2,115 matches
-
înșiră alte torturi la care au fost supuși cei din grupul său: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, fiind sleiți de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe jos; li s-a servit saramură în loc de apă; ținuți dezbrăcați, au fost fixați pe rând cu capul la perete, fiecare fiind obligat sub lovituri de bâtă să sărute dosul celorlalți. În celulă cu el au mai fost torturați
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
scoaterea dinților prin lovituri cu pumnul ori piciorul, smulsul părului și al mustăților, arsul feselor cu țigara, linsul closetului, îndesarea capului în hârdăul cu urine și fecale până la sufocare, obligarea victimelor să își mănânce propriile fecale, să sărute și să lingă dosul celorlalți deținuți, să își introducă degetul în anus după care să îl lingă, să urineze unul în gura celuilalt, să se scuipe în gură unul pe altul etc. La masă erau puși să își lingă reciproc terciul de pe față
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
feselor cu țigara, linsul closetului, îndesarea capului în hârdăul cu urine și fecale până la sufocare, obligarea victimelor să își mănânce propriile fecale, să sărute și să lingă dosul celorlalți deținuți, să își introducă degetul în anus după care să îl lingă, să urineze unul în gura celuilalt, să se scuipe în gură unul pe altul etc. La masă erau puși să își lingă reciproc terciul de pe față, să se muște de nas ori li se turna mâncarea fierbinte pe gât. Chinurile
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să sărute și să lingă dosul celorlalți deținuți, să își introducă degetul în anus după care să îl lingă, să urineze unul în gura celuilalt, să se scuipe în gură unul pe altul etc. La masă erau puși să își lingă reciproc terciul de pe față, să se muște de nas ori li se turna mâncarea fierbinte pe gât. Chinurile fizice și psihice îi făceau pe unii (cei care reușeau să ațipească) să se trezească din somn țipând ori izbucnind în plâns
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dintre schingiuirile îndurate de către cei din seria sa în toamna lui 1951: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, sleiți fiind de puteri; au fost obligați să lingă mâncarea de pe jos, li s-a dat saramură în loc de apă, iar apoi excremente; ținuți dezbracați, au fost fixați pe rând cu capul la perete, fiecare fiind obligat sub lovituri de bâtă să sărute dosul celorlalți 4. Prin vara lui 1951
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
trăiești românește Încât și fericirea te neliniștește! O, bucurie purtând tricolore dorinți! Ne strângi atât de tare-n brațe Că de plăcere noi suntem striviți. Lumea întreagă-i un surâs Iar pe pășunile-nverzite Oi și văcuțe, vin să ne lingă Din mierea care se prelinge Pe ale noastre straie-mpodobite De sărbătoare Cui, cui, cui, cui! Să ne distrăm din plin Veseli să fim Și vârful nasului să-l facem tricolor! O, națiunea mea de vis, Suntem atât de fericiți De
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
bunurile menite să-i satisfacă trebuințele etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăiește și acționează, respectiv factorii sociodemografici și economici (veniturile, prețul mărfurilor și tarifele serviciilor, influența grupurilor sociale, a relațiilor interpersonale<footnote C.W. Ling, J.O. Summers, „Dynamics of interpersonal communication: the interaction dyad”, în Donald F. Cox, Risk taking and information handling in consumer behavior, Harvard University Press, Boston, 1967, apud Constantin Florescu (coordonator), Virgil Balaure, Ștefan Boboc, Iacob Cătoiu, Valerică Olteanu, Nicolae
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
constituie și ea o formă substanțială, iar în excavațiile, în grotele și pagodele indienilor se găsește totdeauna lingamul, forța de procreație masculină și lotusul, cea feminină; chiar muntele Meru, din care izvorăsc toate fluviile, nu este altceva decît imaginea unui lingam. De acest aspect al religiei este legat un cult, care are același conținut cu cel al concepției religioase și anume cea mai primitivă senzualitate și cel mai neînfrînat desfrîu. El constă în orgia sălbatică a exceselor, în desprinderea totală de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acestora (ex. Xanthomonas campestris pv. phaseoli), pentru a putea fi identificați. Agenții patogeni care se transmit prin sămânță prezintă unele caracteristici și anume: sunt specializați pentru o anumită specie sau uneori și pentru speciile înrudite; pot afecta fie germinația (Phoma lingam la varză), fie dezvoltarea în primele etape (Septoria apicola la țelină); formele de rezistență ale patogenului se localizează în diferite părți ale seminței, ceea ce favorizează reducerea inoculului prin spălarea semințelor (ex. Alternaria porri var. dauci se localizează la suprafața tegumentului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
