3,393 matches
-
de clasă» din noua generație de regizori În stare să Înfrunte concurența internațională” sau a regizorului Lucian Pintilie. În fine, scena publică franceză a fost locul În care disidenți din interiorul blocului comunist au devenit cunoscuți Întregii lumi. Expresie a liberalizării permise de Moscova, unii dintre aceștia au avut acordul autorităților; acesta a fost cazul poetului Andrei Voznesenski, care, atunci cînd a oferit un recital de poezie la teatrul Vieux-Colombier din Paris, „la Început a fost aplaudat, dar spre sfîrșit oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
doar pe texte - destul de grăitoare de altminteri - pe impresiile observatorilor și ale corespondenților de presă și numai rareori ca acum, pe Întîlniri și impresii personale. Nu e destul pentru un diagnostic amănunțit” (p. 60). În afară de rare excepții - Pasternak, Soljenițîn -, scrierile liberalizării din Uniunea Sovietică necesită un efort special de lectură. „Un fel de dublă și Încordată privire. Un ochi citește din punctul de vedere al strictului adevăr, acest adevăr nu poate fi respectat, de unde iritarea. Un altul, din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Îi menționează pe Iuli Daniel și Andrei Siniavski, acuzați În „primul proces de opinie din Uniunea Sovietică din pricina atmosferei În care s-a desfășurat: o renunțare parțială la stalinism, o grupare embrionară a unei părți din intelighenția sovietică, o timidă liberalizare, pentru că inculpații au pledat nevinovat. Și prin reacțiile violente pe care le-a provocat În Rusia cît și În partidele comuniste din Occident. Reacțiile din Occident pot fi Împărțite În două categorii: onorabile și suspecte. Onorabile, apelurile unor scriitori ca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a servit unui dublu obiectiv. În primul rînd, prin prezentarea articolelor conținute În cadrul emisiunilor de la Radio „Europa Liberă”, autoarea a Încercat să surprindă cazurile și situațiile exemplare menite să ofere imaginea unei alternative la realismul socialist din România, precum și limitele liberalizării din blocul comunist care să conștientizeze opinia publică asupra situației reale a literaturii și a culturii române. În al doilea rînd, prin colectarea articolelor Într-un singur volum, autoarea pune la dispoziția unui public mai larg un instrument prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poezia sa fusese considerată de critica oficială „decadentă și afectată de morbul putreziciunii burgheze”, imaginarul i-a fost impregnat de simboluri care vorbeau despre irealitate, inconsistență, fragilitate și volatilitate, ca un reflex al circumstanțelor istorice opresive. L. este - în perioada liberalizării culturale de la sfârșitul anilor ’60 - un poet al rigorii suave, al lucidității fragile („puterea florii”). În același timp, limbajul i s-a înfășurat în voalurile manierismului și a devenit mai criptic. Preocupat de exercițiul poetic formal, de ceea ce numește „răstimp
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
limitarea prerogativelor Bisericii Catolice, în special ale papei, denunțând imixtiunile laice și abuzurile clerului. Spirit critic și talent polemic, înarmat cu argumente derivate din dreptul natural, din interpretarea rațională a Bibliei și a istoriei creștinismului, el militează, în fond, pentru liberalizarea și democratizarea vieții sociale. Asemenea precepte și sensuri iluministe sunt prezente în opera omiletică - Didahii adecă Învățături pentru creșterea fiilor... (1809), Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morți (1809), Prediche sau Învățături la toate duminecile și sărbătorile anului (I-III, 1810-1811) -, integral
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
să optezi pentru un alt termen decât „contra-reeducare” - iar dacă Îl păstrezi, cred că ar trebui acoperit noțional altfel decât În momentul de față. Marius Jucan: Aș vrea să mai adaug ceva. Nu ar trebui să uităm acea perioadă de liberalizare, Între 1965 și 1971, care marca o subtilă formă de trecere la o altă fază, de părăsire temporară a stalinismului, de mascare momentană a lui. Ar trebui probabil să te referi, Ruxandra, În cadrul proiectului, la o anumită perioadă sau la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cum apare scriitorul În discursul publicistic, și reacția e alta În literatură, În discursurile literare. Acum, răspunzând la Întrebarea ta, eu precizez că am În vedere literatura de după Tezele din iulie 1971. Pentru că din 1965 până În 1971 este altceva - este liberalizare, Ceaușescu nu e preocupat de scriitori și de politica lor... Abia În ’71 vine el cu idei... Doru Pop: Fusese În China. Sanda Cordoș: De unde vine cu idei jdanoviste. Doru Pop: Eu aici mă Îndoiesc. El se Întoarce din China
