2,543 matches
-
capacității administrative executive de acordare a sumelor forfetare pentru cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, după data de 31 martie 2024, reglementarea operativă neputându-se realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune un orizont de timp îndelungat, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 27 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280577]
-
întrucât legiuitorul are libertatea de a stabili competența instanțelor judecătorești și normele de procedură judiciară, precum și, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, fiind ținut, desigur, ca, în procesul de legiferare, să se circumscrie cadrului constituțional. ... 44. Cum nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, nici prevederile constituționale ale art. 53 nu sunt aplicabile în prezenta cauză. ... 45. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIA nr. 503 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280500]
-
că o primă critică de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 295/2004, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, are în vedere modul defectuos în care legiuitorul și-a exercitat competența de legiferare, prin încălcarea cerințelor referitoare la previzibilitatea pe care trebuie să o aibă un act normativ. Noțiunea de previzibilitate a legii poate fi analizată (i) atât sub aspectul modului în care destinatarul normei receptează conținutul normativ adoptat de legiuitor, al capacității
DECIZIA nr. 78 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280101]
-
ale acestora. În consecință, se impune concluzia potrivit căreia securitatea juridică este un concept dinamic și evolutiv, care nu are rolul de a aglutina diversele drepturi/libertăți fundamentale, ci de a impune un reper de stabilitate și raționalitate în opera de legiferare care, în mod principial, vizează direct sau indirect drepturi și libertăți fundamentale, sens în care pentru a evalua caracterul optim al valorificării acestora de către legiuitor este necesar a se recurge la principiul proporționalității, subsumată conceptului est modus in rebus
DECIZIA nr. 78 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280101]
-
la Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015. ... 7. Judecătoria Cluj-Napoca - Secția civilă apreciază că dispozițiile criticate din Legea nr. 10/1995 sunt constituționale prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție și la exigențele de previzibilitate și legiferare în domeniul contravențional, domeniu în care garanțiile ce trebuie respectate se raportează la exigențele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aplicabile în sfera penală. Arată, astfel, că norma de incriminare și sancționare este cuprinsă
DECIZIA nr. 665 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280646]
-
1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 26. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea a reținut că, sub aspectul competenței de legiferare, relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului
DECIZIA nr. 508 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279592]
-
sau pe calea delegării legislative. Astfel, opera de interpretare a legii intervine în procesul de stabilire a sensului exact al unei norme juridice aplicabile unei situații date, interpretarea oficială putând fi legală și administrativă, neputându-se transforma în acte de legiferare, așa cum este cazul dispozițiilor criticate, care aduc atingere art. 139 alin. (1), coroborat cu art. 16 alin. (2), art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (6) din Constituție, în componenta privind interdicția reglementării pe calea delegării legislative dacă
DECIZIA nr. 595 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278835]
-
prevederile constituționale ale art. 16 alin. (2) referitoare la principiul egalității în drepturi, ale art. 61 alin. (1) cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, ale art. 115 alin. (6) referitoare la delegarea legislativă și interdicțiile legiferării pe această cale și ale art. 139 alin. (1) privind stabilirea prin lege a impozitelor, a taxelor și a altor contribuții. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport
DECIZIA nr. 595 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278835]
-
554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, asemenea ordinelor pe care președintele CNAS le emite în aplicarea dispozițiilor legale. Prin urmare, nu se poate susține un conflict pozitiv de competență în privința legiferării între, pe de o parte, legiuitorul primar sau delegat, în acest caz, și, pe de altă parte, CNAS, care este o instituție publică, autonomă, de interes național, printre principalele sale atribuții numărându-se gestionarea Fondului național unic de asigurări sociale
DECIZIA nr. 595 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278835]
-
apucat să fie executați silit, în baza unor acte de impunere anulabile (ca având debite neachitate), în timp ce contribuabilii onești, care au ales calea conformării fiscale, chiar pe fondul declanșării unui contencios fiscal, sunt discriminați și defavorizați printr-o legiferare care nu protejează, în sens constituțional, concurența loială și care nu corespunde principiilor fiscalității consacrate în art. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, și anume principiului neutralității măsurilor fiscale și principiului eficienței impunerii. ... 6. Înalta Curte de Casație
DECIZIE nr. 671 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281102]
-
actului de clemență", legiuitorul fiind singurul în măsură să prevadă atât posibilitatea de exonerare de la plata unor obligații fiscale de către anumite categorii de contribuabili, cât și condițiile în care se realizează această măsură fiscală. În ceea ce privește legiferarea cu privire la instituirea unor măsuri pentru impunerea unor taxe sau impozite sau alte contribuții financiare, precum și unele metode și modalități de stingere a creanțelor fiscale, prin Decizia nr. 568 din 20 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 671 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281102]
-
și un scop unic (Decizia nr. 61 din 12 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 5 iunie 2020, paragraful 76). ... 52. Parlamentul este organul legislativ suprem al poporului român, însă în procedura de legiferare trebuie să respecte exigențele constituționale referitoare la aspectele formale ale acesteia. Este adevărat că inițiatorul legii sau deputații/senatorii, pe calea amendamentelor, au și posibilitatea să modifice alte legi, așadar, să extindă obiectul de reglementare al legii, cu condiția menținerii caracterului
