245,951 matches
-
o listă a lemelor organizate în ordinea descrescătoare a rangurilor (rangul este dat de frecvența cuvîntului) și o listă în care lemele sînt organizate în funcție de clasele lexico-gramaticale. Necesitatea desăvîrșirii cercetării limbajului poetic eminescian, semnalată de Tudor Vianu (" Niciodată însă problema limbii lui Eminescu n-a fost pusă în toată întinderea ei, cu metode capabile să o rezolve în întregime.") se împlinește, cu o înaltă rigoare științifică, acum, după un deziderat enunțat tot de el, dar rămas neîndeplinit pînă astăzi: "fiecare cuvînt
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
a desfăcut picioarele și s-a așezat iarăși picior peste picior și a întrebat în șoaptă: - Mama e tot în baie? - Nu știu. - Trebuie să ne grăbim. Dacă nu mă vede în pat, face o criză. Își umezi buzele cu limba, le mușcă, se ciupi de obraji: Acum uită-te la mine. Ce părere ai? N-am știut ce să răspund. Dintr-odată părea o păpușă de carton. Insistă: - Sînt bine așa? - Nu te înțeleg. - Așa cum sunt, cum stau pe pat
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
gafe cu pretenții "științifice". Sigur că, în ce privește edițiile de clasici români se resimte lipsa nu neapărat a unor catedre de tehnica edițiilor în marile universități din țară, dar măcar a unor seminarii practice, în cadrul catedrelor existente, de istorie literară, de limbă etc. Sigur că e indispensabilă existența unei edituri de profil, cum era până mai ieri "Minerva", necum cu "monopol" hegemonic, dar cu necontestat statut de etalon. De ce s-o fi dorit atât de obstinat să "răposeze" această editură? Acolo, un
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
SandaTomescu Baciu Coautor al Dicționarului Danez-Român, (1984), traducător a peste 20 de volume din literaturile scandinave, fondator al cursurilor de limbă daneză și suedeză la Universitatea București, deținător a numeroase premii și distincții pentru activitatea sa în domeniul scandinavisticii, regretatul Valeriu Munteanu oferă publicului românesc o nouă lucrare lexicografica pe care, din păcate, nu a putut să o vadă în forma
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
38.000 de cuvinte din toate domeniile, precum și un foarte mare număr de expresii uzuale și locuțiuni, cu sinonime perfecte sau parțiale. Materialul lexical și frazeologic alcătuit pe baza unei ample bibliografii reflectă variate situații de limbaj. Destinat vorbitorilor de limbă română, dicționarul constituie un instrument de lucru pentru studenții programelor universitare de studii scandinave din România, pentru traducători și pentru toți cei care sînt preocupați de limbă suedeză. Nu este de neglijat faptul că dicționarul poate fi accesibil și vorbitorilor
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
pe baza unei ample bibliografii reflectă variate situații de limbaj. Destinat vorbitorilor de limbă română, dicționarul constituie un instrument de lucru pentru studenții programelor universitare de studii scandinave din România, pentru traducători și pentru toți cei care sînt preocupați de limbă suedeză. Nu este de neglijat faptul că dicționarul poate fi accesibil și vorbitorilor de suedeză atît din Suedia, cît și din Finlanda, unde suedeză este a doua limba oficială, dar și danezilor și norvegienilor datorită înrudirii foarte apropiate a limbilor
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
din România, pentru traducători și pentru toți cei care sînt preocupați de limbă suedeză. Nu este de neglijat faptul că dicționarul poate fi accesibil și vorbitorilor de suedeză atît din Suedia, cît și din Finlanda, unde suedeză este a doua limba oficială, dar și danezilor și norvegienilor datorită înrudirii foarte apropiate a limbilor scandinave. Pentru a facilita utilizarea dicționarului, autorul oferă într-un capitol introductiv particularitățile foneticii și intonației suedeze. Capitolul se constituie că un instrument ce se dovedeste util pentru
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
limbă suedeză. Nu este de neglijat faptul că dicționarul poate fi accesibil și vorbitorilor de suedeză atît din Suedia, cît și din Finlanda, unde suedeză este a doua limba oficială, dar și danezilor și norvegienilor datorită înrudirii foarte apropiate a limbilor scandinave. Pentru a facilita utilizarea dicționarului, autorul oferă într-un capitol introductiv particularitățile foneticii și intonației suedeze. Capitolul se constituie că un instrument ce se dovedeste util pentru consultarea transcrierilor fonetice pe care autorul le oferă la cea mai mare
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
consultarea transcrierilor fonetice pe care autorul le oferă la cea mai mare parte a cuvintelor titlu și uneori la cuvintele compuse. Transcrierea fonetica la care recurge dicționarul are la bază alfabetul întocmit de Asociația Internațională de Fonetica, adaptat la specificul limbii suedeze. Meritorie este și includerea de sinonime suedeze, perfecte sau parțiale care întregesc imaginea nuanțelor stilistice ale vocabularului suedez. Aceste sinonime facilitează folosirea dicționarului și de către vorbitorii de suedeză sau de alte limbi scandinave. Prin urmare prezentul Dicționar suedez-român contribuie
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
Asociația Internațională de Fonetica, adaptat la specificul limbii suedeze. Meritorie este și includerea de sinonime suedeze, perfecte sau parțiale care întregesc imaginea nuanțelor stilistice ale vocabularului suedez. Aceste sinonime facilitează folosirea dicționarului și de către vorbitorii de suedeză sau de alte limbi scandinave. Prin urmare prezentul Dicționar suedez-român contribuie în mod substanțial la ridicarea nivelului lexicografiei de profil, atît în ceea ce privește volumul lexical, cît și materialul gramatical organizate cu rigurozitate și competența științifică. La finalizarea manuscrisului Dicționarului suedez-român, care a apărut postum, și-
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
în seria publicațiilor de referință ale prestigioasei Edituri Polirom, Dicționarul suedez-român / Svensk-rumänsk ordbok constituie o lucrare de referință de o autentică valoare științifică. El este un instrument de lucru ce nu trebuie să lipsească din bibliotecă tuturor celor interesați de limbă suedeză.
