KorAP: Find »[drukola/base=legiuitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...85 >

2,103 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

convenințele momentului, între miniștri și reprezentanții din Adunări, spre a se eschiva responsabilitatea miniștrilor, adăpostiți în dosul Corpurilor legiuitoare. Care este îndealtmintrelea înțelesul constituționalismului dacă nu neatârnarea puterilor statului și responsabilitatea fiecăreia din ele? Și care e înțelesul unei Camere legiuitoare dacă ea face pe sub mână tot ce-i cere ministrul și-l acoperă cu figura ei, ea care n-are nici o responsabilitate? Înainte toate puterile statului erau împreunate într-o mînă: coroana era supremul legiuitor, administrator și judecător. Se-nțelege

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
scurtează din ce în ce mai mult prin necesitatea de a ajunge la alegerea și convocarea Camerelor de revizuire. Propunerea de declarațiune că e trebuința a se revizui art. 7 din Constituțiune este și depusă de guvern de mai multe zile pe biuroul Corpurilor legiuitoare; în curând va trebui a se face întîia citire și apoi, dacă propunerea va fi adoptată, în 30 zile Camerele vor înceta fatalmente de a mai esista. Cu toate aceste, trebuie să o spunem cu adâncă părere de rău, Camera

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ridice se face materia unor neterminabile discursuri, nu numai fără un interes real pentru cestiunea ce le servește de prelest, dar și de cel mai nenorocit efect pentru prestijul regimului nostru parlamenlar și pentru îndeplinirea datoriilor ce are acest Corp legiuitor către țara ce l-a ales. Simțul măsurii pare a îi cu totul necunoscut multora din oratorii ale cărora discursuri umplu dările de seamă oficiale ale ședințelor Camerei. Nu mai zicem nimic despre simțul datoriei. Dorința de a străluci pare

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Și în Englitera, și în Helveția, și în Belgia se practică regimul parlamentar, în toată puritatea lui; dar ia să cuteze un orator, și mai cu seamă unul de a doua sau de a treia mână, să ție un Corp legiuitor în loc cu discursuri nemăsurate și va fi îndată pus la regulă de colegii săi. Însuși d. Disraeli, astăzi lord Beaconsfield, la începutul carierii sale parlamentare, cutezând a se arunca în discursuri ce treceau peste măsura obicinuită, fu silit de mai

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
necesitatea revizuirii să fie motivată, în fine conservatorii propuneau a se rosti pur și simplu necesitatea revizuirii, fără nici un fel de motivare. Cu aceasta din urmă propunere (a d-lui Carp) s-a declarat unit guvernul și majoritățile amîndoror Corpurilor legiuitoare. Deci se apropie ziua în care se vor face citirile necesare și se va pune un capăt stării de nesiguranță de până acuma. Propunerea d-lui Carp are avantajul că nu prejudecă de loc cestiunea, că din soluțiunea ci nu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de puțină putere ar avea un monarh constituțional, totuși are mai multă decât un prezident de republică. Mai ales când ne închipuim că d. Pantazi Ghica ar ajunge prezident, și că, dând drepturi femeilor, am avea, în loc de {EminescuOpX 194} Adunare legiuitoare, două haremuri, ne prind fiorii, mai ales că gândim și la proverbul românesc, cumcă la Dumnezeu și la noi toate sânt cu putință. Îndealtminterelea, republica - foarte provizorie - de la Ploiești, pe care reacția[a] avut nepoliteța de a o desființa repede-repede

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
articolului 16 din Tratatul de Berlin, dacă aceste miliții nu vor fi îndestulătoare. [10 aprilie 1879] ["UNA DIN FRAZELE FAVORITE... "] Una din frazele favorite ale demagogiei noastre, pusă chiar în gura M. S. Domnitorului în mesajul de închidere a Corpurilor legiuitoare, e aceea că în tot timpul războiului și în urmă, pe cât ținu ocupațiunea rusească, libertățile publice n-au fost defel înlăturate prin stare de asediu, ci toți am urmat a ne bucura de toate drepturile publice și private. Caz nemaipomenit

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
dispărut în ultimele două decenii. Singură Franța a persistat a se opune curentelui pretins liberal și continuă până astăzi d-a mănține legea din 1807 contra uzurei, cu toate că în diferite rânduri s-a cerut abrogarea ei chiar și-n Corpurile legiuitoare. De mai mult de 10 ani s-a făcut o esperiență cu libertatea capitalului și ni se pare că nu a fost destul a înlătura numai restricțiile legale pentru ca pretutindeni să urmeze o stare priincioasă. Sub regimul libertății s-au

