1,947,676 matches
-
cele două Românii. Și unde, dacă nu pe rămășițele celei comuniste, putea visa să edifice monumentul mîntuirii sufletelor noastre? l în pagina de Magazin a Evenimentului zilei din 22 octombrie , Cosmin }upa semnalează un fapt care arată, încă o dată, că legea drepturilor de autor nu se aplică în România. Filmul Maria regizat de Călin Netzer, premiat la Locarno și în alte festivaluri, a folosit o poveste reală care făcuse obiectul unui documentar al lui Vladimir Brilinsky la postul de televiziune din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
Desigur, normele ortografiei românești nu admit o asemenea variație: tocmai de aceea, apariția lui j în scris în locul lui ș (ca în transcrierile fonetice) creează un efect puternic de oralitate populară. într-un articol din 1932, Al. Graur vorbea despre ,legea sforțării minime" în articularea curentă, dar și despre ,sforțarea maximă" a pronunției culte, care caută să se diferențieze de aceasta; lingvistul își ilustra considerațiile cu exemple precum zlab și jmecher, ,pronunțări care nu se întîlnesc decît în popor" (Puțină gramatică
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
sonor savant este și el supus oboselii, epuizării. Osteneală și extenuare accentuate pe fondul pierderii de viteză și de ritm a gratuității, ingenuității și purității imanente demersului creator. Probabil că dintr-o perspectivă ontologică, muzica e guvernată și ea de legi extrapolate din termodinamică, acolo unde, conform primului principiu, într-un sistem închis (cum concedem a fi fenomenul sonor), cantitatea totală de energie rămâne neschimbată, dar, în virtutea principiului al doilea al termodinamicii, componenta inutilizabilă, indisponibilă a acestei energii crește în detrimentul celei
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
fi dezertat din grupul credincioșilor lui Iisus și nici fapta trădării. Suicidul exprima fuga de o viață acoperită de oprobii. în schema completă a circumstanțelor nașterii noii religii, chiar și sinuciderea lui Iuda era necesară. Astfel se purifică totul. O lege internă l-a obligat să procedeze așa și nu altfel. Dar, ca să ai procese de conștiință, trebuie să ai conștiință, ca să poți să-ți supui conduita criticii acestei instanțe. Or, vânzătorul de rând, cum nu era Iuda, nu numai că
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
primul rînd o dorință de raționalizare și sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, "legea lui dintre", este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către : o prepoziție compusă introdusă în
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
de geambași, de traficanți, de falsificatori. S-a ajuns pînă în punctul critic în care muzeele organizează expoziții și, mai apoi, publică albume pentru a crea un destin public diverselor lucrări cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II. Legi, mecanisme, instrumente Pentru raționalizarea fenomenului artistic, în România există acum Legea Patrimoniului mobil, Legea nr. 182, care prevede, printre altele, și înființarea instituției expertului de artă. Așadar, legea există, instituția funcționează, dar ele trebuie, pur și simplu, aplicate. Iar în
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
punctul critic în care muzeele organizează expoziții și, mai apoi, publică albume pentru a crea un destin public diverselor lucrări cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II. Legi, mecanisme, instrumente Pentru raționalizarea fenomenului artistic, în România există acum Legea Patrimoniului mobil, Legea nr. 182, care prevede, printre altele, și înființarea instituției expertului de artă. Așadar, legea există, instituția funcționează, dar ele trebuie, pur și simplu, aplicate. Iar în clipa în care acești experți își vor lua rolul în serios
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
care muzeele organizează expoziții și, mai apoi, publică albume pentru a crea un destin public diverselor lucrări cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II. Legi, mecanisme, instrumente Pentru raționalizarea fenomenului artistic, în România există acum Legea Patrimoniului mobil, Legea nr. 182, care prevede, printre altele, și înființarea instituției expertului de artă. Așadar, legea există, instituția funcționează, dar ele trebuie, pur și simplu, aplicate. Iar în clipa în care acești experți își vor lua rolul în serios, se vor implica
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
