44,835 matches
-
deci cu o forță impersonală, prezentă pretutindeni în univers și în noi. E o recunoaștere a unui Dumnezeu imanent lumii, iar nu transcendent. Credință heterodoxă, desigur, dar propice poeziei, creînd un mediu palpabil și contemplativ al contactului cu divinul, mediul limbajului liric. Astfel Dumnezeu e aproximat în icoanele ce-I transcriu chipul, ca și în icoanele firii în care Sfînta Treime crește copleșitor-vegetal: "E o biserică pardosită cu mari cărți pe care îngenunchi. Și din chivoturi căptușite cu satin scot psaltire
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
la gînduri, iar acum pămîntul e viu împrejurul nostru. Citind neîncetat Evanghelia, limba mi s-a făcut sfeșnic așteptînd cu nerăbdare să se pună în ea lumina rugăciunii. Și în jur era deșertul mănos dinaintea aflării Canaanului. Scăpînd de patima limbajului și de trupul stăpânit de mirare, pătrund, Doamne, în dimineața împărăției Tale, cea cu multe ferestre, prin deschizătura contemplației, acolo unde pereții cîntă, unde totul este fără chip, ca într-un pahar, nălțînd ochii, Doamne, către lumina cea subțire, iar
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
Și, încă ceva: vara, spre deosebire de asfalt, betonul nu se topește la soare". l Dorindu-i să străbată toate anotimpurile și să-și păstreze tonurile (cu bemol cu tot la cheie), ne oprim asupra părții "beton" a acestui număr sau, în limbaj literar tradițional, asupra a ceea ce constituie "partea leului". Este vorba de interviurile pe marginea cărții O lume dispărută cu patru autori deloc străini de Facultatea de Litere: Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir. Cronicarul, care a citit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
o coerență intelectuală exemplară: de la aspectele predominant formale, ținînd de structura limbii, se ajunge la cele mult mai complexe, în care dominantă e perspectiva istorică asupra principalelor linii de evoluție socială și culturală ale societății și asupra reflectării lor în limbaj. E o lărgire firească: un cercetător tînăr tinde să fie exact și chiar exhaustiv în limitele unei probleme concrete; experiența acumulată îndeamnă însă la abordarea unor teme cît mai largi, la meditația asupra chestiunilor esențiale. Seria Individualității i-a permis
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
extrem de interesante, puncte de referință în istoria gîndirii lingvistice românești: de la teorii despre obiectul direct prepozițional, raportul adversativ, mijloacele de afirmație, exprimarea politeții, partitivul, ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
puncte de referință în istoria gîndirii lingvistice românești: de la teorii despre obiectul direct prepozițional, raportul adversativ, mijloacele de afirmație, exprimarea politeții, partitivul, ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv cîteva dintre
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv cîteva dintre cele publicate în ultimii ani în România literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora nu le lipsește însă aparatul științific necesar. Cititorii cunosc tonul polemic și dispoziția combativă a profesorului Alexandru Niculescu: ai cărui principali inamici sînt clișeele de gîndire, stereotipurile, banalitățile fals patriotice. Textele sale sînt
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
poezie și lirismul înalt simbolic; modificau viziunea ontologică a poetului și toate raporturile lui cu universul. Hazardul lui Lautréamont, alhimia lui Rimbaud, logica absurdă a lui Macedonski aveau un aspect mai curînd metafizic decît gramatical. Bulversarea de către avangardiști doar a limbajului reprezintă o cedare de principiu extrem de gravă, dacă examinăm proiectul primilor moderni, la care, de exemplu, versul liber însemna mult mai mult decît dispariția unui corset, era anume un mod nou de a defini poezia nu formal, ci substanțial. Dacă
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
consecințele lui. Textul este scris de un italian, Mario Fratti, critic, un om de teatru preocupat, firesc, de ce se întîmplă în jurul lui, pe lumea asta și este tradus de regizorul nostru, și el frămîntat de actualitatea timpului și secolului acesta. Limbajul este direct, simplu, colocvial, fără pretenții și dezvoltă, ca o schiță, ca o eboșă, una din miile de situații posibile în și de pe urma unui război. Sîntem în anul 2004 și poposim în sufrageria modestă a unei familii din Oklahoma, familie
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