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
simplu lucrător, micul proprietar e silit a-și vinde pământul capitalistului. Operațiile capitaliștilor, a institutelor de credit, a băncilor, sânt descrise ca operații uzurare (Vezi Perrot, In zwolfter Stunde, pag. 84 sqq. ) Și spre a mărgini abuzurile uzurei, în Camerele legiuitoare din Prusia și din alte state ale Germaniei s-au întocmit comisii spre a propune măsurile necesare contra esploatării uzurare. Și Austria a urmat curentului general, desființând în an. 1868 legea contra uzurei, dar de atunci s-au produs fapte

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
desfrânată asupra societății în general, toate acestea le cunoaștem prin cercetările ce s-au făcut anume în Galiția și Bucovina de către autoritățile publice administrative și judecătorești, prin revelă rile produse cu ocazia dezbaterii legii aceleia din iulie 1877 în Corpurile legiuitoare ale Austriei și prin diferite scrieri. În special pentru Bucovina ne referim cu deosebire la un studiu instructiv și foarte însemnat asupra naturei și efectelor uzurei, făcut de Platter, profesor la Universitatea din Cernăuți (......... ), lucrare pe care o recomandăm și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ar fi creat-o contra art. 44? Tocmai din contra a urmat însă. Iar a pus Adunările înainte, a făcut pe opoziție să crează că cine știe de ce sprijin se bucură în străinătate și a-ncheiat-o apoi cu rușinea umilirii Corpurilor legiuitoare și a țării întregi. În loc ca șapte persoane să treacă sub jugul caudin, a trecut țara sub el. Opoziția, văzând tonul sumeț al organelor guvernamentale, a contribuit a crea acelaș curent, crezând că cine știe de ce sprijin puternic se bucură

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
grec din Strada Doamnei luptă cu atâta foc de un timp încoace. [22 iulie 1879] ["NE E SILĂ... "] Ne e silă de cestiunea izraelită, întrucît consistă din exigențe jidovești, și ne rezervasem ca, măcar în timpul cât nu se reîntrunesc Corpurile legiuitoare să nu vorbim de ea decât atunci când țara noastră ar fi ținta unui atac, fie dinlăuntru, fie dinafară. A solicita intervenirea diplomatică sau înarmată a străinilor contra țării în care trăiești este un act de înaltă trădare comis împotriva acelei

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
o numim. [12 august 1879] {EminescuOpX 314} ["SÎMBĂTĂ, 11AUGUST... "] Sâmbătă, 11 august, d. Cogălniceanu a dat citire în Cameră, d. N. Crețulescu în Senat, următorului mesaj de deschidere: Domnilor senatori, Domnilor deputați, Astăzi se încheie amânarea sesiunii estraordinare a Corpurilor legiuitoare urmată potrivit mesagiului meu din 11 iuliu. D-voastră reîncepți acum activitatea d-voastră legislativă. Miniștrii mei vă vor supune actele atingătoare de reviziunea art. 7 din Constituțiune, cerută de art. 44 al Tratatului din Berlin, pe care, cu toate

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
totuși că adunarea izraeliților despre care suplica vorbește a avut loc într-o casă alături cu hala vechiturilor. În acea adunare, compusă și din delegați izraeliți de prin districte, s-ar fi hotărât de-a se adresa o petițiune Adunărilor legiuitoare prin care să se declare că izraeliții voiesc sau tot sau nimic. Acesta este punctul de vedere apărat de "Fraternitatea", asupra căruia noi ne-am esprimat opinia, încît nu mai avem nevoie a reveni. [4 octombrie 1879] ["NUMĂRUL DE AZI

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
este și un alt argument: Individul care n-ar fi servit în timpul războiului pentru independință sub drapel, acela nu poate fi cetățean în puterea listei votate, pentru că votul ar fi în privința lui neconstituțional. Art. 7 din Constituțiune nu permite Camerei legiuitoare de a naturaliza colectiv prin o lege decât numai pe acei izraeliți cari au servit sub drapel în timpul războiului pentru independență. Prin urmare, naturalizarea dată prin această listă nu poate privi decât pe acei cari au servit sub drapel, iar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
nu ne vom putea mocarisi de ei pentru că îndărătul lor vor fi un milion de baionete și principele de Bismark pe deasupra. În discuțiunea aceasta "Presa" ne adresează următoarele cuvinte bine simțite: Combaterea lor nu are de țintă proiectul supus Corpurilor legiuitoare și guvernul propuitor. În această privință ne place a recunoaște francheța ziarului "Timpul", care declară că este în principiu pentru răscumpărare, adăogând câteva rânduri mai jos că nu are însă încredere în cei însărcinați cu această operațiune. Declarațiunea este, o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
o sinceritate de care sîntem fericiți a lua act; se va ști astfel de ce acest ziar combate proiectul răscumpărărei în coloanele sale, precum se va ști totdodată de ce oratorii cari aparțin partidului reprezentat prin acest organ combat proiectul în Corpurile legiuitoare; va rămânea numai ca națiunea să aprecieze un partid care își face o armă pentru combaterea guvernului dintr-o cestiune eminamente națională, de care depinde dezvoltarea economică a țărei și ușurarea finanțelor sale. După șirurile noastre de față organul marelui