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât acele emisiuni televizate: Antena vă aparține. Toate lucrurile acestea trebuie studiate, Însă trebuie studiate cu filmele, cu textele În față, și, desigur, ele intră și În sarcina criticului literar. Cornel Vâlcu: Dar există și perioada ’65-’71... Horea Poenar: Liberalizare, liberalizare, dar la nivelul contextului strict istoric, pentru că În cele din urmă nu Întâlnim nici acolo un alt discurs care să se opună, un alt sistem de semnificații. Acolo vorbim (doar) de rezistență prin literatură, de supraviețuire. Spațiile respective de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acele emisiuni televizate: Antena vă aparține. Toate lucrurile acestea trebuie studiate, Însă trebuie studiate cu filmele, cu textele În față, și, desigur, ele intră și În sarcina criticului literar. Cornel Vâlcu: Dar există și perioada ’65-’71... Horea Poenar: Liberalizare, liberalizare, dar la nivelul contextului strict istoric, pentru că În cele din urmă nu Întâlnim nici acolo un alt discurs care să se opună, un alt sistem de semnificații. Acolo vorbim (doar) de rezistență prin literatură, de supraviețuire. Spațiile respective de discurs
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este Animale bolnave, apare un Ivasiuc, interesant pentru acea vreme, apare modernul Sorin Titel, despre care se tace prea mult, sunt mișcări de avangardă, Țepeneag, bineînțeles... Tezele din iulie ’71 pun o nouă stavilă. Putem vorbi de un moment de liberalizare foarte scurt, timp În care Ceaușescu apreciase cinic situația, avea doar puterea În mână. A păcălit lumea. Ar trebui (și aici sunt de părerea lui Cornel), ar trebui să faci o carte de critic cultural, adică să aduci și inserția
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spontană” au înțeles excepționala valoare de legitimare a acordului extern și, în consecință, și-au construit propriile rețele de relații și influență inclusiv la nivelul comunității internaționale. O asemenea rețea era ineficientă în cazul realităților esențiale, precum alegerile libere sau liberalizarea contului de capital, dar extrem de utile - și au funcționat eficient - în cazul detaliilor, al modelelor sectoriale sau al modelelor referitoare la realități punctuale. Rezultatul a fost că o bună parte a transformărilor aparținând tranziției spontane postcomuniste au fost instituite nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
normal” al modernizării societăților est-europene. Revoluțiile anului 1989 din Europa Centrală și de Est au ca funcție esențială relansarea proceselor de modernizare. (...) De la o modernitate latentă și inconsistentă urma să se treacă la una manifestă și consistentă între domenii diferite. Liberalizarea economică, democratizarea politică și dezvoltarea societății civile sunt principalele tipuri de schimbări menite să contribuie la realizarea relansării modernizării (Sandu, 2000, pp. 29-30). Aceste exemple ilustrează faptul că unul dintre termenii ecuației - cel puțin cel referitor la obiectivele tranzițiilor din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autonomie ridicată față de URSS și o deschidere spre capitalismul occidental, în variantele sale cele mai stângiste. Ceea ce, la sfârșitul anilor ’60, propuneau comuniștii cehoslovaci nu era foarte diferit de ceea ce a tradus în realitate China comunistă două decenii mai târziu. „Liberalizarea comunismului”, pe care o teoretizau în egală măsură comuniștii „progresiști” ai Estului împreună cu cei naționaliști din Occident - Franța, Italia, mai ales -, nu era, în principiu, inacceptabilă nici pentru Moscova. Inacceptabilă era o consecință secundară, referitoare la autonomia decizională în raport cu URSS
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în soluții financiare și tehnologice și activ și eficient în aplicarea lor. Această utopie a fost testată de sute de mii sau chiar milioane de mici întreprinzători ce au apărut ca urmare a exploziei pieței de bunuri de consum și liberalizării ei spontane de după revoluție. Aceștia, în mare măsură, au repetat sintetic acel proces istoric de formare a capitalului de tipul celui desfășurat în Occident de-a lungul a sute de ani, cu diferența că, în România, el a fost concentrat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al noii economii de piață românești, iar 1990 este epoca lor de aur. După ce, în ultimii doi ani de socialism, creșterea volumului de vânzări cu amănuntul stagna în jurul a 1% anual, în 1990, primul an de după revoluție și primul de liberalizare a pieței, volumul vânzărilor cu amănuntul crește cu 24%! Epoca „de aur” nu durează, însă, decât un an. Sfârșitul lui 1990 coincide cu declanșarea celei mai grave crize economice din istoria țării: consumul populației scade dramatic, odată cu veniturile. Efectul este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în acesta totul a început cu „chioșcurile”, adică cu inițiative de mici dimensiuni orientate spre colectarea banilor aflați la populație. Primele asemenea „chioșcuri” au apărut în domenii cu totul noi pentru o populație ieșită din socialism - schimbul monetar și amanetul. Liberalizarea schimbului monetar - crearea unei piețe a monedelor - a fost considerată o primă victorie importantă a noului capitalism asupra socialismului opresiv. Populația a primit dintr-odată dreptul de a deține valute convertibile, chiar dacă utilizarea lor era încă puternic restricționată de controlul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a Uniunii Europene și până la modificarea, de către Banca Națională a României, a coșului valutar utilizat pentru stabilirea cursului de schimb al monedei naționale, ca urmare a tendinței României de a adera la Uniunea Europeană. „Chioșcurile” de schimb valutar care au împânzit România imediat după liberalizarea schimbului de monedă nu au fost, totuși, o afacere prioritar românească. Principalii artizani ai procesului au fost mai degrabă întreprinzătorii mici și medii veniți în România din Orientul Apropiat, mai experimentați în privința piețelor monetare și ale schimbului de monedă. Această
