4,839 matches
-
scripturile bătrâne", dar și trecerea lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la con �fluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetua �rea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române.Opera: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
strecoară sinuos de livresc și tumultuos către cititorul avizat, spuzindu-i Cerna sufletului cu înspumata sagă despre Iovana cea iorgovană și semenii ei de sub Piatra lui Stan. Scriere cu deosebite valențe etnografice, cu trimiteri istorice, hagiografice și legendare, cu creneluri lexicale baladești, cu subterfugii uneori elegiace, alteori acide, „Iovana” rămâne o carte de taină, care îmbogățește zestrea spirituală a literaturii noastre contemporane. prof. TITU DINUȚ Referință Bibliografică: prof. TITU DINUȚ: SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
sfânta Poezie închinată Neamului, Țării, Bunului Dumnezeu și Omului. ”Rugă fără sfârșit” reprezintă o revelație națională prin participarea în masă și contribuția cu strofe inedite alcătuite din câte 4 versuri, fiind necesar ca fiecare catren să înceapă cu ”sunt”, elementul lexical de legătură și continuitate în cadrul imensei opere epopeice românești, între cele peste 9.000 de catrene scrise în doar câteva luni. ”Neamul românesc nu a coagulat niciodată în jurul unei ideologii, ci a unei stări de spirit” (Dan Puric). ”Frați români
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
triburile indo-europene se învecinau cu neamurile ugro-finice. Mai adăugăm că -is e terminație, iar -n sufix adjectival; ca atare ignis a fost inițial adjectiv, având sensul de „ceresc“, după cum bine scria învățatul John Bernal. În mod surprinzător, dintre toate elementele lexicale citate singur cuvântul țigănesc nu pare să fi fost niciodată adjectiv: el nu are -n, e simplu iag. O tempora, o mores! O timpuri, o moravuri! Cuvântul latinesc tempora e pluralul lui tempus „ timp“, a cărui origine a rămas necunoscută
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
sale și le retrăimîmpreună...” spune autorul, jurnalistul ce știe să mânuiască cu iscusință și rafinament pana care seduce prin autenticitate însoțită de un naturalism armonios al limbajului. Stilul autorului Octavian Curpaș este unul curat, rafinat, lipsit de construcții complexe (exces lexical) care ar „sufoca” narațiunea. Viața personajului principal este o lecție de curaj și demnitate, de reușită prin muncă, voință și credință. „După ce a muncit din greu, ani mulți la rând, prin Franța, Canada și Statele Unite ale Americii, și șansa i-
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
Tic-tacul tăcerii","Cuvântul închide circuitul sufletului în natură","Abisul ca vehicul","Ticsit de liniște". Alex. Ștefănescu "Familia"(Oradea),nr.3,martie 1983: Dio.Interesant,în parte,"Țăranul din noi",dar cu pasaje lozincarde pe alocuri,cam împotmolit în câteva fixații lexicale.Rețin "Poliglotul tăcerii". Al. Cistelecan 8.04.1983.Trimis pe adresa Centrului de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă,Botoșani,pentru Festivalul de poezie "Porni Luceafărul",următoarele poezii: *Energia potențală a tăcerii *Interjecții strategice *Poemul e
DEŞERTUL DE CATIFEA (43) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354896_a_356225]
-
capcană politică - Revista „Crișana Plus”, Oradea Tehnică: - Aspecte privind comportarea unor elemente de beton armat la acțiunile agenților chimici specifici intreprinderilor de obinere a aluminei - Vol III, Comportarea în situația construcțiilor, Editura INCERC, București, 1986 Comunicări științifice mai importante: - Elemente lexicale dacoromâne în limbi ale antichității (mileniile III-I Î.Hs.) - Pitești, 1986 - Limba - mijloc de cunoaștere a preistoriei românilor - Curtea de Argeș, 1985 - Toponime și patronime dacoromâne - Curtea de Argeș, 1985 Cărțile și scrierile lui Alexandru Pele, au început să fie căutate nu numai