viață și vis, între dorință și trăire (Sufletul neliniștit). Și Vânătoarea de umbre (2001) se caracterizează prin permanenta oscilație între inocență și tentație: „Eu sunt copilul cel rău. / Chiar și-n tăcere, / Când urc o treaptă în rugăciune, / Ispita mă linge, păcatul mă cere...” (Caut umbre). Eroina lirică, „hoinară-ntre pământ și cer” (Voi levita), se află în „ căutare de umbre”, chemând fantoma iubitului și un „ieri” mereu regretat. P. scrie despre iubire, moarte, ispită și frustrare, în reverberația unei melancolii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
18 WP-0,3 % , Ridomil MZ 72 WP-0,25 % sau Ezetak 450 Barclay 1 l/t.. În anul 2001 au fost omologate soiurile: Amor care este rezistent la atacul de Phoma, Verticillium, iar soiul Praska are o bună rezistență la Phoma lingam. 4. 4. Bolile dovleacului Boli produse de ciuperci 4.4.1. Mana cucurbitaceelor Pseudoperonospora cubensis Boala originară din Cuba unde a apărut în 1868 pe bostănoasele spontane, este astăzi răspândită în toată America, Japonia și Europa. Tr. Săvulescu și Tsharna
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pauză 14 zile); Rovral 50 WP-1 kg/ha; Dithane M 45-0,2 %; Antracol 70 WP 0,2-0,25 % (timp pauză 28 zile), Vondozeb-0,2 % sau alte produse ce previn atacul cu mane. 8.5.10. Putregaiul uscat al verzei Phoma lingam Boala a fost semnalată inițial în Germania la sfârșitul secolului XVIII, însă acum este cunoscută peste tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalată de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
așeza pentru a mânca mai ușor. Un gard cu un pervaz înalt de ciment al unei case din apropiere este plin de pelerini care mănâncă sarmale, înșirați ca rândunelele pe un fir de telegraf. Mănânc și eu sarmale și-mi ling degetele de bune ce erau, la propriu. Ridic paharul mic de plastic, plin cu un vin roșu și aspru, dau noroc cu un bărbat așezat chiar lângă mine, cam de 65 de ani, sărăcăcios îmbrăcat, și spun „să fie de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
leagă ideea distribuției publice de sarmale de cea de sărbătoare populară vulgară, îmbulzeală și manipulare politică. Faptul că se acordă mai multă atenție „festivismului” oficial decât unei politici realiste de eradicare a diferenței dintre Rromi și Români : „Milioane de români ling urmele de sarmale lăsate de tancuri la paradele militare, toți plini de mândrie națională și datorii la întreținere” (Manole, 2013). Milă și filantropie Prezența cerșetorilor a fost constatată la toate pelerinajele la care am participat, fără nicio excepție, inclusiv la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Osul începe să aibă un gust amar, dar eu tot nu-l dau. De ce să-l dau? În jurul meu erau colți cît cuprinde zarea. Îmi fac cruce și mă arunc în mare. Urmăritorii n-au curaj și privesc de la țărm. Lingeți-vă pe bot, osul rămîne la mine, hămăiesc vesel. Dar unde s-o apuc? În zare am văzut un vapor cît o nucă. Înot voinicește spre el. Mă apropii și văd scris mare: România. Sub pavilionul românesc era el, căpitanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aceste regiuni erau și ele "orașe sacre", adică "Centre ale Lumii"; cf. Werner Miiller, Die heilige Stadt, passim. 33 Șir John Marshall, Mohenjo-Daro, vo! I, p. 52; cf. M. Eliade, Le Yoga, pp. 349-350. De altfel, pietre în formă de lingam s-au găsit în orașele amintite; cf. Allchin, op. Cit., p. 312. Megaliți, temple, centre ceremoniale unui mare număr de scene de adorație sau de sacrificiu exprimate plastic pe sigilii. Cea mai celebră dintre ele arată o figură așezată (sau dansând
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de aici trebuie să înceapă. Spun convențional „să înceapă“, nici o poveste nu începe și nu se sfârșește undeva. Mă rog, să zicem că începe cum stăteam io jos, la rădăcina blocului, și mâncam pașnic din înghețată. Nu puteam urca așa, lingând din cornetul ăla. Mâncam. Nimic deosebit de semnalat până aici. Era o zi superbă. Trebuie să mă credeți, n-aveți încotro. Pe cuvânt, o zi care făcea toți banii. Doar că, la un moment dat, am simțit niște ochi vigilenți înfipți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
