică ierarhic superioară. Cu titlu de principiu, Înalta Curte amintește că respectarea legii
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
contestat prin prisma prevederilor art. 77-78 ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, urmând a se verifica dacă acesta încalcă actele normative cu forță juridică ierarhic superioară. Cu titlu de principiu, Înalta Curte amintește că respectarea legii, a legalității în general se impune atât particularilor, cât și administrației publice. Principiul legalității domină întreaga teorie a actelor administrative și înseamnă că activitatea administrației publice este supusă regulilor de drept. Prin supunerea activității administrative dreptului, legii, se dorește instituirea unor garanții
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
de tehnică legislativă, urmând a se verifica dacă acesta încalcă actele normative cu forță juridică ierarhic superioară. Cu titlu de principiu, Înalta Curte amintește că respectarea legii, a legalității în general se impune atât particularilor, cât și administrației publice. Principiul legalității domină întreaga teorie a actelor administrative și înseamnă că activitatea administrației publice este supusă regulilor de drept. Prin supunerea activității administrative dreptului, legii, se dorește instituirea unor garanții pentru cetățeni în fața arbitrarului, incoerenței sau ineficacității acestei activități. Actele emise
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
reprezentând sancțiunea pentru neachitarea la scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale; ... 34. penalitate de nedeclarare - obligația fiscală accesorie reprezentând sancțiunea pentru nedeclararea sau declararea incorectă, în declarații de impunere, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale; ... Articolul 4 Principiul legalității (1) Creanțele fiscale și obligațiile corespunzătoare ale contribuabilului/plătitorului sunt cele prevăzute de lege. Articolul 173 Dispoziții generale privind dobânzi și penalități de întârziere (1) Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale, se datorează după
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
pct. 29 din Legea nr. 207/2015, accesoriile fiscale sunt întotdeauna corespunzătoare obligațiilor fiscale principale, respectiv celor care se referă la plata impozitelor, taxelor sau contribuțiilor sociale datorate de făptuitor. Similar restului creanțelor fiscale, obligațiile accesorii sunt și ele supuse principiului legalității consacrat de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, putând lua naștere numai în baza și în limitele strict prevăzute de legislația fiscală. Aceasta înseamnă, inter alia, că dobânzile și penalitățile fiscale nu pot fi percepute pentru alte sume
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
altfel, natura formală a acestor condiții rezultă și din faptul că prevederile art. 152^2 alin. (13) din Codul fiscal fac doar trimitere la normele metodologice de aplicare, în cuprinsul cărora sunt enumerate cerințele în discuție. Or, ar fi contrar principiilor legalității și al ierarhiei actelor normative ca, prin intermediul unui act normativ de rang inferior (cum este o hotărâre de guvern), să se restrângă sfera de aplicare a unui text legal adoptat printr-o lege, prin impunerea unor condiții de fond
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
ca legea să prevadă garanțiile corespunzătoare. Or, dispozițiile de lege criticate nu prevăd garanții necesare și permit ca aspecte esențiale care vizează protecția datelor cu caracter personal să fie reglementate printrun act administrativ al Biroului Electoral Central, cu încălcarea principiului legalității prevăzut de art. 5 din RGPD, potrivit căruia orice prelucrare de date trebuie să aibă la bază legea, și a dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, în virtutea cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică adoptată
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]