3,668 matches
-
dispuse să declanșeze război împotriva statelor non-liberale. Pentru Doyle, liberalismul este deopotrivă „o ideologie și un set de instituții distincte”, principiul său esențial fiind acela al libertății individului. O serie de trei categorii de drepturi formează, în acest sens, esența liberalismului: libertatea în relație cu autoritatea arbitrară (libertatea cuvântului, libertatea de conștiință și dreptul la proprietate); drepturi sociale și economice (șanse egale la educație, sănătate și muncă); și dreptul la participare și reprezentare politică. Instituțiile liberalismului, așa cum sunt de definite de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
formează, în acest sens, esența liberalismului: libertatea în relație cu autoritatea arbitrară (libertatea cuvântului, libertatea de conștiință și dreptul la proprietate); drepturi sociale și economice (șanse egale la educație, sănătate și muncă); și dreptul la participare și reprezentare politică. Instituțiile liberalismului, așa cum sunt de definite de Doyle, conțin: (1) egalitatea juridică a cetățenilor, libertatea religiei și libertatea presei; (2) guvernarea prin legislaturi reprezentative; (3) proprietatea privată; și (4) economia de piață bazată pe principiul cererii și ofertei. Pe plan internațional, liberalismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberalismului, așa cum sunt de definite de Doyle, conțin: (1) egalitatea juridică a cetățenilor, libertatea religiei și libertatea presei; (2) guvernarea prin legislaturi reprezentative; (3) proprietatea privată; și (4) economia de piață bazată pe principiul cererii și ofertei. Pe plan internațional, liberalismul ar susține că statele liberale nu vor interveni în afacerile interne ale altor state: statele în care cetățenii se bucură de libertate respectă dreptul altora la independență politică. Acest respect reciproc este una dintre cauzele pentru care statele liberale, sigure
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dificil de operaționalizat și măsurat și atât de subiective, încât utilizându-le, cercetătorul riscă manipularea datelor pentru a facilita o concluzie prestabilită. Mai mult, considerând varietatea semnificației conceptului de „democrație” în evoluția gândirii politice, aplicarea retrospectivă a definițiilor moderne ale liberalismului este ea însăși discutabilă. Tehnic, o altă obiecție semnificativă se referă la faptul că absența războiului între diade democratice (democrație-democrație) este, din punct de vedere statistic, irelevantă, întrucât războiul în sine este, raportat la scala istoriei, un fenomen mai degrabă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Goldstein, 1999, pp. 194-198). Însă abordarea de bază pe niveluri de analiză nu este singura soluție pentru sistematizarea literaturii dedicate cauzelor conflictelor, teoreticienii relațiilor internaționale având o tradiție bogată în mari dezbateri sau așa-numitele „războaie paradigmatice” între realism și liberalism (Levy, 1998, p. 144), fiecare cu propria lui viziune asupra variabilelor cauzale ale războiului. Aici vom adopta ca punct de pornire pentru prezentarea cauzelor războiului schema devenită deja clasică în teoria relațiilor internaționale a lui Kenneth N. Waltz. În lucrarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
eds.) (1996), Global Politics: An Introduction, Blackwell Publishers, Oxford. Brzezinski, Zbigniew (p.20-41) Bull, Hedley (1977), The Anarchical Society, Columbia University Press, New York. Bull, Hedley (1998), Societatea anarhică. Un studiu asupra ordinii în politica mondială, Știința, Chișinău. Burchill, Scott (2001), „Liberalism”, în Scott Burchill, Richard Devetak, Andrew Linklater, Matthew Paterson, Christian Reus-Smit, Jacqui True (eds.), Theories of International Relations, ed. a II-a, Palgrave, Londra. Buzan, Barry (1983), People, States, and Fear. The National Security Problem in International Relations, Wheatsheaf, Brighton
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Palgrave, Londra. Dougherty, E., Pfaltzgraff, Robert L. Jr. (1971), Contending Theories of International Relations, J.B. Lippincott Company, New York. Doyle, Michael W. (1983), „Kant, Liberal Legacies, and Foreign Affairs” (I-II), Philosophy and Public Affairs, 12 (3-4). Doyle, Michael W. (1986), „Liberalism and World Politics”, American Political Science Review, 80. Doyle, Michael W. (2005), „Three Pillars of the Liberal Peace”, American Political Science Review, 99 (3). Duke, Simon (1994), „The State and Human Rights: Sovereignity Versus Humanitarian Intervention”, International Relations, 12 (2
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
American Political Science Review, 80. Doyle, Michael W. (2005), „Three Pillars of the Liberal Peace”, American Political Science Review, 99 (3). Duke, Simon (1994), „The State and Human Rights: Sovereignity Versus Humanitarian Intervention”, International Relations, 12 (2). Dunne, Tim (2005), „Liberalism”, în John Baylis și Steve Smith (eds.), The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations, ed. a III-a, Oxford University Press, Oxford. Dunne, Tim, Schmidt, Brian C. (2005), „Realism”, în John Baylis și Steve Smith (eds.), The
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
