1,257 matches
-
peisageră, apoi cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității București. Debutează, în 1967, cu poezie și reportaje în „România literară” și „Luceafărul”. Conduce cenaclul Serbările „Scânteii tineretului” până în 1985. Ziarist la „Orizont” (Râmnicu Vâlcea, 1975), „Scânteia tineretului” (redactor-șef adjunct), „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1986-1989) și „Tineretul liber”, ziar înființat în 22 decembrie 1989, este fondatorul Agenției de știri „AM Press” (1991), prima agenție de știri independentă din România. Într-o perioadă în care poezia românească era tentată de experiment, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
legat de gruparea revistei cu același nume. Debutează editorial, în 1971, cu volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză, la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Apostrof”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis” (Satu Mare), „Ramuri”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Ateneu”, „Argeș”, „Transilvania”, „Unu” (Oradea) ș.a. Cicluri din versurile sale au apărut, traduse în limbile franceză, maghiară, sârbă, macedoneană, rusă, germană, engleză, în reviste și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
repetate, să fie repus în drepturi la Academia Comercială și la Seminarul Pedagogic. Manualele pe care le întocmește au avut înainte de primul război mondial o răspândire largă. Remarcabile sunt și eforturile sale de animator cultural, impulsurile date propagării unor realizări literar-artistice, bunăoară în cadrul Institutului de Cultură Româno-German, pe care îl conduce temporar. În toată activitatea sa R. și-a asumat rolul de mijlocitor între spiritualitatea românească și cea germană, chiar și în momente nefavorabile contactelor culturale, ca în timpul și după primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
organizarea festivalului "Cântarea României". În opinia autoarei, mișcarea artistică de amatori a fost "semnalul unei deprofesionalizări a oamenilor de cultură, în condițiile în care nu mai era obligat să recurgă la scriitori de meserie pentru a obține operele dorite". Creația literar-artistică a devenit un simplu mijloc de propagandă pentru susținerea obiectivelor regimului. Discursurile lui Nicolae Ceaușescu, referitoare la un viitor prosper și luminos, erau contrazise de penuria cotidiană și de degradarea constantă a nivelului de trai a populației. Ana Maria Cătănuș
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fost spartă de mișcarea Paul Goma în 1977. Fără putem vorbi de un fenomen de masă, în anii '80 câțiva scriitori au constestat prin poziții publice deschise practicile abuzive ale regimului. Dorin Tudoran acuza amestecul nociv al politicului în creația literar-artistică și degradarea vieții literare, în condițiile cauționării de către birocrația de partid a cazurilor de plagiat (Eugen Barbu, Ion Gheorghe). În textele difuzate la postul de radio Europa Libera, pe lângă critica adusă regimului, Dorin Tudoran condamna conformismul intelectualilor și rezistența lor
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
autobiografice (Ion Ianoși, Internaționala mea. Cronica unei vieți, Editura Polirom, Iași, 2012; Paul Cornea, Ce a fost. Cum a fost, Editura Polirom, Iași, 2013), de la evoluția lor în siajul liderilor ideologici comuniști la întoarcerea în lumea literaturii și a esteticii literar-artistice. Am profitat de avantajul istoricului care, odată cu revoluția arhivistică de după 2006-2007, poate verifica și completa multe afirmații memorialistice. Vom încerca în cele ce urmează să surprindem atât modul în care un anumit tip de mărturii memorialistice ajută scrisul istoric de
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, București, 2008. Negru Elena, Negru Gheorghe, " Cursul deosebit" al României și supărarea Moscovei. Disputa sovieto-română și campaniile propagandistice antiromânești din RSSM (1965-1989), vol. I, 1965-1975, Chișinău, f.a. Pelin Mihai, Cartea Albă a Securității. Istorii literar-artistice. 1969-1989, Editura Presa Românească, București, 1996. Petrescu Radu, Pentru buna întrebuințare a timpului. Jurnal 1971-1976, Editura Paralela 45, Pitești, 2009. Popescu Dumitru, Cronos autodevorându-se. Memorii, vol. III, Editura Curtea Veche, București, 2006. Preda Marin, Jurnal intim. Carnete de atelier, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ultima decadă de comunism: Dorin Tudoran, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Mircea Dinescu. Relevanța gesturilor lor, dincolo de curajul asumării publice a unei poziții contrare regimului comunist, va fi analizată din perspectiva elementelor dezvoltate în discursul lor disident. Discursul ideologic și creația literar-artistică în perioada Nicolae Ceaușescu Regimul comunist din România a acordat o atenție deosebită creației culturale, văzută drept unul dintre principalii vectori de propagare a ideologiei marxist-leniniste și a viziunii PCR despre noua societate. Astfel, literaturii și artei, în general, le-
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