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr fundamental: originea comună a popoarelor tracice de limbă română cu cea a popoarelor semitice. Autorul ne mai atenționează în prefața cărții că: „Sfera lingvistică atotcuprinzătoare a acestor elemente lexicale nu ne mai permite să mai împărțim, după noi criterii pseudoștiințifice, familiile de limbi indo-europene și afro-asiatice, căci în realitate sunt MESO-SEMITICE sau româno-semitice. Aceasta este și prima diviziune a limbii unice până la Turnul Babel, amintită în Vechiul Testament... ” „Etnonimele românilor
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
a limbii unice până la Turnul Babel, amintită în Vechiul Testament... ” „Etnonimele românilor - VALAH - Etimologie ancestrală și areal istoric” este un studiu cu un pronunțat conținut filologic, lingvistic și istoric. Autorul folosește cu precădere metoda pluridisciplinară concomitent cu analiza structurală a elementelor lexicale, depunând o deosebită atenție pe evoluția limbii și a factorilor geoantropici de-a lungul unei mari perioade de timp. Revenind la subiectul care a creat această analiză, adică a cea a numelui de „BLACH”, nume neuzual pentru a fi purtat
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca simple concepte
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
e teamă că va veni o zi în care cei trei, patru, ce se lasă în chip exagerat pe mâna falșilor scriitori, mi-ar da orice, nu ca să scriu, ci ca să nu scriu! Iar scriitorii la normă, făuritori de tocănițe lexicale, care umplu lumea cu absurdități avansate la cotă de literatură și banalități iremediabile cu pretenție de operă, dacă au cumva impresia că eu am de gând să îmi încalc principiile prin a sta la rând și a scoate bilet la
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]
-
indicativ de la latină la limbile romanice”; Felicia Călmuc, „Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les circonstants
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les circonstants de lieu,” Daniela Dincă, „L’apéritif et l’entrée- mots à charge culturellement marquée et partagée
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
prin spovedania lirică. Dar autorul nu merge niciodată până la sfâșierea lăuntrică, fiindcă totdeauna apar niște repere (Dumnezeu, tata, bunica, bunicul) care aduc împlinire interioară, iar drumul bolovănos, limitele ființei, senzația neantizării acesteia și solipsismul trec în plan secund. Stilistic, zgârcenia lexicală, insistența pe câteva câmpuri lexico-semantice, simplificarea discursului, impresia de gânduri inserate într-un jurnal liric, decantarea până la excluderea (programatică sau nu) a înfloriturilor de stil nu golesc poezia de semnificații. Altfel spus, aplecarea prea insistentă pe semnificant nu exclude semnificatul
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
prima dată, îl va înțelege foarte greu pe romul ursar. De ce? Datorită pronunției DIFERITE a acelorași cuvinte rome. Mai există cuvinte arhaice indiene specifice fiecărui dialect, unele păstrate de căldărari și uitate de ursari, și invers. Mai există și împrumuturile lexicale din limbile de contact. Aceste caracteristici sunt comune tuturor graiurilor rome. Exista MII de graiuri, câte localități din România au comunități rome, atâtea forme de limba romani există. Chiar în interiorul unui grup ca ursarii există MULTE sub-graiuri. Nimeni nu știe
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
sunt informații descoperite de mine cercetând istoria Indiei și a romilor. După 20 de ani de cercetare personală a peste 30 de limbi indiene, am ajuns la următoarele concluzii: -limba romani în întregimea ei actuală s-a format gramatical și lexical în Interiorul Indiei, din vechile limbi prakrite, ca și celelalte limbi indiene, a căror soră este. -limba romilor a fost vorbită ca o singură limbă fără dialect până acum 1000 de ani în India. -după ce regatul romilor a fost distrus
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
de clasici în formula uitată ut pictura poesis. Expoziția colectivă pe care Emil Sauciuc o recenzează cu un elan poetic admirabil e destinată astfel să persiste într-o lectura polisemantică, devotată transpunerii ei în cuvânt. Dincolo de stângăcii manieriste și rezolvări lexicale neinspirate, debutul în poezie a unui erudit om de teatru se definește ca provocare superioară a spiritului fecund care, participant la dinamica universului, identifica sensuri și propune interpretări insolite. -------------------------- Smaranda COSMIN, (Scriitoare și traducătoare, Franța) născuta in 1956. Absolventă a