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici un caz cea mai mare sumă de bani sustrasă din concentrarea banilor privați în timpul tranziției românești. Sume sensibil mai mari au fost redistribuite în favoarea unor capitaliști selecționați prin intermediul unor alte instituții capabile să concentreze bani, și anume prin intermediul băncilor private. Liberalizarea pieței bancare, prin acordarea permisiunii legale de înființare a unor bănci private, s-a realizat relativ repede după revoluție și a fost răspunsul la presiunea exercitată de nou apărutele cercuri de afaceri din România de a avea acces la profiturile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
publici. A acordat mai mare atenție pieței bunurilor pentru populație, care nu prezenta riscuri. Dar, începând cu 1996 și cu bine cunoscutul vârf din prima jumătate a anului 1997, a intrat relativ masiv și pe piața de capital. Privatizarea și liberalizarea piețelor de capital au atras - chiar și în condițiile unei lipse de interes strategic în privința României din partea capitalului internațional și a politicii internaționale - investiții străine, atât directe, cât și de portofoliu. Unul dintre motive consta în faptul că o privatizare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comercializării unor produse, fie destinat achiziționării unor active cu un grad foarte ridicat de amortizare. Cel puțin o parte a lui este destinat finanțării consumului de lux al noului sector privat românesc, consum care „explodează” începând cu 1991-1992. Rezultatul acestei liberalizări a creditului către sectorul privat este apariția unei categorii speciale de capitaliști români denumiți de mass-media „miliardari de carton”, o metaforă care încearcă să sugereze fragilitatea poziției lor financiare. Termenul a fost inventat de mass-media și a intrat apoi în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
La rândul său, capitaliștii industriali s-au străduit din răsputeri să opună sistemului bancar dominat de combinația dintre politică și finanțele socialiste un sistem bancar propriu. Cea mai mare parte a micilor bănci private care și-au făcut apariția după liberalizarea (parțială) a pieței bancare au fost inițiate de capitaliștii industriali pentru a-și gestiona singuri puținii bani lichizi de care dispuneau. Credit Bank, Dacia Felix, Bankcoop, Columna, Albina, Libra, Banca Românească etc. au fost bănci înființate în acest scop. Toate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să îmbine un puternic sector de stat cu un la fel de puternic sector privat, după modelul economiilor scandinave. Al doilea grup, care se considera „liberal”, milita pentru o privatizare imediată, dublată de o retragere rapidă a statului din economie - exprimată în liberalizarea prețurilor -, privatizare care să se facă prin intermediul piețelor. Restructurarea, în opțiunea acestui grup, urma să fie o problemă a noilor proprietari, și nu a statului. Lipsa capitalului pe piață necesar unei asemenea privatizări pe scară largă nu-i îngrijora pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
consecință, au un număr mic de portofolii economice, în statele socialiste, cel mai mare număr de portofolii era rezervat ministerelor economice, însărcinate cu gestionarea producției industriale. Acest lucru s-a văzut foarte clar după revoluție, când înlăturarea autarhiei economice și liberalizarea comerțului exterior a condus la dezechilibre profunde ale balanței comerciale a României și, în consecință, la mari deficite ale contului curent. Conform propriei prezentări, Hulliburton este o corporație activă în peste 100 de țări, cu o cifră anuală de afaceri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sociale cerută de dezvoltarea economică (imposibilitatea legilor endogene de a se impune, deprecierea cunoștințelor de specialitate și supraevaluarea posturilor politice). Alți factori au contribuit de asemenea la schimbare: statutul semiperiferic al Ungariei și dependența ei de economia mondială, măsurile de liberalizare luate de vechiul regim și raporturile de interdependenta stabilite cu „economia secundă” și cu „societatea secundă”; modificarea compoziției sociale a nomenclaturii și autoritatea crescândă a intelighenției În rândurile ei; distanță care se crease Între birocrația de partid și cea de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]