New York. Krasner, Stephen D. (1982), „Structural Causes and Regime Consequences: Regimes as Intervening Variables”, International Organization, 36 (2), primăvara. Krasner, Stephen (ed.) (1983), International Regimes, Cornell University Press, Ithaca, NY. Krasner, Stephen (1985), Structural Conflict: The Third World Against Global Liberalism, University of California Press, Berkeley. Krasner, Stephen D. (1993), „Global Communications and National Power: Life on the Pareto Frontier”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Kratochwill, Friederich (2000), „Constructing a New
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
International Organizations in Global Politics”, în John Baylis, Steve Smith (eds.), The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations, ed. a III-a, Oxford University Press, Oxford. Williams, Michael C. (2001), „The Discipline of the Democratic Peace: Kant, Liberalism and the Social Construction of Security Communities”, European Journal of International Relations, 7 (4). Wilson, Peter (1998), „The Myth of the «First Great Debate»”, Review of International Studies, 24 (5). Wolfers, Arnold (1952), „«National Security» as an Ambiguous Symbol”, Political
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
secvențe, vezi scrierile lui Brian C. Schmidt. Fără a intra în detaliile diversității pozițiilor liberale în domeniul politicii interne, merită menționat articolul lui James Richardson în care acesta analizează tensiunea existentă între dimensiunea politică (democrație) și cea economică (egalitate) a liberalismului, așa cum este ea reflectată în arena internațională între ceea ce el numește „liberalismul pieței [economice]” și „liberalismul reformelor sociale și instituționale”. Printre alți factori care conduc la această dihotomie se înscrie binomul libertate „negativă” (freedom from) - libertate „pozitivă” (freedom to); vezi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
diversității pozițiilor liberale în domeniul politicii interne, merită menționat articolul lui James Richardson în care acesta analizează tensiunea existentă între dimensiunea politică (democrație) și cea economică (egalitate) a liberalismului, așa cum este ea reflectată în arena internațională între ceea ce el numește „liberalismul pieței [economice]” și „liberalismul reformelor sociale și instituționale”. Printre alți factori care conduc la această dihotomie se înscrie binomul libertate „negativă” (freedom from) - libertate „pozitivă” (freedom to); vezi Richardson (1997). Vezi Wilson (1998). În aceeași direcție scrie, de pildă, și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
domeniul politicii interne, merită menționat articolul lui James Richardson în care acesta analizează tensiunea existentă între dimensiunea politică (democrație) și cea economică (egalitate) a liberalismului, așa cum este ea reflectată în arena internațională între ceea ce el numește „liberalismul pieței [economice]” și „liberalismul reformelor sociale și instituționale”. Printre alți factori care conduc la această dihotomie se înscrie binomul libertate „negativă” (freedom from) - libertate „pozitivă” (freedom to); vezi Richardson (1997). Vezi Wilson (1998). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
această dihotomie se înscrie binomul libertate „negativă” (freedom from) - libertate „pozitivă” (freedom to); vezi Richardson (1997). Vezi Wilson (1998). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile internaționale: „liberalismul ideațional”, „idealismul comercial” și „idealismul republican” (Moravcsik, 1997). Interesant este că, așa cum tot el arată, „[în anii ’20 și la începutul anilor ’30] studiul academic al relațiilor internaționale rămâne puternic liberal [...]. În Marea Britanie, imaginea sa este aceea a unui internaționalism
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din Little (2001, p. 304). Vezi infra, capitolul dedicat comunităților de securitate. Semnatari inițiali erau toate statele europene independente, mai puțin Albania, plus Uniunea Sovietică, Statele Unite și Canada. Ca observație, acești doi autori folosesc opera lui Deutsch pentru a discuta liberalismul sociologic, de tipul celui promovat de John Burton în anii 1970. Termenii „comunități pluraliste de securitate slab conectate” și „strâns conectate” sunt traducerile destul de aproximative ale formulelor loosely și, respectiv, tightly coupled pluralistic security communities. NATO a solicitat un studiu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
economii a războiului. Mai mult decât atât, teza conform căreia războiul conduce la întreruperea fluxului comercial este contestată și contestabilă - vezi Levy și Barbieri (1999, pp. 463-479). Teoria păcii democratice nu este singura provocare la adreasa realismului lansată de adepții liberalismului. Pe aceași linie se înscriu și alte curente liberale, precum liberalismul comercial (care susține că interdependența economică este legată de pace), liberalismul regulatoriu/instituțional (care studiază rolul instituțiilor internaționale în determinarea/menținerea păcii) sau așa-numitul liberalism sociologic (care se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conduce la întreruperea fluxului comercial este contestată și contestabilă - vezi Levy și Barbieri (1999, pp. 463-479). Teoria păcii democratice nu este singura provocare la adreasa realismului lansată de adepții liberalismului. Pe aceași linie se înscriu și alte curente liberale, precum liberalismul comercial (care susține că interdependența economică este legată de pace), liberalismul regulatoriu/instituțional (care studiază rolul instituțiilor internaționale în determinarea/menținerea păcii) sau așa-numitul liberalism sociologic (care se ocupă de studiul relațiilor transnaționale) - vezi, de exemplu, Nye (1998), Moravcsik