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Clasa noastră politică contemporană a reușit performanța modială de a trimite în derizoriu greutate unor cuvinte. A fi fost senator, deputat, consilier, președintele statului, prim
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 București sâmbătă, 20 iunie 2015 Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1635, Anul V, 23 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
fi trebuit scris „domn’e”, dar poeții comit adesea licențe), devine „My God” (confundat, probabil, cu „Doamne”, întrucât apare numai la început de frază, scris, deci, cu majusculă), ceea ce pentru englezi schimbă mesajul, iar pentru noi provoacă oarecare ilaritate. Diferențele lexicale și de ritm dintre română și engleză au făcut dificilă echivalarea, dar rezultatul mi se pare extrem de reușit. Dacă pentru Romanță fără ecou („Iubire, bibelou de porțelan...”), arhicunoscuta poezie a lui Minulescu, cititorul român trebuie să facă întrucâtva abstracție de
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară ... “(Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852.) Corespondența lui Nicolae Bălcescu, lipsită de culoarea și savoarea epistolelor lui I.Ghica, sau ale lui M.Kogălniceanu care aveau un farmec și savoare lexicală, este în primul rând oglinda înflăcărată a vocației de revoluționar vizionar și iubitor de istorie. În rândurile ei scrise la repezeală, de parcă ar fi conținutul unor telegrame, descoperim gândurile unor speranțe pline de patriotism. Acestea fiind încărcate de o structură
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
urme / pe apă ... - „Privindu-ne”). Vizualul și auditivul se contopesc în neașteptate sinestezii (țipăt de aripă frântă, de lumină topită / de contur nenăscut, / țipăt cutremurat pe retină), iar ritmurile variabile, clasice și moderne, esențializate, amplifică senzația de lăuntrică răvășire. Câmpurile lexicale dominante se circumscriu ideii de confesiune perpetuă, o permanentizare a mărturisirii ca unică posibilitate de evadare din încremenirea cotidiană și amorfă: Poate mai sunt, sigur mai ești / Deși atâtea tăceri te condamnă / Învingători și învinși dinspre toamnă / Printre tăceri, ne-
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
unui adevărat lanț al prostiei, al inculturii și al incorectitudinii. Conținutul afectiv al vorbelor este adeseori accentuat prin gesturile, timbrul vocii și expresia feței interlocutorului. Modul de exprimare al personajelor, este o sursă a comicului și o dovadă a bogăției lexicale de care dispune limba română pentru a exprima gândurile și nuanțele afective cele mai variate și subtile, a geniului lingvistic de neîntrecut al lui I.L. Caragiale, oferind o imagine vie a unui stadiu din evoluția limbii române literare. Bibliografie: Avram
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > EUGEN EVU - MIC DICȚIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mârlănia, din familia lexicala a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeași prașila cu „român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor... Berbecii acuplați cu oile, le „mârleau”... Câtă
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
felul general în care se realizează raporturile dintre gândire și formele ei de exprimare lingvistică. Având ca scop descrierea sistemului limbii și clasificarea faptelor ei potrivit categoriilor lingvistice, analiza gramaticală are ca obiect de studiu materialul sonor al cuvântului, sensurile lexicale, formele și relațiile dintre cuvinte, exprimate în unități sintactice. În orice caz, analiza contextului nu poate fi suplinită printr-o analiză gramaticală de tip clasic frază cu frază, și nici printr-o interpretare literară a conținutului detașat de formele și
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]