972 matches
-
Cronicarul constată că în Transilvania locuiesc „și români peste tot locul, de multu-i țara lățită de români decât de unguri”. Referindu-se la originea denumirii de Valahia, cronicarul face o nouă remarcă despre unitatea de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele latinești” scriu despre Moldova și Muntenia că „au fost un loc și o țară”, la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întâi, moldovenii mai pre urmă” Miron
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sânge, atunci când "Demiurgul eternelor renașteri" își petrece "Mătăniile de sânge" printre degete. Din păcate, poetul rămâne exterior; emoția este estompată de câte un vers, de prea mult discurs, poate și de prea mult patos, ajuns la manieră: Dar nu-i letopiseț să-i numere pe toți,/ și chiar de-ar fi, tu, pana mea, doar atâta poți,/ Te-nplânt în masă ca pe un topor într-un butuc/ și de altă treabă mai bună mă apuc." Prin lirica patriotică, Beniuc subliniază necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
răspăr de J. -K. Huysmans, unde „obrajii tencuiți cu fard și buzele pictate” sînt de rigoare. în literatura romînă nu existau modele de acest fel. Deprinderea de a folosi sulimanul e atestată atît de Neculce, într-o cunoscută pagină din Letopiseț, despre țiitoarea unui domnitor din secolul al XVII lea, „o fată de rachieriță”, cît și de Prințul de Ligne, la sfîrșitul secolului următor, însă acest gen de artificiu nu era privit cu simpatie. Chiar și în epoca modernă mentalitatea locală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anul 6867 (1359), versiune a cronicii scrise la Curtea lui Ștefan cel Mare. Descoperită într-o compilație de texte de redacție est-slavă (așa-numita Voskresenskaia letopis’, cu circulație în secolele al XVI-lea și al XVII-lea), această variantă a letopisețului Moldovei transpune, cert, un manuscris preexistent în medio-bulgară și ajuns, cum se consideră, în Rusia, în cursul uneia dintre cele două perioade de domnie ale lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Învederând similitudini cu Letopisețul de la Putna, cronica rezumă date după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
al XVII-lea), această variantă a letopisețului Moldovei transpune, cert, un manuscris preexistent în medio-bulgară și ajuns, cum se consideră, în Rusia, în cursul uneia dintre cele două perioade de domnie ale lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Învederând similitudini cu Letopisețul de la Putna, cronica rezumă date după analele autohtone, de la întemeierea țării până la moartea lui Ștefan voievod, al cărui fiu, Bogdan al III-lea, e amintit laconic drept succesor la scaunul Moldovei. Comentatorul inițial și totodată traducător în românește al cronicii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
în Ioan Bogdan, Vechile cronice moldovenești până la Ureche, București, 1891; ed. în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, îngr. P. P. Panaitescu, București, 1959, 152-161. Repere bibliografice: Bogdan, Scrieri, 316-320, 346-372; Iorga, Ist. lit., I, 160-161; Minea, Letopisețele, passim; Cartojan, Ist. lit., I (1940), 30-38; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 64-65; A. V. Boldur, Cronica slavo-moldovenească din cuprinsul „Letopisei ruse Voskresenski”, STD, 1963, 5; Ivașcu, Ist. lit., I, 73-75; G. Mihăilă, Epoca lui Ștefan cel Mare, LRV, I, 26-41
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
era nevoie însuși să vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu să îndărăpteze și pentru aceia raru război de nu biruia. Și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor. (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei) TEXT B Vodă Ștefan, călcând atunci în al patruzecilea an al vârstei, avea obrazul ars proaspăt de vântul de primăvară. Se purta ras, cu mustața ușor cărunțită, avea o puternică strângere a buzelor și o privire verde tăioasă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
au pomenit mai sus [...] Eu voi da samă de ale mele, câte scriu. (Miron Costin, De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor - Predoslovie) 1.Explică ortograma din structura Biruit-au. 2.Scrie sinonime potrivite pentru termenii: seminție, letopiseț. 3.Transcrie două arhaisme fonetice. 4.Precizează modul de formare a cuvintelor muntenesc și ungurești. 5.Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Țării Muntenești. 6.Rescrie prima frază, folosind limba română actuală. 7.Evidențiază rolul Predosloviei în textele vechi. 8
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mai jos: Așijderea și limba noastră din multe limbi iaste adunată și ne iaste amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prinprejur, măcar că de la Râm ne tragem, și cu ale lor cuvinte ni-s amestecate. Cum spune și la predosloviia letopisețului celui moldovenescu de toate pre rându: ce fiindu țara mai de apoi ca la o slobozie, de prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat cu a noastră. (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei - Predoslovie) 1.Rescrie fragmentul, respectând