DECIZIA nr. 727 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280623]
-
o manieră care să surprindă executivul și să justifice luarea unor măsuri de urgență. Faptul că aparatul executiv este incompetent și nu poate respecta termenele legale de transferare a gestiunii contribuabililor mijlocii nu reprezintă un pretext pentru încălcarea garanțiilor de legiferare în statul de drept“. Arată că preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 nu indică și nu descrie în mod satisfăcător urgența, limitându-se la menționarea unei sintagme generice și lipsite de o semnificație concretă, respectiv „în vederea evitării
DECIZIA nr. 388 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280100]
-
dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. ... 6. De asemenea, autorul susține neconstituționalitatea dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, deoarece prin sintagma „încetarea mandatului“ din cuprinsul acestui articol s-a delegat atribuția de legiferare specifică numai puterii legislative către puterea judecătorească. Neprecizând dacă sintagma „încetarea mandatului“ se referă la mandatul în care alesul local/primar a fost găsit în stare de incompatibilitate sau la mandatul în care a rămas definitiv raportul de evaluare întocmit de
DECIZIA nr. 550 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280080]
-
categorii profesionale. Se reține, de asemenea, că neconstituționalitatea invocată, referitoare la faptul că legiuitorul nu a inclus în baza de calcul al pensiei de serviciu și alte venituri, reprezintă în realitate o problemă de omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenția legiuitorului o poate complini. Totodată, aspectele concrete referitoare la sfera de aplicare a dispozițiilor legale criticate reprezintă chestiuni de interpretare a legii. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare
DECIZIA nr. 645 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278174]
-
a măsurilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se poate ajunge la afectarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului în ceea ce privește furnizarea unor servicii de calitate într-un termen rezonabil, reglementarea neputându-se realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune dezbateri amănunțite și, implicit, un orizont de timp îndelungat, procedură care poate conduce la imposibilitatea adoptării, în timp util și cu celeritate, a măsurilor necesare pentru asigurarea cadrului normativ de nivel primar necesar în scopul clarificării situației conducătorilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 97 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285402]
-
99/2016, autorul excepției a arătat că, prin Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, Curtea Constituțională a României a statuat că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare. Or, suspendarea repetată și pentru o perioadă îndelungată - din anul 2010 până în anul 2021 - a plății drepturilor salariale cuvenite pentru orele suplimentare de muncă nu are la bază o situație extraordinară și cu atât mai puțin nu se justifică
DECIZIA nr. 88 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287396]
-
1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 33. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea a reținut că, sub aspectul competenței de legiferare, relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4) - (6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
1 alin. (4) din Constituție, și nici regulile constituționale privind limitele ordonanțelor de urgență, stabilite prin art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 34. Cât privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. ... 35. De asemenea, analizând critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 prin raportare
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
materie a Curții Constituționale, Legea fundamentală nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării. În acest sens, dispozițiile art. 75 alin. (4) și (5) din Constituție instituie modul de rezolvare a posibilelor „conflicte de competență“ între prima Cameră sesizată și Camera decizională, dar nu există un text în Constituție care să permită Camerei decizionale
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Or, legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voință concordante a ambelor Camere ale Parlamentului și, prin urmare, principiul bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
la „creditorii financiari“, în sfera cărora sunt cuprinse și instituțiile de credit bancare. Or, se susține că eliminarea instituțiilor de credit din cadrul categoriei creditorilor financiari, din cuprinsul art. 1 al legii criticate, echivalează cu excluderea Senatului din procesul de legiferare. ... 8. Se mai susține că legea criticată a fost adoptată în lipsa unei motivări reale a necesității intervenției legiuitorului și în absența unui studiu de impact, ceea ce echivalează cu nerespectarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 74 alin. (4), raportat
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
Camera Deputaților este cu totul altă lege decât cea adoptată de Senat. Totodată, se mai susține că eliminarea instituțiilor de credit din cadrul categoriei creditorilor financiari, din cuprinsul art. 1 al legii criticate, echivalează cu excluderea Senatului din procesul de legiferare. ... 56. În raport cu aceste critici, Curtea reține că principiul bicameralismului a fost dezvoltat de către Curtea Constituțională, pe cale jurisprudențială, prin care a stabilit criterii esențiale în vederea determinării încălcării acestuia. În esență, Curtea a subliniat că, ținând seama
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul bicameralismului care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
perspectiva unui raport rezonabil între valoarea totală a creditului, plătibilă de către consumator, și suma efectiv împrumutată, diferențele de reglementare între cele două forme ale proiectului de act normativ nu schimbă concepția normativă a acestuia, ci sunt inerente dreptului de legiferare al celei de-a doua Camere sesizate, care nu a făcut altceva decât să se subsumeze obiectului de reglementare al legii analizate. Acest aspect ține de opțiunea legiuitorului și de oportunitatea reglementării normative. ... 63. Astfel, și în prezenta cauză, Curtea
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]