spune dramatică, a interpretării, a unui scenariu care păstrează bine misterul călătoriilor lui Apolodor în căutarea fraților săi din Labrador, care structurează inspirat tipul de inițiere, atît de complexă și de fascinantă, care invită să fie descoperit un tip de limbaj poetic, un anumit fel de emoție, de tristețe. Mi-am amintit cum am cunoscut-o, dacă se poate spune așa, prima oară pe Ada Milea. Absolvise școala de teatru din Tîrgu-Mureș, secția actorie și s-a prezentat, în aceeași vară
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
la un prestigiu asumat de decenii, motiv pentru care a ținut să fie impecabilă, iar acest lucru îl vom confirma împreună. Cei care au venit la vernisaj au avut prilejul sa vadă un Ciubotaru extrem de dozat, cu niște probleme asupra limbajului picturii foarte fin formulate, cu problematizarea unor formule picturale enunțate în etapele anterioare, dar puse intens în lucru acum și, mai ales, puse să rezolve declarat "viața unui motiv pictural". Este un pretext cripto-figurativ care evoluează cu o eleganță, cu
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
înseamnă mediu profesional înconjurător, mai ales că este și profesor și este permanent înconjurat de tineri. P.Ș. - Eu am perceput această expoziție ca pe o expoziție fără memorie, deși pictorul a consacrat anumite motive și un anumit tip de limbaj. Iar aceste motive, dintr-un anumit punctde vedere, sunt decelabile aici, chiar dacă au permanent în substanța lor un coeficient de imprevizibil. După perioada lui figurativă, din anii '70-'80, aceea cu focul, cu lemnele... A.M. - cu ghemele, cu spinii, cu
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
lui accentuată și neaccentuată: Mie îmi place. Te iubesc pe tine. Apoi, mi se părea exasperant pentru o limbă romanică dizgrațiosul sunet "î", atât de răspândit în limba română. La noi, el nu apare la începutul unui cuvânt decât în limbaj popular, cu precădere în interjecții de tipul Îhî, Îhîm și vă imaginați cât de greu îmi venea să rostesc atât de frecventul învață, spre exemplu. Slavă Domnului că mi-a căzut în mână, complet în afara programei, un volumaș de versuri
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
datoare Google-ului pentru multe atestări ale unor cuvinte și forme românești, a căror circulație am verificat-o cu ajutorul său. Avînd de la început o sonoritate voit comică, conținînd o combinație fonică onomatopeică, expresivă, numele însuși al motorului de căutare Google evocă limbajul copiilor. Termenul e supus în româna actuală juvenilă unor modificări prin joc de cuvinte: de la autohtonizarea Goguleee, dintr-o parodie recentă, pînă la transcrierea fonetică gugăl (aceasta apare de obicei ca gugal, din cauza absenței semnelor diacritice, ca de obicei refăcute
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
nenea Nicu" (Streinu), prin apetența formulei extrem-ceremonioase, avansînd pînă la o prețiozitate ce, în aura sa poetică, poartă reflexele unei maniere retro (manieră care, ierte-mi-se preferința, n-o putem socoti decît ca o variantă a normalității; nu vechiul limbaj era artificializat, ci e mai curînd al nostru, trecut prin Gulagul limbii de lemn!). Dar acest homo ironicus (sintagmă, recunoaștem făcută, al cărei drept de folosință ne-a fost cîndva acordat de însuși Șerban Cioculescu!) care e Barbu Cioculescu nu
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
un simplu recurs al creatorului la anume semnificații care ar face parte dintr-un a priori al spiritului uman: "comunicarea este cea care le suscită prin antrenare sau printr-un fel de acțiune oblică. în cazul scriitorului, gândirea nu dirijează limbajul din exterior; scriitorul este el însuși asemeni unui nou idiom care se construiește". La fel și compozitorul, în investitura sa deplină, autentică trebuie să se surprindă pe sine, să se autoinițieze în propria-i gândire sonoră. în această situație de-
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
cele temporale (sintactice). Pe de o parte, centrul tonal, regimul funcțional-gravitațional, de cealaltă parte, unitățile formale croite pe calapoade cadențiale. Din acel moment (începutul secolului 20) s-a declanșat aventura de-constructivismului, ofensiva periferiei asupra centrului "Este momentul în care limbajul invadează câmpul problematic universal; momentul în care lupta unui centru și a unei origini, totul devine discurs" (J. Derrida: Scriitură și diferență, Ed. Univers, 1998). Ce altceva decât discurs sonor sunt muzicile seriale și post-seriale, cele stockastice ori fractale? De la
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
