2,040 matches
-
mitologiilor Americii de Sud, Lévi-Strauss a făcut o descoperire epocală: descoperirea timpului. Dar, În pofida conceptului său de „transformare", n-a reușit niciodată să explice cum se Încadrează timpul În acest tablou. Din pricina eșecului de a integra istoria În teoria sa, Lévi-Strauss rămâne - literal vorbind, și nu altfel - cel mai distins strămoș „preistoric” al demersului cognitiv. Mulți alți specialiști În studierea religiei și a mitului au făcut uz, În demersul lor, de instrumente sistemice. Printre cei mai importanți se numără Emile Durkheim, Georges Dumezil
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Kuni (un imperativ feminin: „Fii!”), care se comportă asemenea demiurgului gnostic 65. Textul nu comunică tuturor cititorilor convingerea nestrămutată care-l animă pe Halm. În mod similar, nu există nimic gnostic În mitul lui Umm al-Kit@2@b, Cartea Primordială (literal: „Mama cărților”), scrisă În persană și nu de către ismaeliți, deși a fost descoperită În mediul acestora, la Începutul secolului XX. După Halm, partea cea mai veche a scrierii a fost redactată În Irak, În timpul domniei lui H@2@r@4
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sînt destul de evidente, ni s-ar putea obiecta totuși că există o legătură Între sentimentele noastre față de lumea Înconjurătoare, În care ne simțim bine sau nu, și acele viziuni asupra lumii pe care mintea noastră le secretă, aproape În sens literal, pe bază de permutări binare. Faptul constituie, fără Îndoială, premisa majoră a tuturor teoriilor care Încearcă să derive ideile noastre din premise de ordin sociologic sau psihologic care pot rămîne total neconștientizate de către noi, producînd Însă rezultate exact În sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vedere al tradiției, nu Însă și din punct de vedere logic, În măsura În care Încearcă să dea un Înțeles rezonabil unei narațiuni mitice care, luată ca atare, se dovedește plină de contradicții. Tradiția aplanează aceste contradicții recurgînd la mai multe metode: interpretarea literală, refuzul incredulității, condiționarea istorică și culturală a capacităților umane („pe vremea aceea lucrurile stăteau altfel”) și așa mai departe. Gnosticii sînt antitradiționali Întrucît nu fac recurs la aceste trucuri ilogice. În tentativa lor de abordare onestă (și În lipsa lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
auzul răspunsului dat de Adam, Dumnezeu descoperă că acesta mîncase din fructul oprit 268. Acest episod a dat multă bătaie de cap și unor creștini din perioada timpurie, cum a fost episcopul Teofil al Antiohiei, care a Încercat să interpreteze literal pasajul din Geneză. Ca detaliu semnificativ, Teofil nu credea că Dumnezeu Însuși, Părintele universului, care „este nemărginit și nu se află Într-un loc”, ar putea umbla prin Paradis. Cel care a stat de vorbă cu Adam ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
O tensiune internă explozivă sfîșie lumea inferioară, În care Demiurgului i se opune cu tărie Diavolul, față de care Demiurgul se opune la rîndu-i cu tărie. Marcion utilizează exegeza inversă a Bibliei În felul gnosticilor, acceptînd Însă adevărul istoric, integral și literal al Vechiului Testament. Dimpotrivă, gnosticii o aplicau mai Întîi circular, pentru a găsi argumente În privința inferiorității Demiurgului, iar apoi pentru a folosi această inferioritate drept unealtă hermeneutică la interpretarea altor episoade din Biblie. În comparație cu ceea ce pare a fi jocul liber
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
stele 102, pune cele douăsprezece semne zodiacale și pe cei cinci conducători ai Arhonților legați cu lanțuri de Zodiac (care nu sînt altceva decît cele cinci planete, respectiv cele șapte minus Soarele și Luna) sub supravegherea unui apaitetes (un supraveghetor, literal: „cel care strînge dările” - cuvîntul fiind sinonim cu termenul de paralemptes, utilizat În tratatul gnostic Pistis Sophia, puternic influențat de maniheism). Cei cinci Arhonți sînt Stăpînii Întunecați ai celor cinci elemente: Jupiter domnește peste Fum, Venus peste Foc (ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o atitudine clar antinomistă față de doctrina, sacramentele și etica Bisericii. Cosma Preotul le atribuie credința că autorul minunilor făptuite de Isus ar fi Diavolul Însuși 53. După H.-Ch. Puech, aceasta Înseamnă că ei dau miracolelor o interpretare simbolică, nu literală. Celelalte date oferite de Cosma sînt Întărite și de restul izvoarelor. Bogomilii resping botezul, Împărtășania, cultul crucii, cultul Fecioarei și al sfinților, al icoanelor și al moaștelor, ierarhia Bisericii, liturghia și rugăciunile ortodoxe. Singura rugăciune pe care o acceptă este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