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
afirmă clar că rostirea în diftong a respectivelor secvențe (iu, ie, ia...) este greșită. Cred că ar trebui organizate cercetări fonetice riguroase și aprofundate, în urma cărora să dispunem de o "hartă" obiectivă și cît mai detaliată a pronunțării reale a limbii române actuale, în diferitele sale contexte și registre de uz; ținîndu-se cont de diferiți parametri sociolingvistici și de variațiile de tempo ale vorbirii. Asemenea cercetări ne-ar permite să stabilim în ce măsură pronunțarea recomandată ca singura corectă se folosește cu adevărat
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
pînă la realizarea unui mare proiect, cred că putem aminti sau presupune cîteva lucruri simple. În primul rînd, că diferența dintre hiat și diftong nu e chiar atît de clară în înlănțuirea spontană a pronunțării; pe baze acustice, vorbitorii unei limbi vor decide uneori greu, în fața aceleiași secvențe, pronunțate de altcineva, natura ei silabică. În afara unei situații experimentale, substituirea unui hiat (recomandat de norme) cu un diftong trece neobservată. Sentimentul încălcării unei reguli apare doar cînd aspectul fonic al cuvîntului se
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
aspectul fonic al cuvîntului se modifică mai profund (nu în trecerea de la ca-si-e-ri-e, în cinci silabe, la ca-sie-ri-e, în patru, ci la o eventuală transformare în caserie). Apoi, impresia pe care o are vorbitorul despre felul cum el însuși folosește limba este profund influențată de ceea ce știe că este corect, recomandat - și mai ales de forma scrisă a cuvintelor. Cineva poate susține cu toată convingerea că a pronunțat o anume secvență (identificată pe baza scrierii), chiar dacă analiza obiectivă a sunetelor i-
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
arăta că se înșeală. De alfel, ne formăm și ne exersăm destul de rar instrumentele de analiză a exprimării orale - în bună parte din cauza unei tradiții centrate asupra scrisului, perpetuate prin școală (multe persoane care accentuează perfect, în mod spontan, cuvintele limbii materne, nu reușesc să indice clar vocala accentuată; cu rezultate dezastruoase în perceperea ritmului unei poezii citite fără voce). Așadar, nu ne-ar fi de mare folos să întrebăm diverse persoane în ce măsură pronunță hiat ori diftong (sau am obține doar
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
mare folos să întrebăm diverse persoane în ce măsură pronunță hiat ori diftong (sau am obține doar informații despre gradul de cunoaștere teoretică al normei și despre prestigiul acesteia). Observațiile de mai sus își găsesc un sprijin în volumul lui Sextil Pușcariu, Limba română, II, Rostirea (scris în 1946, apărut în 1959, retipărit în 1994): Pe lîngă rostirea cu diftongi și cea cu vocalele în hiat, există, într-un număr mare de cuvinte, o rostire nestabilizată, variind de la individ la individ și chiar
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
teatru), ia (biliard, meridian), ie (experiență, mitralieră), iu (domiciliu, stațiune), oa (coafor), oi (doilea) etc. (p. 88-89). Pronunțarea în diftong e descrisă ca un fenomen firesc și ca o continuare a unei tendințe mai vechi care a acționat în evoluția limbii române. Se știe de altfel foarte bine că în rostirea românească se tinde spre evitarea hiatului; diferențele de interpretare apar mai ales în evaluarea soluțiilor recunoscute (diftongarea șver-siu-neț, epenteza unei semivocale șver-si-iu-neț, sau monoftongarea, reducerea totală a uneia dintre vocale
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
recunoscute (diftongarea șver-siu-neț, epenteza unei semivocale șver-si-iu-neț, sau monoftongarea, reducerea totală a uneia dintre vocale șalcolț). După părerea mai mult sau mai puțin explicit exprimată a mai multor lingviști români, singura onorabilă ar părea să fie epenteza. O spune, în Limba română actuală (1947: 34), Iorgu Iordan, care observă că eliminarea hiatului prin consonantizarea unei vocale (a-vi-a-ți-e: a-via-ți-e, zi-ar: ziar) e foarte frecventă ("pronunțarea aviație este reală, ba foarte răspîndită"), dar consideră că procedeul "continuă a fi utilizat până astăzi