comuniste și "de formare a omului nou cu o înaltă conștiință socialistă, constructor devotat al socialismului și comunismului în România"3. Scopul fiind stabilit, regimului nu i-a mai rămas decât să traseze direcțiile clare care trebuiau urmate în creația literar-artistică, accentuând totodată limitele ideologice care nu puteau fi depășite. Se cuvine să precizăm însă faptul că, în funcție de opțiunile conducerii PCR în perioada 1965-1989, impactul ideologiei asupra producției culturale a fost diferit, oferind un spațiu de mișcare mai larg sau, din
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a fost diferit, oferind un spațiu de mișcare mai larg sau, din contră, acționând ca o cămașă de forță. Liberalizarea din anii 1965-1971 a reprezentat un moment unic în istoria epocii Ceaușescu, în care limitele în interiorul cărora a evoluat creația literar-artistică au devenit mai laxe. Lărgirea libertății de creație care era oferită și scriitorilor, alături de ceilalți creatori de artă, venea sub forma încurajării diversității de stiluri în artă, de folosirea unor "forme de exprimare multilaterală". Totodată era încurajată, valorificarea moștenirii culturale
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vorba despre "realitatea relațiilor noi de producție și sociale [...], noua poziție a omului, de libertate și demnitate socială"15. La acestea se adăugau, respectând același registru, teme inspirate din trecutul istoric sau din realitățile construcției socialiste. Pentru a impulsiona creațiile literar-artistice cu "un bogat conținut ideologic și politic"16, regimul a recurs la măsuri diferite. Pe de o parte, i-a răsplătit pe scriitorii care produceau așa-numita literatură/poezie patriotică, limitând însă accesul la publicare celor care nu înțelegeau să
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de exprimare în cadrul festivalului "Cântarea României"17. Prin această atitudine, regimul trimitea semnalul unei deprofesionalizări a oamenilor de cultură, în condițiile în care nu mai era obligat să recurgă la scriitori de meserie pentru a obține operele dorite. Folosirea creației literar-artistice ca mijloc de propagandă politică nu a avut în anii 1980 efectul scontat de regimul comunist. Zugrăvirea în culori vii a realizărilor societății socialiste, promisiunea unei egalități în prosperitate prin comunism, contravenea flagrant realității de zi cu zi, în care
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Tudoran. După o evoluție promițătoare în poezie și publicistică 23, dar și în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor, Tudoran a intrat la începutul anilor 1980 în conflict cu regimul. Nemulțumirile lui Tudoran erau legate de imixtiunea politică în creația literar-artistică, de continua degradare a situației scriitorilor, dar și de acoperirea de către regim a plagiatelor unora dintre scriitorii apropiați regimului 24. Față de toate aceste probleme, Tudoran a luat atitudine în mod public, iar atunci când în țară nu i s-a permis
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
2003. Călinescu Alexandru, "La Dialog cu cenzura", în Sorin Bocancea (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Institutul European, Iași, 2014, pp. 71-78. Gheorghiu Mihai Dinu, "Scrisoarea pierdută", în Timpul, Iași, august-septembrie 2009. Ghica Sergiu, Grupuri, comunități și instituții literar-artistice în România comunistă. Un studiu de sociologie a literaturii. Teza de doctorat în sociologie, UAIC, Iași, octombrie 2013. Ioanid Radu (ed.), Dosarul Brucan. Documente ale Direcției a III-a Contraspionaj a Departamentului Securității Statului (1987-1989), Editura Polirom, Iași, 2013. Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Școlii Doctorale aparținând aceleiași instituții, cu un proiect de cercetare intitulat " Săptămâna culturală a Capitalei": destinul unei reviste controversate (1962-1993). Domenii de interes: mișcările naționaliste din perioada interbelică, istoria presei, istoria celui de-al Doilea Război Mondial, precum și de curentele literar-artistice din România comunistă. A publicat recenzii și articole în revista Studii și Materiale de Istorie Contemporană, precum și în Magazin Istoric. Ana-Maria CĂTĂNUȘ este doctor în istorie, cercetător științific III în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, redactor la revista
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
specială constituită în cadrul Secției Propagandă aviza difuzarea operelor literare, filmelor și repertoriul teatrelor. Acesteia i se adăuga și acordul Consiliului Culturii și Educației Socialiste și a Comisiei ideologice a CC: " Se va pune accent pe analiza de conținut a fenomenelor literar-artistice, pe nivelul lor de realizare ideologică și estetică, pe caracterul lor educativ", ff. 2-5. 73 "Stenograma ședinței Secretariatului Comitetului Central al PCR din ziua de 29 aprilie 1988", în Ibidem, dosar 22/1988, f. 10v. 74 Analiza eseului la Ana-Maria
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ACNSAS, loc. cit., ff. 188-189, document din 1962), fie prin refuzul de a accepta consacrarea politică din partea unei organizații de bază, aceea a Uniunii Scriitorilor, pe care o considera lipsită de verticalitate (cf. Mihai Pelin, Cartea Albă a Securității. Istorii literar-artistice. 1969-1989, Editura Presa Românească, București, 1996, p. 49). 36 ACNSAS, dosar I 002583-001, ff. 41-42. 37 ACNSAS, dosar 000119, f. 5 dă ca exemplu printre publicațiile "necorespunzătoare ideologic" publicate de Editura Cartea Românească, București, volumul lui Adrian Păunescu, Sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