tentația anonimatului, al tuturor componentelor pe care le implică actul de creație. Fixat, aparent, în bidimensionalitatea fizică și în coordonatele clasicizate ale spațiului picturii, în realitate Mitroi s-a adîncit în cea mai severă investigație a generozității și a limitelor limbajului, precum și în aceea a capacității omenești de a cunoaște atît lumea exterioară, cît și propria sa vocație de a colora afectiv și de a personaliza această lume. În același timp, pictura constituia pentru el și o formă de sancțiune morală
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
nonfigurativ, un spirit platonician sau oriental, iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în termeni absoluți și lipsiți de orice echivoc. Atunci cînd pictorul experimentează forme pure, cînd cercetează disponibilitățile ascunse ale substanței și ale limbajului, dispare cu totul orice referent narativ, iar forma care se naște din această realație a artistului cu propriile sale instrumente este realitatea însăși, anistorică, fără trecut și fără viitor, un fel de icoană fără transcendență, adică una în transparența căreia
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
ici și colo face corp comun cu volumele, direcționând privirea spre anumite puncte de interes ale construcției. Simion Moldovan ne-a obișnuit în aparițiile sale bucureștene periodice cu imaginația sa bogată, cu o mitologie personală, cu o inventivitate la nivelul limbajului plastic care riscă să intrige adepții unui purism sculptural. Tehnici și materiale din cele mai eteroclite se amalgamează în sculptura lui, aproximând o tipologie umană robotizată. În lucrarea cioplită la Bistra, Simion Moldovan nu se teme să figureze explicit în
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
s-au redistribuit, ca într-o adevărată procreație, într-o a treia existență, de bună seamă și ea simbolică. Lucrările realizate împreună sînt, în forma și în esența lor, opera unui alt autor, solidă și coerentă în construcție și în limbaj care, prin transmisie genetică directă, a moștenit atît exploziile și cruzimile cromatice ale lui Țuculescu, dar ale unui Țuculescu încărcat de penumbre, cît și viziunile monumentale și hieratice, chipurile în efigie, ale Eugeniei Iftodi. Acest al treilea pictor are un
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
cu trepte de receptare, cu multe imperfecțiuni. Chiar și greșelile erau asumate, integrate direcției de scenă. Ce am văzut acum, la Green, este un teatru direct, aproape brutal, decupat într-o formă de o simplitate ce-ți dă fiori. De la limbaj și poveste, pînă la jocul derulat doar în lumina a trei lanterne, tot atîtea cît și numărul protagoniștilor. O poveste, ca multe altele, din viața de zi și de noapte a tinerei generații. Pusă în lumină de ei înșiși. O
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
umor negru. Un manifest. Lucid, rece, cinic. Un protest. Ironic, calculat, formulat cu ajutorul unui vocabular "cool". Atît scriitura, cît și forma ei regizorală, interpretarea celor trei proaspeți actori- absolvenți mi-au schițat portretul-robot al tinerei generații. Cu toate șabloanele de limbaj, de acțiune, de gesturi, de preocupări, de locuri pe unde mișună. Cu toată deșertăciunea ce se ivește dincolo de astea. Și nu la toată lumea. Este o lipsă de identitate, mascată de false și impertinente "personalități", într-o societate care are mari
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
care-i solicită insurgentului nouăzecist Mihail Gălățanu un interviu pentru nr. 2/2004 al Caietelor botoșănene HYPERION. Dar, fapt care m-a surprins până la mâhnire, dialogul mi se pare compromis, presărat fiind cu prea multe ciudățenii, neglijențe și lejerități de limbaj, ca să nu reacționez în consecință. Un dialog de pomină, cu întrebări angelice și cu răspunsuri vâscoase, demne de iadul cel mai adânc. Și, pe deasupra, textul tipărit este plin-ochi de felurite greșeli. în privința pasajelor stupefiant ireverențioase, întrebat fiind în ultimă instanță
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
atunci Mihail Gălățanu n-ar mai fi fost Mihail Gălățanu. Totuși, trebuia să fie, cu dibăcie firește, convins să-și mântuie măcar frazele rămase fără finalitate, ideile neduse până la capăt ori de-a dreptul confuze. între excesiv violent și evaziv, limbajul lui din răspunsuri, cu atât mai mult ar fi trebuit să fie bine supravegheat în doi, dacă nu și bine temperat, în beneficiul textului și al bunului cititor, autorul neîngrijindu-se singur (că n-a vrut, că n-a putut
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]