public diverselor lucrări cu totul îndoielnice sau false de-a dreptul. II. Legi, mecanisme, instrumente Pentru raționalizarea fenomenului artistic, în România există acum Legea Patrimoniului mobil, Legea nr. 182, care prevede, printre altele, și înființarea instituției expertului de artă. Așadar, legea există, instituția funcționează, dar ele trebuie, pur și simplu, aplicate. Iar în clipa în care acești experți își vor lua rolul în serios, se vor implica în piață și vor sancționa public manevrele murdare care se fac la lumina zilei
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
acel "acasă care este sinele". Adrian Mac Liman (Spania) s-a referit la înmulțirea punților culturale în condițiile dezvoltării fără precedent a mijloacelor de comunicare. Nichita Danilov a vorbit despre avantajele cunoașterii reciproce îndemnându-ne să nu privim viitorul apocaliptic. Legile reglării naturale vor funcționa și în viitor, echilibrând tendințele și având grijă ca globalizarea să nu aneantizeze individul. Veronika Dreihlinger (Germania) a trasat o sugestivă paralelă între globalizare și carnaval pornind de la situația din regiunea renană unde trăiesc simbiotic mai
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
la mintea cocoșului. Când unul dintre liderii "istorici", Victor Ciorbea, a ajuns prim-ministru, s-a văzut în ce consta competența sa: în deruta somnoroasă a unui individ obișnuit să contreze conducerile fabricilor, care acum se vedea silit să gândească legi și proiecte pentru funcționarea societății. Omenește, e de înțeles: fascinați de ceea ce văzuseră în cadrul negocierilor, ajunseseră să-și dorească viața de lux a guvernanților: secretare apetisante, birouri păzite de bodyguarzi, covoare moi, mobilă stil, mașini de lux și, evident, eterna
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
și s-au prezentat în fața națiunii ca ditamai învingătorii. Deși au ieșit la iveală nenumărate ilegalități, ei au tăcut mîlc. Cea mai șocantă dintre ele este că în ultimii nouă ani salariile de bază sunt calculate în mod fraudulos. Conform legii din 1997, prin care s-a aprobat Statutul personalului didactic, sporul de stres și cel de fidelitate trebuiau incluse în salariul de bază. În fapt, acesta se calculează pornind de la o sumă diminuată. Cu cei vreo doisprezece euro cu care
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
literar e judecată după fidelitatea față de materialul originar ar trebui să fie un truism perimat. Și chiar este, cel puțin pentru autorii manualelor de scenaristică, autori care recomandă ca textul să fie doar o sursă de inspirație, nu literă de lege, de unde și deja celebrul "bazat pe". Dar lucrurile stau altfel când vine vorba de critici (și literari, și de film), mai ales când se confruntă cu trei tipuri de adaptare. Primul ar fi cel bazat pe texte vechi și deci
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
când vine vorba de critici (și literari, și de film), mai ales când se confruntă cu trei tipuri de adaptare. Primul ar fi cel bazat pe texte vechi și deci pe povești ultra-cunoscute de public; e tipul cel mai ieftin (legea de copyright nu funcționează și plătești doar "adaptatorul", nu și autorul) și mai popular. Al doilea e cel regăsit mai des în cinematografia independentă, care dezgroapă texte puțin cunoscute, de autori la fel de puțin faimoși. Cel de-al treilea profită de
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
muște din sine. Ultima fază a nebuniei distructive nu poate fi decît autodisctrucția. În 1996, cam așa arăta România: un teritoriu făcut tabula rasa de demența "social-democraților" iliescani. Nemulțumiți doar să distrugă, ei au început să emită tot felul de legi menite parcă să provoace revolta. N-aș duce, azi, comparația foarte departe, pentru că pesedeii n-au mai avut de distrus mare lucru în ultimii patru ani; desăvârșiseră acestă acțiune în perioada 1989-1996. După 2000, alta a fost prioritatea lor: să
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
preoți ce petreceau la mormânt un cadaver așezat într-un cosciug modest... în fine, bașbululbașa, însărcinat cu esecutarea hotărârii, făcu un semn... }intuirea se făcu. Alaiul era de trei morți. Să mai zică cineva că între morți nu esistă o lege fatală. Ei bine, aceasta esistă! Erau Tuluc, Păturică și Costea Chiorul. (cum ar fi... Hrebenciuc,... Miky Spagă,... Mâschie.) Epilog. Cum ar fi sfârșitul corupției. "La 23 apriliu 1825, locuitorii Bucureștiului erau cuprinși de frigurile veseliei și ale plăcerii. Ulițele mari
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
10 ani închisoare corecțională pentru instigare publică (art. 327, Cod Penal) și 6 luni închisoare pentru neprezentarea publicației la cenzură (art. 1 și 3 din D.L. 494/1940, cu aplicarea art. 10 C.P.). De fapt, inițial fusese încadrat într-o lege specială " crimă contra siguranței statului ", fiind pasibil de pedeapsă cu moartea, salvat în cele din urmă printr-un certificat medical prin care profesorul dr. D. Bagdasar atesta parțiala responsabilitate a autorului. Din iulie 1942 până în martie 1943, Sergiu Filerot este