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
apare însă mai curînd "în gura oamenilor culți". Evident, o pronunție stigmatizată ca incultă e greu de acceptat și de confesat. Chiar dacă, surprinzător, poate fi acuzată și de păcatul opus - de snobism. După Ion Calotă (Contribuții la fonetica și dialectologia limbii române, 1986), pronunțările cu diftong "nu corespund spiritului limbii române. Ele sînt rostiri în manieră cultă, mai bine zis străină, ale unor cuvinte din fondul vechi și nu pot caracteriza decît vorbitori care, sub influența pronunțării franțuzești, rostesc neologismele de
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
o pronunție stigmatizată ca incultă e greu de acceptat și de confesat. Chiar dacă, surprinzător, poate fi acuzată și de păcatul opus - de snobism. După Ion Calotă (Contribuții la fonetica și dialectologia limbii române, 1986), pronunțările cu diftong "nu corespund spiritului limbii române. Ele sînt rostiri în manieră cultă, mai bine zis străină, ale unor cuvinte din fondul vechi și nu pot caracteriza decît vorbitori care, sub influența pronunțării franțuzești, rostesc neologismele de origine franceză cu sinereză: colegial, gardian, imediat, social, special
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
manieră cultă, mai bine zis străină, ale unor cuvinte din fondul vechi și nu pot caracteriza decît vorbitori care, sub influența pronunțării franțuzești, rostesc neologismele de origine franceză cu sinereză: colegial, gardian, imediat, social, special" (p. 51). Comparația cu celelalte limbi romanice e de altfel semnificativă - și subiectul cred că merită reluat.
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
Constantin Țoiu Plimbându-se pe malul lacului Sils, devenit de atunci celebru, oprit la picioarele unei stânci, Nietzsche are, - mai mult ca un scriitor vizionar, decât ca filosof, - revelația mecanicii universale, popularizată ulterior, curios, datorită limbii franceze, - acel L^éternel retour, veșnica întoarcere. Cu acest titlu avea să apară și un film, artistic, în secolul următor, 20, film destul de grandilocvent ce avu totuși un succes apreciabil în epocă. Revelație ce a încoronat o gândire febrilă, universală
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
comune și naivități poetice ("noaptea nepereche", "slavă" pentru cer, dar în "Mă înalț din cînd în cînd în slavă" cuvîntul este principalul vinovat de efectul de umor involuntar) sau invenții lexicale nefericite: "onduleuri", "frăgezinda", "odihninde", "spirala flăcărîndă" etc. Sintaxa, zona limbii cel mai greu încercată într-o astfel de poezie, se încurcă iremediabil sau se dezagregă: "Vîntul îi vede ovali mai departe șochii Sfinxului, n.m., R.R.ț/ Necunoscînd forma lor/ Însă privirea deschisă în ceruri/ Cuprinderea-i crește mereu". Din loc
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
metafizic, în genul «străin de lume» etc." sau care mîzgălește în timpul lecturii cărții Demian a lui Hermann Hesse, pe un bilet: "Este teribil pînă unde ființa care sunt nu mă interesează." Dar această absență de identitate după normele obișnuite ale limbii, țării, religiei, serviciului, deschide poate calea spre ceea ce se consideră un mod negativ de a se identifica, nelăsînd spațiu decît unicei rațiuni de a exista, cea de a scrie: "Vă voi mărturisi deci: nu am decît o singură identitate, scriitura
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
la un simpozion internațional despre cultura românească în universitățile străine. În calitatea dumneavoastră de invitat de onoare al acestui simpozion și de comparatist care a trăit în mai multe țări (România, Franța, Spania) și a publicat lucrări în mai multe limbi, cum vedeți din Spania literatura română? : Cred că trebuie să dau un dublu răspuns. E vorba de literatura română, istoric vorbind, adică de trecutul și istoria actuală a ei. Istoria actuală nu pot să o judec în mod sincer pentru că
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]