să observăm că cel mai profund dintre gînditorii cathari a activat una dintre cele mai puțin probabile opțiuni ale exegezei inverse, și anume inversarea inversării: Biblia este absolut falsă În privința acestei lumi (inversare extremă), dar este absolut și În mod literal adevărată În privința unei alte lumi (inversare extremă a inversării, negare a negației), la care se referă povestirile cu caracter perfect istoric din Vechiul și din Noul Testament. Din punct de vedere sistemic, aceasta este contribuția cea mai originală pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
singurul ce nu pune probleme. Narațiunea din The Flight to Lucifer 57, care ar arăta minunat pe un ecran tehnicolor, nu este evident producția unui gnostic, chiar dacă se referă la planeta gnosticilor - Lucifer. „Planeta gnosticilor” este considerată aici, În sens literal, una dintre planetele universului, pe suprafața căreia gnosticii sînt grupați pe etnii: mandeenii, conduși de Enosh, locuiesc la răsărit de Fluviu; pe malul vestic al Fluviului se află sethienii; la apus de ei sînt maniheenii, urmați de marcioniții care Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
doi - emițătorul și receptorul - stabilesc o relație particulară de comunicare, rezultată din interacțiunea specifică a elementelor componente ale acestui proces. Fig. 1 (imagine adaptată după http://clinic.canterbury.ac.uk/key-skills/practice/communication/images/model.gif) Numai că între semnificația literală și semnificația intenționată de vorbitor nu există întotdeauna o relație 1:1. Uneori, semnificațiile pot fi doar implicate, sugerate; alteori, același enunț poate avea semnificații diferite în funcție de context; alteori enunțuri aparent contradictorii ori paradoxale au semnificație dincolo de nivelul strict al
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
enunț poate avea semnificații diferite în funcție de context; alteori enunțuri aparent contradictorii ori paradoxale au semnificație dincolo de nivelul strict al combinării semnelor lingvistice. Astfel, un enunț ca Ion s-a întors acasă acum o jumătate de oră presupune, fără a aserta literal, că „există o persoană numită Ion” care „a fost plecată de acasă” și implică faptul că „acum Ion este acasă”. Un enunț ca Nu a venit nimeni poate funcționa, de la un context la altul, ca simplă constatare (intru în sală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
opoziției negativ/afirmativ care se realizează în plan textual; și are valoare cumulativă în Mănâncă mere și pere, dar consecutivă în A sosit la 4 și va pleca mai departe la 6. Toate aceste enunțuri, în care ceea ce se spune literal este mai puțin decât ceea ce se implică, sunt înțelese de interlocutor pe baza unor mecanisme inferențiale, a unor deducții în care sensul literal este interpretat prin raportare directă și imediată la contextul de comunicare. Pentru a-și atinge scopul comunicativ
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la 4 și va pleca mai departe la 6. Toate aceste enunțuri, în care ceea ce se spune literal este mai puțin decât ceea ce se implică, sunt înțelese de interlocutor pe baza unor mecanisme inferențiale, a unor deducții în care sensul literal este interpretat prin raportare directă și imediată la contextul de comunicare. Pentru a-și atinge scopul comunicativ, vorbitorul are posibilitatea de a alege una sau alta dintre strategiile comunicative pe care limba și cultura sa i le pun la dispoziție
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
baza acestor trăsături ale cunoașterii, individul care percepe un stimul calculează efectele sale cognitive, face o selecție a interpretărilor disponibile pentru a o alege pe aceea al cărei efect satisface relevanța optimă, construiește o relație de tipul premise-concluzii, îmbogățește semnificația literală a enunțului cu noi semnificații vehiculate implicit în enunț. Conform acestei teorii, o ironie cum ar fi Ce deștept ești! este definită ca „ecou al unui gând sau al unui enunț tacit însoțit de o atitudine disociativă”; în exemplul dat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
profesor etc.). De-a lungul continuumului conversație - discuție pot apărea forme de interacțiune hibride. 5. Mecanisme comunicative Pentru a-și atinge scopurile comunicative, vorbitorii folosesc limba strategic, realizând anumite corelații între intenția comunicativă și forma lingvistică. Unele semnificații sunt transmise literal, altele doar implicate. Alegerile discursive ale vorbitorului și interpretarea lor de către ascultător sunt reglate prin mecanismul presupozițiilor și al implicațiilor, constrânse de principiul cooperării și de cel al politeții (vezi Vasilescu, 2005, passim). 5.1. Principiul cooperării În mod ideal
