2,625 matches
-
Pentru tipurile de enunț, vezi Otto Jespersen, La Philosophie de la grammaire, Les Editions de Minuit, Paris, 1971, p. 429-445. 79 Sintagma act de vorbire a fost întrebuințată prima dată de Karl B ü h l e r (Sprechakt), dar acest lingvist punea fenomenul în legătură cu actul de a semnifica, dîndu-i astfel o orientare specială (Karl Bühler, Sprachtheorie, Jena, 1934). 80 De aici nu decurge adevărul sau falsitatea aserțiunii, deoarece una este intenția locutorului de a afirma adevărul sau falsitatea unei stări de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Philippide a făcut o amplă prezentare a problemei și a analizat pe larg conținutul cunceptului, realizînd și un istoric al lui. Probabil, Coșeriu a intenționat să aducă în atenție, pentru a combate, numai forma inacceptabilă a teoriei, așa cum apare la lingvistul olandez. 200 Vezi, Eugeniu Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 80. 201 Așa cum se întîmplă, de exemplu, în pronunția multor români a celor doi e, cu valoare fonologică în limba engleză: sg. man, pl. men. 202 Eugeniu Coșeriu, Sicronie, diacronie și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
232 J. M. Bochenski, op. cit., p. 20. 233 J. M. Bochenski, op. cit., p. 104. 234 Există slujitori ai catedrei, de exemplu, care, din incultură și din servilism, pronunță [sunt] în loc de [sînt]. 235 Din păcate, în cazul românilor, opinia argumentată a lingvistului este deseori nesocotită în problemele normării limbii, agresiunea literaților, îndeosebi a criticilor literari, producînd deseori dificultăți în stabilirea normelor limbii și favorizînd afirmarea impostorilor. Aceasta a făcut ca, intrarea în secolul al XXI-lea să-i găsească pe români în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Polirom, Iași, 1999, p. 23-32. 282 G. Ivănescu, Problemele capitale ale vechii române literare, Iași, 1947, Introducere, p. 15-26. 283 În mod eronat, Titu Maiorescu susținea că fizica este o știință cu desăvîrșire descriptivă (teoretică și inactivă) și cerea filologului (= lingvistului) o asemenea atitudine pur descriptivă în raport cu limba (vezi Titu Maiorescu, Critice, Editura pentru Literatură, 1967, vol. I, p. 108-109). 284 Situații de acest tip s-au manifestat în mai multe rînduri în cultura română: în 1904, cînd s-au păstrat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
viitor, la limita cuvintelor Cu cît ne ocupăm mai mult de limbaj, experiem o corespondență precară între cuvinte și idei, între vorbire și realitate, uităm sensuri originare, care altădată constituiau teme importante ale reflecției filosofice, generînd interogații și chiar dispute. Lingviștii au creat o realitate paralelă. Limbajul a devenit o problemă nu doar de limbă, ci și de logică, semnalată și de Bertrand Russel, care cerea o "cotitură lingvistică", dar care constituie o preocupare veritabilă mai ales pentru Ludwig Wittgenstein, în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în franceză și italiană cu sensul nou, desprins de noțiunea de "sacrificiu", iar în Statele Unite ocultează până la urmă celelalte cuvinte folosite anterior. Termenul "holocaust" cunoaște o răspândire mondială, iar Elie Wiesel însuși ajunge să regrete că a contribuit la ea. Lingvistul francez Gilles Petrequin propune înlocuirea lui cu "iudeocid", un neologism sugerat de istoricul Arno Mayer și mai apropiat de "genocid". Avântul cuvântului "holocaust" în franceză a fost totuși de scurtă durată. Nu se poate compara nicidecum cu succesul excepțional pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a liberalismului (polemizînd cu Rorty și Rawls), a pozitivismu-lui, a "fascismului de stînga", a manipulării genetice (polemizînd cu Sloterdijk), a unificării eu-ropene și a tot ce mai mișca în epocă. Habermas este în egală măsură politolog și sociolog, antropolog, psiholog, lingvist, jurist, cu o excepțională calificare interdisciplinară, dar și economist, cu studii în regulă. Se întreba un coleg cum se face că Germania nu a dat mari economiști? Dar eu nu cred că a dat mai puțin decît alte mari culturi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de comunicare”. Răspunsul a devenit o temă centrală de dezbatere, „specialiștii” oferindu-și zilnic serviciile pentru îmbunătățirea performanțelor de comunicare prin noi metode de inițiere în practicile comunicaționale. Cu bune rezultate s-a dovedit a fi munca în echipă: ingineri, lingviști, informaticieni, psihologi, ce au studiat problema, au colaborat oferind modele, instrumente de lucru, sfaturi și soluții. Analiza situațiilor și tehnicilor de comunicare vizează modalitatea de abordare a comunicării umane, precum și instrumentele necesare, elaborate în vederea creării unor condiții optime pentru o
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
că această transformare fundamentală este, Într-un anume sens, mai reală decît planta Însăși. Există În teoria lui Goethe o anumită recunoaștere generală a omologiilor, Însă modul În care se petrece transformarea rămîne În esență neexplicat. Întrecându-l pe Goethe, lingvistul Ferdinand de Saussure (1857-1913) a constituit principala sursă de la care s-au alimentat structuraliștii, referindu-se necontenit la distincția operată de el Între „sincronia” și „diacronia” unei limbi și la accentul pus de el, În consecință, pe studiul sincronic al