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și Barbieri (1999, pp. 463-479). Teoria păcii democratice nu este singura provocare la adreasa realismului lansată de adepții liberalismului. Pe aceași linie se înscriu și alte curente liberale, precum liberalismul comercial (care susține că interdependența economică este legată de pace), liberalismul regulatoriu/instituțional (care studiază rolul instituțiilor internaționale în determinarea/menținerea păcii) sau așa-numitul liberalism sociologic (care se ocupă de studiul relațiilor transnaționale) - vezi, de exemplu, Nye (1998), Moravcsik (1992) și Baldwin (1993). Două surse de studii statistice menite să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lansată de adepții liberalismului. Pe aceași linie se înscriu și alte curente liberale, precum liberalismul comercial (care susține că interdependența economică este legată de pace), liberalismul regulatoriu/instituțional (care studiază rolul instituțiilor internaționale în determinarea/menținerea păcii) sau așa-numitul liberalism sociologic (care se ocupă de studiul relațiilor transnaționale) - vezi, de exemplu, Nye (1998), Moravcsik (1992) și Baldwin (1993). Două surse de studii statistice menite să testeze validitatea teroriei păcii democratice sunt Correlates of War Project al Universității din Florida (ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la acest nivel. Mișcarea antiglobalizare. Este o reacție a societății civile la efectele negative ale globalizării. Conform afirmațiilor lui Joseph Stiglitz, protestul împotriva unor organisme internaționale ca FMI, OMC, sau a sistemului bancar, este o reacție la triumfalismul excesiv al liberalismului economic.<footnote Stiglitz, E.J., Globalization and its discontent, Editura Penguin Books, 2003. footnote> Premisele care au favorizat mișcarea antiglobalizare sunt: − liberalizarea mișcărilor de capital fără controlul presiunilor speculative provoacă grave crize; − liberalizarea comerțului este, de cele mai multe ori, impusă numai țărilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
concrete ale organizării și funcționării unei societăți ca rezultat al evoluției acesteia. Astfel, sistemele de valori tradiționale favorizând angajarea în forme convenționale de participare politică (votul), în timp ce formele protestatare sunt susținute mai mult de cultura de stânga, valorile postmaterialiste ale liberalismului cultural și universalismului (Denni, Lecomte, 2004, p. 38). Organizarea și funcționarea sistemului politic, natura și diversitatea mijloacelor de expresie populare garantate de drepturile civile și civice, gradul de descentralizare al instituțiilor afectează participarea (Denni și Lecomte, 2004, p. 38), constatându
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
exemplu, În mediile excesiv de permisive, omul ajunge să se afle În opoziție nu numai cu autoritățile statale, dar și cu expresia culturală; de asemenea, copilul lăsat În voia lui devine turbulent, anarhic; chiar și gândirea, când este cuprinsă de febra liberalismului, devine fie boemă, fie solitară sau violent contestatară). Μ O idee este autentică atunci când se naște din suferința propriei cunoașteri. Μ Un aspect des invocat de superioritate a vieții psihice umane comparativ cu cea animală este „conduita de amânare”, căreia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pentru a le limita și suprima - autorizație pe care, pe de altă parte, puterea burgheză o acorda din toată inima. Într-adevăr, pactul său cu Biserica, în calitate de instrumentum regni, tocmai în aceasta consta: să-și mascheze propria lipsă substanțială de liberalism și de democrație, încredințând rolul neliberal și nedemocratic Bisericii, tolerată ca instituție religioasă superioară, în scopul înșelăciunii. Altfel spus, Biserica a făcut un pact cu diavolul, adică cu statul burghez. Și, într-adevăr, nu există contradicție mai scandaloasă ca aceea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
originea a toate acestea se află poate o scurtă frază a Sfântului Pavel din Epistola către efeseni: «Iar desfrâu și orice necurăție și lăcomie de avere nici să se pomenească între voi».” 3. „Chiar și organele de presă cunoscute pentru liberalismul și inteligența lor păstrează asupra acestui subiect atitudini surprinzătoare și conformiste.” 4. „În alte societăți, care totuși au luat distanță față de creștinism, vechea condamnare religioasă, prea profund înrădăcinată ca să dispară, a luat forma unui fals raționalism și își păstrează toată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
altor forțe politice și s-ar fi mulțumit cu cea existentă! Același diplomat face, la 25 mai, Într-un pasaj de asemenea cenzurat, o constatare antologică: „Reformele economice, politice și sociale au creat În Ungaria o stare de confuzie și liberalism” (sublinierea ne aparține). „«Cercurile reformei» reprezintă, În fapt, o deviere de dreapta, care sub pretextul Înnoirii partidului, urmăresc lichidarea acestuia, și o dată cu el, desprinderea Ungariei din sistemul socialist și instaurarea orînduirii burgheze. Singura forță care ar fi În măsură să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]