1,983 matches
-
Referindu-se la societatea umană, Adam Smith în Avuția națiunilor, pune în evidență caracterul natural al evoluțiilor. "Pe marea tablă de șah a evoluției societății omenești, fiecare piesă are propriul principiu de mișcare, cu totul diferit de cel pe care legislatura ar putea hotărî să i-l impună. Tot ceea ce au produs aceste intervenții guvernamentale au fost distorsiuni, de obicei în folosul celor puțini și pe cheltuiala celor mulți. Un om de stat care ar încerca să-i îndrume pe particulari
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
condamnarea la munca de exterminare În șantiere de minerit sau din zona Mării Negre. Ion Pelivan - unionist de frunte, a participat la Conferința de Pace de la Paris și de la Geneva (1922ă, a fost ministru de justiție și deputat În mai multe legislaturi. Este autor a numeroase opere literare și publicistice. Arestat după 1944, este Închis la penitenciarul din Sighet, unde a decedat În 1954. Mărturiile despre supliciile la care a fost supus studentul Valeriu Gafencu sunt impresionante. Pan Halippa este cunoscut cu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Chișinău. Fire activă, militantă, devotată cauzei naționale românești, participă ca membru fondator a Partidului Național din Basarabia și a Ligii Culturale a Femeilor din Basarabia. Participă cu devotament la mișcările Unioniste și este aleasă deputat În Sfatul Țării din prima legislatură, activând În Comisia I-a de Redactare și În Comisia Școlară. La 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România și este numită directoare a Școlii Eparhiale de fete din Chișinău, unde rămâne În aceeași calitate de directoare până la
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Din 1968 până în 1974 este redactor la revista Ateneu, apoi asistent universitar la Institutul Pedagogic din Bacău (1974-1980), muzeograf la Casa memorială " G. Bacovia" (1980-1989), consilier la Inspectoratul pentru Cultură al județului Bacău (1990-1992), deputat al FSN în Parlament în legislatura 1992-1996, iar consilier etc. în 1999, la 65 de ani, publică o carte de versuri, Orient, pardon! în comparație cu care poezia celei mai tinere generații pare bătrânicioasă. Întrebarea definește, adică încheie, petrece laolaltă mai multe incertitudini, născând și oferind un răspuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
programat, în limitele precauțiilor asumate. Nu-i dat oricui să se afle, temporar, acolo unde se pune țara la cale, să vezi cum e, care sunt mecanismele puterii. Se întâmpla asta prin anii nouăzeci și doi, ani "romantici" ai primei Legislaturi când mai funcționa o anume etică a "binelui public" și chiar buna credință, valori pulverizate astăzi. Ignoranța într-ale politicii era vădită și păguboasă, biblioteca Parlamentului goală pușcă. O adunătură de interese divergente, foști activiști "repansați", țărăniști atemporali, securiști liberali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
precum Beniuc, Zaharia Stancu, Eugen Barbu, Păunescu, Titus Popovici, D. R. Popescu. După decembrie 1989 a apărut o nouă categorie de literați oficiali, care au slujit și slujesc în continuare conservatorismul postdecembrist, căpătînd funcții importante politice și administrative, atît sub legislatura Iliescu cît și sub cele care au urmat. Oameni care dau dovadă de-o inerție morală. În fruntea acestor noi oportuniști, așezați pe scaune ce nu s-au răcit încă, se află Augustin Buzura, Eugen Simion, D. R. Popescu, chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în fond față de substanța reală a societăților de care se serveau. După Sieyès, națiunea ia chipul unui simplu cadru instituțional și juridic: ea nu este altceva decît un "corp de asociați trăind în virtutea unor legi comune și reprezentați prin aceeași legislatură 201". Cu iacobinii însă, ea se va remodela în grandiosul proiect al Națiunii universale, al viitoarei patrii a libertății în care oamenii vor învăța să renunțe la propriile interese pentru a se devota interesului public. Prima dintre aceste concepții este
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Ovidiu Genaru, de pildă, care acceptînd să-i facă publicitate în campania electorală, l-a definit „personalitate accentuată”, crezînd, probabil, că astfel îl laudă) că primarii ,,trec’’, sînt uitați, iar poeții (cei mari) rămîn, că valoarea lor tanscende șirurile de ,,legislaturi’’ și tocmai de aceea comunitățile se definesc prin ei. Și - dacă asta îl poate consola - să-i sublinieze că nu numai primarii se efasează, mai repede sau mai lent, în memoria colectivă, ci (să-i mulțumim lui Stendhal că a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o amenințare la adresea calității democrației, fie că acesta este în opoziție sau la guvernare. Primul factor privește măsura în care populisții se bucură de un larg suport electoral. În timpul administrației lui AMLO, faptul de a controla legal numeroase instituții (legislaturile locale și așa numitele delegaciones, în particular) înseamnă că el nu a trebuit, decât foarte rar, să intre în conflict cu aceste instituții, fiind suficient să le ignore. Lipsa sprijinului pentru afirmațiile sale după alegerile din 2006, i-au limitat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