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
toți o vând pentru a cumpăra viitoarele titluri nouă. De pe acuma deja unul din relele prevăzute de d. Sturza acum un an - zdruncinarea creditului statului - au început a se manifesta. S-aude apoi pe toate ulițele că Adunarea națională, Corpul legiuitor, joacă la bursă asupra unor valori nominale de 40 de milioane franci în vederea răscumpărării. Cestiunea, înainte de a fi hotărâtă, a luat proporțiile unui adevărat scandal. Dezbaterea în Adunare s-a început ieri. Au vorbit d. Conta în contra răscumpărării, d. ministru

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
teritoriului, el ar fi trebuit să stipuleze anume garantarea Basarabiei ce s-a redat României prin Tractatul din Paris; noi declarăm că sîntem satisfăcuți de convențiunea din 4 aprilie în ceea ce privește Basarabia și mărturisim că, din toate cuvintele pronunțate în Corpurile legiuitoare cu ocaziunea votării acestei convențiuni, nimic nu ne-a mers mai mult la inimă decât următoarele cuvinte ale d-lui ministru de externe: Prin această convențiune, Rusia ne liniștește de frica cea mare că ni se va lua și acea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
exact că cestiunea căilor ferate române stă așa după cum se va înțelege amendamentul primit. (Amendamentul Ferechide ce propune strămutarea sediului societății la București. Ieri seară și azi dimineață au sosit în Berlin numeroase lămuriri cari fac a presupune că adunarea legiuitoare scoposește cu acel amendament o strămutare imediată a domiciliului. În asemenea caz acel amendament e a se considera ca o respingere a întregei convențiuni. După cum reiese din depeșile telegrafice ale n-rului nostru de astăzi cele două persoane cu cari tratările

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
fie la Berlin. Dar nu numai atât. Tot ministeriul s-a unit cu aceasta și tot ministeriul va cădea, daca Parlamentul român ar hotărî ca sediul să fie la București. Iată glorie, mărire și neatârnare. În momentul în care Adunarea legiuitoare și-ar lua libertatea de-a schimba o virgulă din concesie, ea se consideră în Berlin ca respinsă și ministeriul a luat față cu acționarii obligațiunea de-a cădea. Dar să lăsăm partea aceasta a cestiunii, care stă deja îndestul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
avut, în general, opoziția față cu această cestiune? Polemice sterile au fost studiile publicate prin "Binele public" și prin "Timpul"? Logomahii obositoare, generalități vagi și neprecise au fost publicația onor. d. Manolache Costache și discursu rile membrilor opoziției din Corpurile legiuitoare asupra acestei cestiuni? În toată lupta aceasta privitoare la cestiunea căilor ferate, opoziția a spus limpede și răspicat: tranzacția este o pretinsă, o falsă răscumpărare, printr-însa statul păgubește cifră exactă atâtea milioane, afară de aceasta se umilește într-un chip

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Romîniei". Evident e un lucru. Poporul de mult nu mai participă la toate panglicăriile acestea. Recăzut în fatalismul raselor nefericite, el a pierdut de mult orice speranță în îndreptarea răului și precum cu răceala a privit proclamarea independenței din partea Corpurilor legiuitoare, cu ironie a văzut intrarea triumfală a vitezei noastre armate, coincidînd cu ziua cesiunii Basarabiei, tot astfel cu răceală și ironie întîmpină și recunoașterea independenței din partea puterilor. Și ce ar mai aștepta de la viitor, când acesta e pe deplin compromis

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
dezbatere din parte-ne asupra răspunsului la adresa tronului. [14 decembrie 1879] {EminescuOpX 455} ["ȘEDINȚA DE IERI A SENATULUI.. "] Ședința de ieri a Senatului a fost fără îndoială una din cele mai semnificative și mai interesante de când se discută în Corpurile legiuitoare cestiunea cu viclenie numită a răscumpărării. Ședința era prezidată de d. Dimitrie Ghica - pe care l-am văzut jucând oarecare rol de care nu are a se felicita, când, din nenorocirea țărei, s-a dat concesiunea Strusberg - și, din când

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
partidul conservator, atât de rău tratat, atât de încercat, va mai putea, deși tot atât de dinastic acum ca și atunci, să triumfe încă o dată de indignațiunea țării dată pradă prin zisul proiect de răscumpărare! Când guvernul, care are majoritatea în Corpurile legiuitoare, nu mai are majoritatea în țară, datoria Domnului constituțional este de a face apel la țară! Să spuie țara daca mai vrea un Strusberg cu vârf și îndesat! [25 decembrie 1879] RUINELE ARENDĂȘIEI O piesă al căreia interes consistă numai

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]