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
-s amestecate. Cum spune și la predosloviia letopisețului celui moldovenescu de toate pre rându: ce fiindu țara mai de apoi ca la o slobozie, de prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat cu a noastră. (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei - Predoslovie) 1.Rescrie fragmentul, respectând normele limbii române actuale. 2.Notează două idei fundamentale din acest fragment. 3.Încadrează, prin două argumente, textul în umanism. 4.Motivează, prin două trăsături, apartenența la un stil funcțional. SUBIECTUL AL II
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
predecesori. Scopul scrierii sale este de a instrui generațiile viitoare, în special pe cei chemați să lucreze la conducerea țării. Grupajul intitulat O samă de cuvinte ce sunt auzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni, și în letopiseț nu sînt scrise... cuprinde, în ediția completă, patruzeci și patru de relatări ale unor întâmplări petrecute înaintea perioadei la care se referă cronica. Cele mai multe aduc amănunte semnificative din timpul domniilor lui Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
preocupat pe largi spații de evenimente externe. Doar spre final se mai înseninează, consemnând domnia ceva mai bună a lui Constantin Mavrocordat, care, între altele, a reorganizat școlile și a creat condiții de învățătură pentru fiii de boieri. În general, Letopisețul... evocă vremuri de restriște, pline de războaie, invazii, fărădelegi, omoruri și jafuri, cu mari risipiri de oameni și bunuri, o lume plină de primejdii, mereu răscolită. O sintagmă cu rezonanțe apocaliptice - „Și feliuri de feliuri de spaime îmbla” - rezumă teribila
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
răului (nesocotirea legilor, a bunelor obiceiuri și sfaturi, abuzul de putere, lăcomia, cruzimea, felonia, zavistia, lașitatea), dar poate lauda cu glas la fel de mare calitățile pe care uneori le constată (dragostea de țară, simțul măsurii, bunătatea, înțelepciunea, loialitatea, respectarea vechilor reguli). Letopisețul... lui N. încheie șirul marilor cronici moldovenești, fiind în același timp opera de început a prozei literare românești. „Cuvintele” grupate înaintea cronicii constituie o colecție de miniaturi meșteșugite, de o mare concentrare epică, trase dintr-o substanță dramatică ori senzațională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
un bogat izvor de motive pentru proza românească. Numărul copiilor și răspândirea lor îi atestă circulația, iar editarea ei în cercul „Daciei literare” a fost un eveniment deosebit pentru scriitorii de la mijlocul secolului al XIX-lea și de mai târziu, Letopisețul... trasând unele din principalele direcții ale literaturii epice. Linia inaugurată de N., pe care o vor continua Ion Creangă și Mihail Sadoveanu, constituie coloana vertebrală a unei importante secțiuni a prozei românești. Când citești cronica lui Neculce, un nume îți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
întâmplări demult încheiate, a „introducerii” în imagine. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Leatopisețul Țării Moldovii de la Dabija v.v. până la domnia lui Ioan Mavrocordat v.v. (1662-1743). Cuprinzând și o samă de cuvinte, în Letopisițile Țării Moldovii, II, publ. M. Kogălniceanu, Iași, 1845, 193-464; Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, îngr. și introd. Iorgu Iordan, București, 1955; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, îngr. și pref. Zamfira Mihail și Paul Mihail, cuvânt înainte Ștefan Ștefănescu, București, 1980; Opere, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
București, Editura Academiei Române, 2004. "Capital". CLR. CN. Codicele Voronețean, ediție critică, studiu filologic și lingvistic de M. Costinescu, București, Minerva, 1981. "Compact". Constituția. Constituția României (internet, http://80.69.83.61/digibook/index.php). "Contrafort". "Cool Girl". CORV. Costin, M., Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace, Chișinău, Litera, 1998. "Cotidianul". "Crai nou". Creangă, I., 1973, Povești, amintiri, povestiri, București, Minerva. Croitoru Bobârniche, N., Dicționar de argou al limbii române, ediția a doua, revizuită și adăugită, Slobozia, Editura Arnina, 2003. "Curentul". Curtui
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