spre autoritarism competitiv din câteva motive. În primul rând, mulți populiști sunt persoane din afara sistemului politic, care au puțină experiență de lucru cu, sau interes pentru, instituțiile democrației reprezentative. Cei mai mulți politicieni de carieră petrec mulți ani lucrând în interiorul partidelor, al legislaturilor, al tribunalelor și al guvernelor locale, ani în care acumulează abilități - precum capacitatea de a negocia, abilitatea de a ajunge la compromis și formarea unei coaliții - care permit acelor instituții să funcționeze. Și, pentru că lucrul în interiorul instituțiilor democrației reprezentative este
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
spulbere elita politică și să "refacă" ordinea politică. Problema este că, în America Latină contemporană, sistemul împotriva cărora fac campanie populiștii este, de obicei, o democrație: astfel, instituțiile "corupte" sau "nereprezentative" pe care aceștia promit să le spulbere sunt partide politice, legislaturi și sisteme judiciare. În cele din urmă, motivația populiștilor de atacare a instituțiilor reprezentative este adesea stimulată de faptul că elita politică împotriva căreia s-au mobilizat și pe care au învins-o în alegeri continuă să controleze aceste instituții
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
conflict pentru putere (socialiștii "cu față umană" și anticomuniștii postcomuniști), inițiatorii revoltei de la Timișoara au adoptat, la 12 martie 1990, o proclamație de decomunizare a României care propunea, la punctul 8, ca viitoarea lege electorală "să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate", astfel încât cei care au făcut parte din aparatul de represiune al sistemului dictatorial comunist să nu mai poată ocupa funcții publice o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sale în diverse domenii. Cea mai înaltă funcție din PE este cea de Președinte, care dirijează activitățile Parlamentului și îl reprezintă. Președintele Parlamentului European este ales pe o perioadă reînnoibilă de doi ani și jumătate; adică, pentru o jumătate de legislatură. Președintele reprezintă Parlamentul în exterior și în relațiile cu alte instituții comunitare. Președintele, asistat de paisprezece vicepreședinți, dirijează toate lucrările Parlamentului European și ale organelor lui (Biroul și Conferința Președinților), precum și dezbaterile din ședințele plenare. Președintele asigură respectarea Regulamentului și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
ordinea de zi. Cu semnătura lui, prin votul Parlamentului la o a doua lectură, Președintele conferă caracter executiv bugetului Uniunii Europene. Președintele Parlamentului și Președintele Consiliului semnează toate actele legislative adoptate în codecizie. Tabelul 7.3. Președinții Parlamentului European, 1979-2009 Legislatură Prima jumătate A doua jumătate 1979-84 Simone Veil (LDR, FR) Piet Dankert (S, NL) 1984-89 Pierre Pflimlin (UDF-RPR, FR) Lord Plumb (ED, UK) 1989-94 Enrique Barón Crespo (S, E) Egon A. Klepsch (PPE, DE) 1994-99 Klaus Hänsch (PSE, DE) José
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
PPE, FR) Pat Cox (ELDR, IE) 2004-09 Josep Borrell Fontelles (PSE, ES) Hans-Gert Poettering (PPE, DE) Sursă: Site-ul Parlamentului European Până în 1999, grupul socialist și grupul popular alternau la președinția Parlamentului, de obicei candidatul socialist ocupând prima jumătate de legislatură, iar cel popular pe cea de-a doua. Această obișnuință a fost întreruptă în 1999, când popularii au devenit mai numeroși. Atunci, popularii și socialiștii nu s-au pus de acord asupra celui care trebuia să ocupe postul de președinte
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cea de-a doua. Această obișnuință a fost întreruptă în 1999, când popularii au devenit mai numeroși. Atunci, popularii și socialiștii nu s-au pus de acord asupra celui care trebuia să ocupe postul de președinte în prima jumătate a legislaturii. Socialiștii voiau să mențină ordinea deja stabilită, care le furniza un oarecare avantaj, pentru că în prima jumătate a legislaturii se stabilesc problemele mai importante cum ar fi desemnarea Comisiei Europene. Popularii, care deveniseră grupul dominant, nu acceptau menținerea ordinii anterioare
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
și socialiștii nu s-au pus de acord asupra celui care trebuia să ocupe postul de președinte în prima jumătate a legislaturii. Socialiștii voiau să mențină ordinea deja stabilită, care le furniza un oarecare avantaj, pentru că în prima jumătate a legislaturii se stabilesc problemele mai importante cum ar fi desemnarea Comisiei Europene. Popularii, care deveniseră grupul dominant, nu acceptau menținerea ordinii anterioare, astfel încât au optat pentru un pact alternativ cu grupul liberal, pentru ca franțuzoaica populară Nicole Fontaine și irlandezul liberal Pat