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
1934) se face prima tentativă de a defini esența gnosticismului prin invarianți. La Începutul anilor treizeci invarianții nu ajunseseră Încă la modă. Definirea fonemului În lingvistică drept „invariant” datează de la N.S. Trubețkoi (1939) și a fost Îmbunătățită ulterior de către alt lingvist, Roman Jakobson, care a introdus conceptul de „trăsături distinctive” sau componente atomice - elementele de construcție din care este alcătuit fonemul, ca invariant. Cel dintîi care a aplicat cu asiduitate la mit perspectiva lui Jakobson, deși nu În Întregime corect, a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
evitate neînțelegerile și conflictele? În domeniul teoriei comunicării interculturale, obiectivele teoretice ale cercetării se corelează cu obiectivele practice, privind comunicarea cotidiană. Fondatorul domeniului comunicării interculturale este considerat E. Hall, primul care a folosit sintagma comunicare interculturală în cadrul cursurilor ținute împreună cu lingvistul S. Trager la Foreign Service Institute (Washington) pentru diplomații americani. De atunci, comunicarea interculturală a devenit materie de studiu în universitățile din întreaga lume, subiect de cercetare pentru antropologi, sociologi, psihologi, lingviști, subiect al unor traininguri pentru persoane care lucrează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
folosit sintagma comunicare interculturală în cadrul cursurilor ținute împreună cu lingvistul S. Trager la Foreign Service Institute (Washington) pentru diplomații americani. De atunci, comunicarea interculturală a devenit materie de studiu în universitățile din întreaga lume, subiect de cercetare pentru antropologi, sociologi, psihologi, lingviști, subiect al unor traininguri pentru persoane care lucrează sau locuiesc în medii multiculturale. Aplicațiile practice ale teoriilor se regăsesc în afaceri și management, educație (predarea limbii materne străinilor, desfășurarea proceselor de învățare în medii multiculturale), marketing și publicitate, diplomație. Domeniul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
4. Identitatea interculturală Exerciții. Aplicații 5. Cultura română. Repere 1. Valorile culturii române 2. Stilul de a vorbi al românilor Exerciții. Aplicații Teoria prezentată mai sus poartă numele de teoria semnului lingvistic, elaborată la începutul secolului al XIX-lea de lingvistul genevez Ferdinand de Saussure, în cadrul unei teorii mai ample a semnelor, semiotica. Semnele lingvistice sunt doar un tip de semne care funcționează în societate, alături de altele cum ar fi: semnele marinărești, semnele de circulație, semnele prin care comunică surdo-muții, semnele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să fie relevantă în raport cu contribuțiile comunicative anterioare ale vorbitorilor și în raport cu scopul curent al conversației. Maxima manierei: contribuția comunicativă a vorbitorului trebuie să fie formulată clar, non-ambiguu, să nu fie obscură, să nu fie prolixă. Antropologul Edward T. Hall și lingvistul George L. Trager au pus bazele paradigmei originale a comunicării interculturale în cadrul unor cursuri de pregătire a diplomaților americani la Foreign Service Institute din Washington, unde cei doi au colaborat în perioada 1951-1959. Noul domeniu a pornit de la teoria relativismului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în același timp" [Idem]. În afara discursului, arată Ferdinand de Saussure în continuare, "cuvintele ce au ceva în comun se asociază în memorie; în acest fel ele formează grupuri în sînul cărora domnesc raporturi foarte diferite". Raportul sintagmatic este, în opinia lingvistului genevez, in praesentia și se bazează pe doi sau mai mulți termeni prezenți într-o serie efectivă, iar raportul asociativ este in absentia într-o serie mnemonică virtuală. Memoria lingvală individuală reflectă asociațiile individuale ale omului ca ființă vorbitoare. Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de lingvistică și psiholingvistică, iar, pînă la momentul actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind predestinat tuturor celor interesați de studiul imaginarului lingvistic românesc, dicționarul poate fi de folos, în primul rînd, pentru lingviști în predarea cursurilor de lexicologie, lexicografie, psiholingvistică, lingvistică generală, culturologie, în didactica limbii române ca limbă maternă și străină. El oferă baza pentru cercetările culturale și interculturale, pentru elaborarea unor studii axate pe bilingvism. Filosofii și culturologii pot analiza în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