rudă cu talent la desen să-i scoată din încurcătură. Sau au copiat pe o hârtie transparentă figura poetului. Cu indigoul, cumva. Am și uitat de indigo de când cu xeroxul. Au copiat poza aceea de student la Viena cu părul lins pe spate și cu privirea scrutând zimbrii patriei. Asta îmi evoca mie privirea aia. Io, un antitalent la desen, l-am pictat pe poet undeva în pădure. Și cu un câine în lesă. Un Eminescu puchinos, liliputan, ce-și scotea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
când și lovește masa cu grămăjoare de scrum și bălți de rachiu care saltă, sar. Sau ceva de genul ăsta. E așa de supărat, că nu poate nici să se îmbete. Ce mai vreți să știți despre el? Odată a lins 17 beri. Recordul lui. Altă dată, la două noaptea, discutam în baie la cămin despre actualitatea operei lui Jules Verne. Stăteam în baie și, cu vreo oră mai devreme, ne pișaserăm în lift. Avem amintiri interesante. El s-a apucat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
un moment dat a întrerupt-o și am fost toți uimiți să vedem că, din timp în timp, făceam un gest care putea părea dezgustător. Cu o mișcare aproape imperceptibilă a limbii, ca un gest reflex, scoteam limba și ne lingeam buzele. Le umezeam. Era frig, undeva prin februarie, iar buzele noastre erau aspre de ger. Trebuiau umezite, mai ales că, din cauza emoției, ți se usca repede gura. Gestul era aproape insesizabil pe derularea firească a imaginii, doar, oprind sadic firul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cote atât de înalte, încât comite chiar un sublim și involuntar act de autocritică. Cel numit în 1970 redactor-șef al României literare chiar de dictatorul Nicolae Ceaușescu declară: „Nu poți, în numele României literare care 30 de ani l-a lins în fund pe Ceaușescu cu nerușinare fără margini, sigur, ajutând pe unii scriitori români, publicând unele texte bune, să dai lecții Le Monde-ului, nu numai cel mai important ziar din Franța, dar unul dintre ziarele mari ale Europei”. Cum se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
n-are nimic a face cu braga sordidă de lângă plajă - clocotește necontenit printre stâncile artificiale, deși azi e prima zi mai calmă și crabii au ieșit din găurile lor submarine să se bucure de soare, la liziera unde apa mării linge pietrele. De dimineață a fost nor, destrămat acum într-o negură care estompează orizontul. În timpul primului înot, soarele, difuz încă prin perdeaua de nori, viza fața ternă a mării cu nuanțe fugitive de albastru, verde și vieux-rose. Acum, totul a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
foc de tabără într-un colț al platoului din fața cabanei. Făceam rost de niște carne și prăjeam niște grătare de toată frumusețea, ca să nu mai spun că în toată zona se simțea un miros îmbietor de carne prăjită, de te lingeai pe buze. Îmi aduc aminte că într-un an, tot la aceeași cabană, ne-am întins până pe la vreo două noaptea la foc, iar unii dintre noi, la culcare au stins focul cu anumite lichide.......de culoare galbenă și cu
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
în fața loviturilor... Un răcnet suprem! Sparge rândurile vrăjmașilor, le scapă printre picioare și fuge uitându-se drept și numa-nainte, fuge până dă de un loc singuratic. Aici s-așază, stins de oboseală, să-și liniștească cutremurul membrelor, să-și lingă rănile și să se vaiete discret de durere. Somnul se capătă mai ieftin decât hrana și deocamdată i-e mai trebuincios; truditul trup se încolăcește binișor, închide ochii triști și adoarme oftând greu din afund”. Dumirit acum de ce îl citea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un sac și se duce să-i înece, undeva, într-un ochi de apă: Spre ziuă, sub căpița de secară, Pe auriul snopilor plecați, Cățeaua, în vifornița de-afară, Fătase șapte cățeluși roșcați. Până-n amurg, veghind încovoiată, I-a răsfățat, lingându-i ne-ntrerupt. Și se topea ninsoarea spulberată, Pe fierbințeala pântecului supt. Iar seara, când găinile s-așază, Stăpânul casei a ieșit posac Și unde mama pâlpâia de groază El pe toți șapte i-a băgat în sac. În urma lui, fugind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]