din Timișoara, Facultatea de Matematică și Informatică, 2007. MDA. MDN. MGD. Mihăilescu, S., Memorator de economie, București, Booklet, [2008]. MixTV Brașov. "Monitorul de Alba". "Monitorul de Sibiu". N24. Național TV. Nancu, M., Memorator de informatică, [București], Booklet, [2007]. Neculce, I. Letopisețul Țării Moldovei. O samă de cuvinte, Chișinău, Litera, 1997. Negruzzi, C., Negru pe alb, București, Editura tineretului, 1967. NODEX. OC. Odobescu, Al., Scene istorice, București, Minerva, 1973. Palade, C., Drept civil. Obligația civilă. Introducere, Târgu-Mureș, Universitatea "Petru Maior" Târgu-Mureș, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
Dunăre fiind amintită în text și ,,terra Blacorum”. În lupta de la Kalka din 1223, principii ruși cheamă pe brodnici în sprijinul lor dar aceștia în frunte cu voievodul lor Ploscînea, au luptat de partea tătarilor, trădîndu-l pe cneazul Mstislav. În letopisețul kievean se precizează că voievodul Ploscînea era creștin. Bun sau rău vodă Ploscînea este de-al nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
căci „prolegomenelor” din Perspective românești le-au urmat în timp Metafizica creației lumii, Metafizica „Stării pe loc”, Lucian Blaga metafizician al sacrului românesc, Starea de urât etc., toate fiind publicate în „Revista scriitorilor români” și reprezentând capitole ale unui posibil Letopiseț metafizic al Țării Românești. „Prolegomenele” sunt concepute ca un „discurs filosofic” adresat națiunii la redobândirea conștiinței de sine. Procesul fenomenologic este urmărit și descifrat pe un parcurs spiritual ce evoluează „de la etnic la cultural”, iar mai apoi „de la cultural la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
conștiință națională - istorică, organică, socială, spirituală (axiologică) și ontologică - în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a Firii, a Cugetului și a Exilului; în conformitate cu ele, „povestind în-ființarea omului ursit la gospodăria sa, recitând legenda întemeierii țării sau a descălecării în istorie a neamului”, demersul ajunge la „modelul etic românesc de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
ale oamenilor politici, decrete și declarații oficiale. Pe sute de pagini convenția ficțiunii se volatilizează, L. recurgând la nume reale ori transparent anagramate ale unor personalități politice și rescriind, de fapt, fragmente din istoria țării ori a Europei, într-un letopiseț subordonat unui crez politic, prin prisma căruia aproape totul apare desfigurat. Asemenea discrepanțe sunt vizibile mai ales în ciclul Paravanul de aur, alcătuit din romanele Domnul general guvernează, Stare de asediu (1955), Regele Palaelibus (1957), Salvatorul (1959), Ultimul batalion (1960
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
medaliei, este inscripția semicirculară ȘASE SUTE DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ. În legătură cu anul 1390 consemnat pe medalie, ca an al primei atestări documentare a Iașului, vom face câteva observații. Literatura de specialitate consemnează o listă de orașe, inserată în versiunile unui letopiseț rus, datând de prin anii 1389-1392, în care se găsesc și cuvintele ASKII TORG sau IASISKYI TORG între alte denumiri de așezări. Unii istorici au considerat că aceste cuvinte din slavonă numesc pentru prima dată într-un document TĂRGUL IAȘI
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reed. în Psaltirea în versuri, îngr. I. Bianu, București, 1887, reed. în Psaltirea în versuri, îngr. N. A. Ursu, Iași, 1974; [Domnii Țării Moldovei], în Molităvnic de-nțăles, Iași, 1681, reed. în Parimiile preste an, Iași, 1683, reed. în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, III, publ. M. Kogălniceanu, București, 1874, 526-529, reed. în CPV, 49-53; ed. (publ. Ion-Radu Mircea), în MS, VII, 1976, 1; [Epigramă omagială către Ionașcu Bilevici], în Molităvnic de-nțăles, Iași, 1681; [Epigramă omagială către Ioachim, patriarhul Moscovei], în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
nepricepută a bunătăților și o icoană însuflețită a frumuseților celor cerești. Este o grădină încuiată, din care au curs izvorul vieții, Hristos." CRONICARII MOLDOVENI Din pomelnicele de domnii ținute de către ctitoriile voievodale au ieșit prin ușoare dezvoltări și înfrumusețări retorice "letopisețele" slavone, care începeau cu un hronograf de la Facere ("Adam au născut pe Sith, Sith au născut pe Enos, Enos pe Cainan, Cainan pe Malelen..."), continuând tot atât de sec. Macarie, Eftimie și Azarie sunt primii "autori", dar în slavonă, latina de atunci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Enos, Enos pe Cainan, Cainan pe Malelen..."), continuând tot atât de sec. Macarie, Eftimie și Azarie sunt primii "autori", dar în slavonă, latina de atunci a bisericii noastre. Întâiul se ocupă cu domnia lui Petru Rareș, mergând până la 1551, al doilea împinse letopisețul până la a doua venire a Lăpușneanului (1553), al treilea până după domnia lui Ioan Armeanul (1574). Toți compilează, furând tropi din Istoria sinoptică a bizantinului Manasse, cultivând caligrafia, arta vorbelor "în aur împletite". Dar tocmai de aceea ei au dat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]