multe Societăți biblice au pus bazele unui comitet alcătuit din specialiști în critica textuală a Noului Testament, având rolul de a întocmi un aparat critic care să vină în întâmpinarea traducătorilor Bibliei. Inițiativa i-a aparținut lui Eugene Nida, un lingvist renumit, membru al Societății biblice; rodul muncii acestui comitet l-a constituit Greek New Testament 1. Ulterior, Nida a inițiat un proiect asemănător pentru traducătorii Vechiului Testament. Ținând cont de condițiile specifice unei ediții critice a Bibliei ebraice, Nida a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
specializat pe prăjituri cu fructe, dar nici măcar chef-ul de acolo nu mi-a putut servi așa ceva. Și avea un perete întreg acoperit cu trofee și diplome de bucătar... Dacă mâncați prin Ardeal - pe unde mi-a zis un alt lingvist că ar putea crește fructul numit cocobârlă - și găsiți așa ceva în meniu, să-mi trimiteți neapărat adresa restaurantului. Ard de nerăbdare să gust din bunătatea asta! în prima lună Felul I - pâine feliată (la discreție, ca să nu mai lungim meniul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în casele de creație, călătoriile în străinătate și împrumuturile de la Uniunea Scriitorilor, niciodată restituite” (Rădulescu, 1997). De fapt cărții Mitrea Cocor, un „mehenghi” îi spunea Mitrea Cosor (Zugravu, 2005). La fel auzeam în casă vorbindu-se și despre Iorgu Iordan, lingvist și academician, tecucean și elev al aceluiași liceu ca și mine. Mai ales că mama avea o prietenă, doamna Natalia, a cărei părinți erau vecini cu părinții lui Iorgu Iordan. Prietena mamei povestea că, atunci când era elevă, întrucât era foarte
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de R. Am început să particip la întîl-nirile Grupului celor Zece în 1971, la puțin timp după ce m-am întors din Statele Unite. Sejurul la MIT îmi permisese să-i întîlnesc pe pionierii ciberneticii, Norbert Wiener și McCulloch, și pe cele-brul lingvist Noam Chomsky. În 1969, obținusem o diplomă de la Sloan School of Management in Industrial Dynamics. Cînd m-am întors în Franța, am devenit directorul științific al unei societăți cu capital-risc (Venture Capital)63, la Société euro-péenne pour le développement des
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cursul unui dialog/monolog oral, cât și ca autor al unui mesaj scris. Emițătorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi și colectiv (de pildă, DOOM, publicat în 2005 sub egida Academiei Române, a fost elaborat de un colectiv de lingviști de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti“ din București). În cazul textelor legislative și al altor documente oficiale, emițătorul nu este o persoană fizică, ci o persoană juridică - instituția abilitată să emită legi, ordine, regulamente, metodologii, prevederi, rapoarte, analize
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor corectă. În lingvistica modernă, se teoretizează dicotomia: limbaj concret, „obiectual“ (object language, care spune ceva despre obiecte) și metalimbaj (metalanguage, care spune ceva despre limbaj). Așadar, metalimbajul caracterizează, în primul rând, discursul lingviștilor, dar și al celorlalte domenii științifice. Fiecare dintre acestea își definește conceptele specifice, termenii specializați, semnele, simbolurile științifice etc. Aceeași intenție de a evita ambiguitatea, confuziile, contradicțiile între termeni sau subiectivis mul interpretării mesajului este evidentă și în textele legislative
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
condiția perceptibilității"238. Ca atare, "discontinuitatea este elementară și dominantă". Nu putem concepe nici măcar totalitatea decât dacă am perceput mai întâi părțile, care sunt discontinui (vezi supra III, 1B). Abia ele fac apoi posibilă și continuitatea 239, întrucât așa cum afirmă lingvistul A. Meillet "continuul însuși nu se lasă observat direct"240. Revenind la termenii folosiți de noi, putem spune acum din nou că Dilthey percepe mai întâi discontinuitatea conținuturilor, care, abia corelate, îl conduc spre ideea unei continuități a formelor. Aceasta
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
concretul vizibil. Însuși marele învațat contemporan indian Aurobindo, exeget neîntrecut al "Secretului Vedelor", afirma că noțiunea de cuvânt-sunet-sabda, legată de procesele mentale și psiho-fizice, este un fenomen "mai mult decât natural", adică o virtute nemediată a spiritului. Astfel, linia marilor lingviști indieni Panini și Bhartrhari (secolul al VII-lea d.Ch.) este continuată în sensul eternei întoarceri la tradiția vedică. Pornind de la fenomenul imperativ Sphota, Bhartrhari scrie în cartea sa "Vakyapadia": "46). În același fel cum lumina există (virtualmente) în amnar și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ascunsă uneori în forme pe care istoria le identifică numai în ceasurile ei bune. O altă istorie, poate mai adevărată, se înfiripă din resturile scoase la lumină de arheologi, etnologi, folcloriști, pentru a nu mai vorbi de revelațiile comunicate de lingviștii interesați în istoria limbii. "Parlan le tombe ove la storia e muta", s-a spus cândva și această reflecție, atât de plastică în adevărul ei incontestabil, ne-o evocă pe aceea, consonantă, a lui V. Alecsandri: "Tăcerea mormintelor e mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]