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientale. Fig. 15 (Sursa: http://www.culture-at-work.com/highlow.html) În culturile cu grad scăzut de dependență contextuală atenția interactanților se concentrează asupra cuvintelor, ideilor, semnificațiilor. Semnificațiile sunt exprimate în text explicit, nonambiguu și sunt decodificate pe baza informației transmise literal. Sunt valorizate formele directe de comunicare, textul se organizează linear, pe baza argumentelor logice, mesajele au un grad ridicat de structurare, informația este bine focalizată. Elementele nonverbale sunt puțin importante, iar cuvântul joacă un rol decisiv în constituirea relațiilor interpersonale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la alta: dracul este negru în cultura română, dar roșu în culturile occidentale; substantivul vacă pentru indieni se asociază cu semnificația „animal sacru”, pe care în culturile occidentale nu o are. Există cuvinte a căror semnificație culturală diferă de semnificația literală, de dicționar. De exemplu, în culturile arabe - în contexte de tipul: Când primiți la magazin această piesă de mașină?/Mâine - mâine semnifică „Nu știu/Niciodată”, într-o formă politicoasă, indirectă de răspuns. Metafore ale limbajului comun - catahreze - reflectă conceptualizări diferite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limba noastră e monosilabică” (apud Garrett, 1999, p. 59). 2.4.2. Relația text-context. Modul în care culturile conceptualizează relația dintre text și context se reflectă în procesul semnificării: semnificația se plasează în text și se decodează pe baza semnificației literale sau se află în context și de decodează prin coroborarea informației textuale cu informația contextuală. Între culturi apar diferențe privind relația dintre semnificația exprimată literal în text și informația implicită, existentă în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reflectă în procesul semnificării: semnificația se plasează în text și se decodează pe baza semnificației literale sau se află în context și de decodează prin coroborarea informației textuale cu informația contextuală. Între culturi apar diferențe privind relația dintre semnificația exprimată literal în text și informația implicită, existentă în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. Deborah Tannen (1980) vorbește despre culturi scrise vs culturi orale. Conform autoarei, în culturile scrise semnificația se află exprimată literal în text; cunoașterea se bazează pe fapte, pe documente, pe mărturii atestate în scris; gândirea este analitică, secvențială, liniară; în formularea concluziilor primează argumentația coerentă, bazată pe logică; accentul cade pe strategiile transmiterii eficiente de informație către interlocutor, pe reducerea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cunoștințele împărtășite de membrii comunității sunt semnalate prin formule fixe, clișee, proverbe; gândirea este concentrată, sintetică; în formularea concluziilor vorbitorii caută acordul membrilor grupului; este tolerată ambiguitatea comunicativă. Textele următoarelor glume reflectă diferența dintre semnificația dependentă contextual și semnificația transmisă literal în cadrul strict al textului: De ce și-a schimbat locotenentul Worf culoarea părului? Pentru că it was a good day to dye. O discuție între un reprezentant IBM și un producător japonez de hardware. Reprezentantul IBM solicită părții japoneze 10.000 de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
face parte din societatea extraterestră Klingon. El repetă adeseori un proverb klingonian: „It’s a good day to die” (to die = a muri omofon cu to dye = a vopsi). A doua glumă se bazează exclusiv pe sensul transmis în text literal; semnificația glumei poate fi înțeleasă de oricine citește textul, fără a se face în vreun fel apel la informație suplimentară, exterioară textului. Distincțiile propuse de Bernstein (cod elaborat / cod restrâns) și Tannen (culturi scrise / culturi orale) sunt pandantul distincției de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de vorbire. Actele de vorbire sunt universalii comunicative: în toate culturile se regăsesc toate tipurile de acte de vorbire. Ceea ce diferă este sistemul actelor de vorbire (modul specific de performare și funcționare a acestora, precum și relațiile reciproce dintre ele). Conținutul literal și implicaturile conversaționale ale actelor de vorbire ritualice prezintă variație culturală. În Europa, de pildă, când se așază la masă, oamenii folosesc formule echivalente cu Poftă bună! Bon apetit! / Bon apetito !; în China, echivalente cu „Mănânc”, în timp ce în Indonezia sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că formula de salut reflectă timpul vorbirii). Formulele complementare de salut sunt verbalizate în moduri diferite: Ce faci? / How do you do? / How are you? / Comment ça va? / Comme stai? (în culturile europene și în cultura americană) și au echivalente literale de tipul „Ai mâncat deja?” în China sau „Unde te duci?” în Singapore. O comparație a formulei în diverse limbi, dincolo de diferențele literale, pune în evidență diferențe conversaționale (Mihăilescu, 2006, ms.): În comparație cu întrebarea ¿qué tal? (sp.) sau cu ça va
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]