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
milioane. Deci, această procedură de votare conferă o mai mare putere alegătorilor din A și permite ca o minoritate să se impună majorității. Lionel Penrose (1946) a proiectat în 1946 o metodă pentru a aloca scaune parlamentare sau voturi în legislaturi, bazându-se pe rădăcina pătrată a populației din districtul sau statul din care face parte reprezentantul. Această metodă este cunoscută sub denumirea de Metoda Penrose și a fost propusă ca metodă de împărțire a reprezentării în cadrul Adunării Parlamentare a Organizației
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în strânsă relație cu numărul populației, chiar dacă nu întotdeauna proporțională, statele membre mici fiind ușor suprareprezentate. Totuși, încă de la început, membrii Adunării CECO s-au așezat în hemiciclu în funcție de ideologia fiecăruia și nu de naționalitate. În cea de-a șasea legislatură (2004-2009), existau șapte grupuri politice în PE, în ordine descrescătoare a numărului de membri, acestea fiind grupul politic al Partidului Popular European Democrați Europeni (EPP-ED), grupul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), grupul de Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), grupul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
regula de votare a majorității absolute nu obligă cele două partide principale să voteze împreună. Acestui studiu i-a urmat cel a lui Noury (2002), cu analiza a peste 5000 de votări care acoperă în întregime cea de a treia legislatură și o mare parte din cea de a patra, din septembrie 1989 până în decebrie 1997. Aceste rezultate întăresc și completează rezultatele analizelor preliminare ale lui Hix. În primul rând, rezultatele susțin ideea că politica legislativă a UE este multidimensională. E
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
politice sunt protagoniștii. Graficul 8.4. Harta ideologică a celui de-al cincilea Parlament European, 1999-2004 Sursă: Elaborare proprie pe baza datelor din Hix et al. (2007). Graficul 8.4 prezintă poziționarea ideologică a deputaților în timpul celei de-a cincea legislaturi (1999-2004). Pe acestă hartă bidimensională putem observa că principala dimensiune este tradiționala stânga-dreapta, care lasă Stânga Unită (IUE-IUN) și Verzii (V-ALE) la stânga, Socialiștii (PSE) la centru-stânga, Liberalii (ELDR) în centru și Popularii (PPE-DE) la centru-dreapta. Aceasta este dimensiunea care
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
5. Poziția ideologică medie pe stat membru în PE, 1999-2004 Sursă: Elaborare proprie pe baza datelor din Hix et al. (2007). În Graficul 8.5 se poate observa poziția ideologică mediană a fiecărui stat membru în cea de-a cincea legislatură a Parlamentului. Mediana ascunde desigur o mare variație internă între deputații fiecărui stat membru, fiindcă majoritatea coalițiilor din Parlament nu se formează pe criteriul naționalității ci pe cel al grupurilor de partide. Totuși, putem să îi considerăm pe eurodeputați drept
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cu privire la problemele ce se discută în Parlamentul European. Graficul arată cum cetățeanul median al Portugaliei va fi cel mai aproape din punct de vedere ideologic de cetățeanul median spaniol, astfel încât conform datelor comportamentului de vot din cea de a cincea legislatură (1999-2004), diferența lor ideologică este singura nesemnificativă, statistic vorbind, la un nivel de semnificație de 5 la sută. Dar această figură ilustrează și faptul că cetățeanul median din Germania este cel mai diferit din punct de vedere ideologic de cetățeanul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
un agent economic important. Să vorbim și despre marile eșecuri: cazul Funar, dosarul Alimentara, cazul Ciupe, care a avut și ceva legături cu PD-ul de atunci, condus de Traian Băsescu. — Da. — Cazul Liviu Ciupe. — A fost senator PD în legislatura 1996-2000. A renun țat la funcția de senator și a fost numit director al Direcției regionale de drumuri Cluj. — Era mai bănoasă funcția asta, probabil. Era mult mai bănoasă, sigur că da. A venit la Cluj, la o direcție regională
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Europene pentru Democrație prin Drept. Membru al Institutului Internațional pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Activitate politică: Membru al Partidului Național Liberal, de la reînființarea acestuia, în 1990, până în 2006: prim-vicepreședinte (1997- 2001), președinte (2001-2002). Membru al Camerei Deputaților în două legislaturi (1996, 2000), ministru al Justiției și viceprim-ministru al României (1996-2000). A fost membru al Delegației Române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În prezent vicepreședinte al PDL. Lucrări publicate: Practica judiciară penală, vol. IV (în colaborare), Editura Academiei Române, 1993 (Premiul
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]