devine director-proprietar al publicației. Articolul-program Către cititori promite o gamă amplă de informații despre Basarabia, însoțite de ilustrații. În conformitate cu programul sunt alcătuite rubricile „Instituții basarabene”, „Deputații Basarabiei”, „Figuri din Chișinău”, „Vederi din Basarabia”, „Scriitori de origine basarabeană” ș.a. În plan literar-artistic, revista își orientează activitatea în mai multe direcții: popularizarea clasicilor (Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu), asimilarea valorilor străine prin traduceri și prelucrări (din A.S. Pușkin, M.I. Lermontov, L.N. Tolstoi ș.a), promovarea patrimoniului literar contemporan (Octavian Goga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288214_a_289543]
-
apreciindu-i meritele în lupta pentru limba literară și pentru promovarea valorii estetice a operelor, recunoscând, nu o dată, rolul lui T. Maiorescu, respinge ideologia politică a curentului, considerată cauza pentru care junimismul nu s-a transformat într-o amplă mișcare literar-artistică (Idealurile sociale și arta). În schimb, pe discipolii lui Maiorescu (P.P. Negulescu, D. Evolceanu, M. Dragomirescu) îi trata de sus, ca pe niște „critici volintiri”. E de remarcat că prozatorii și poeții adunați în jurul revistei „Contemporanul” sunt menționați, uneori elogios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
puțin: aparține celei de a VI-a ediții a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate și n-a avut parte de nici o mediatizare în stare s-o impună cât de cât atenției generale. Se pornește de la constatarea că bogata creație literar-artistică (judecând după numărul de titluri) este afectată de necunoaștere, de ne-popularizare ", de lipsă de legătură și coerență". În fapt, e la îndemâna oricui constatarea că destinul cărții românești este primejduit de păguboasă enclavizare: nu se știe, la Cluj, ce s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
, În dicționarele explicative, termenul o. (al cărui etimon grec este oneiros „vis”) figurează cu două sensuri principale: unul interesând domeniul medical („delir, halucinație asemănătoare visului, care definește unele stări psihopatologice”), celălalt, sfera creației literar-artistice („structură estetică rezultată din fluxul spontan al conștiinței și opusă celei realiste”). În comentarea literaturii, termeni ca onirism, oniric, onirist etc. au fost și sunt folosiți destul de frecvent, dat fiind că visul și raportarea, în variate feluri, la vis au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
AGORA, revistă de cultură apărută la Slatina, lunar, în ianuarie și februarie 1990, cu subtitlul „Literar-artistică”. Redactor-șef: Constantin Dumitrache. Împlinind o veche aspirație a locuitorilor Oltului de Jos și considerându-se „o instituție publică pentru minte și inimă”, revista se declară „deschisă tuturor valorilor”. Rubrici: „Remember”, „Cronica literară”, „Mulțumesc, libertate!” Primul număr reia Doina lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285202_a_286531]
-
românească, pentru ca pe la mijlocul anilor ’80 interesul pentru p. să cunoască, destul de brusc, o intensificare sensibilă, chiar spectaculoasă. De îndată ce rigoarea și strășnicia controlului ideologic slăbiseră, necesitatea sincronizării, postulată de E. Lovinescu în epoca interbelică, fusese asumată ca o datorie în mediile literar-artistice și academice umaniste, mai cu seamă de facțiunea lor novatoare și prooccidentală. În cei aproximativ cincisprezece ani anteriori avuseseră loc și alte preluări rapide și entuziaste de curente de gândire, teorii sau metodologii în vogă în cultura occidentală - structuralismul, semiotica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
literare, în saloane, în reuniuni boeme în care dominau jovialitatea și calamburul. Uimea asistența și crea bună dispoziție prin extraordinara ușurință de a improviza catrene, cu poantă savuroasă și ironie fină, la adresa celor mai diverse personaje și împrejurări din mediul literar-artistic, politic, juridic, gazetăresc, salonard etc. Se mai pot discerne dexteritatea cu care erau alcătuite catrenele, verva spumoasă, acuitatea instantanee a observației, urbanitatea și umorul sagace al ironiei. Prin natura și obiectul lor, țintind situații de moment, trăsături de caracter particulare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
să disciplineze armonios toate eforturile, toate aspirațiile noastre”. De asemenea, „sugestiv și elementar”, periodicul „dorește să fie organul de onestă, obiectivă și mai ales curajoasă spovedanie bilunară a generației tinere ardelenești”. Ca atare, îmbinând finalitatea politică și istorico-socială cu aceea literar-artistică, revista publică în mod consecvent lirică militantă. Lui Aron Cotruș, poet preferat, i se tipăresc aici: Horia, Am coborât muntele..., Cine n-are nădejde flămândă, Copil de moț, Alba Iulia, Balta, Sângerări, Aeroplan, Ion, De sute de ori, Dobrogea. Alți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]