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
cu circuit închis la case de odihnă și gratuități din cele trecute la rubrica ,secret de serviciu".) Și totuși, geme parlamentul de profesori universitari. Cineva din afară și-ar imagina că o instituție garnistiă cu atâta somități trebuie să producă legi pe care să se bată și experții de la U.E. Aiurea! De la agramatisme rușinoase la aberații de gândire, de la șmecherii în care citești imediat intenția de fraudă la necunoașterea șocantă a realității și oamenilor cărora li se adresează găsești de totate
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
rațională: omul nu mai avea drept să conducă instituțiile medicale, dar putea să profeseze în voie. ți-ai găsit! Printr-un mișmaș demn de cele mai bune momente ale cleptocrației pesediste, în loc ca Brădișteanu să se ridice la nivelul cerințelor legii, aceasta a coborât în subsolurile în care se află individul în cauză. Astfel încât în urma unui concurs ce-ar fi făcut să pălească arbitrii de la olimpiada ateniană, numitul a ajuns iar ce-a fost, ba chiar mai mult decît atât. În
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
textul de trei pagini din ziua de 14 decembrie 1935 (p. 55-58 în ediția Florica Ichim), un adevărat eseu despre conștiința politică tulbure a românilor și despre necesitatea unei politici eficiente ce n-ar putea fi impusă decât printr-o lege severă de salvare a statului (la p. 88 în ediția Zaciu omisiunea e semnalată de croșete). Această critică a românismului se leagă în sistem cu o critică a supralicitării dorului la Blaga și în folclorul românesc (p. 86 în ediția
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
terorismului. Adică contra unui concept. Știi că pornești la război contra cuiva. Știi cum arată, știi unde este, știi cine este și te lupți cu el. Cu anumită onestitate a adversității. Adică războiul este crud și oribil, dar are niște legi de onoare. Acuma nu mai are. Nimic. Cînd am văzut la televizor un superb portavion plecînd la războiul împotriva terorismului, mi s-a părut ceva fantastic de idiot și de periculos. Unde e terorismul ca să-l ataci ? În cine o să
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
există și va exista mereu un nucleu dur de cititori pasionați. Dacă s-ar tăia definitiv electricitatea în România sau în Israel, aceștia ar citi la lumina opaițelor sau a ultimei raze de soare. Dacă lectura ar fi interzisă prin lege, ei ar citi cu ferestrele camuflate și cu cineva de pază la poartă. Am să-ți povestesc o anecdotă: Mă aflam la Paris în timpul mișcărilor studențești. Pe peretele din fața hotelului meu, cineva a scris: "Dumnezeu a murit. Semnat: Nietzsche". A
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
sau alta (evident, a aceleiași lucrări). Sunt, nu-i vorbă, interpretări (mai bine zis execuții) false care contrazic sensurile și semnificațiile incifrate în partitura unui opus sonor. Nu la acestea ne referim. (Deocamdată). Ci la acele restituiri ce nu încalcă legile intrinseci ale partiturii și care, totuși, se deosebesc (uneori flagrant) între ele. Probabil că interpretarea muzicală (cea din legalitatea partiturii, se înțelege) este aidoma unei axiome care reflectă o anume realitate și în nici un caz realitatea integrală, în sine, a
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]
-
I NOI RODICA CULCER, Cum am devenit șefa știrilor de la TVR? Metode, stiluri, maniere... Prezentare bio-bibliografică: Valentin Nicolau și Tudor Giurgiu. RALU FILIP, Postul public de televiziune și cel de radio - posturi pirat. În Col. Dacă ar fi să aplicăm, legea..." VASILE BLAGA, Doar în justiție mai există corupție ca la Interne, cu un cuvânt înainte de Monica Macovei. VASILE CEPOI, director general CNAS, Disfuncționalitățile de organizare în distribuirea medicamentelor gratuite sau compensate coroborate cu reducerea numărului de pensionari... Studiu de (ne
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
lui Hristos față de noi și lucrarea Sa mântuitoare pe Cruce, când El a suferit împreună cu păcătoșii? Sau ce împlinire mai convingătoare a mărturiei Lui că „... vă spun că trebuie să se împlinească întru Mine Scriptura aceasta: «Și cu cei fără de lege s-a socotit», căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit” (Lc. 22, 37). Cupa cea amară a suferințelor Sale cuprindea păcatele întregii lumi. „Numai Cel fără de păcat putea să moară pentru păcătoși”7. Același autor patristic menționează că, pe
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]