1,076 matches
-
de la izvoare până la barajul Moulin-d'Oro (Pyrénées-Atlantiques), - bazinul râului Neez, de la izvoare până la barajul Jurançon (Pyrénées-Atlantiques), - bazinul râului Beez, de la izvoare până la barajul Nay (Pyrénées-Atlantiques), - bazinul râului Gave-de-Cauterets, de la izvoare până la barajul Calypso al centralei electrice de la Soulom (Hautes-Pyrénées). Zone litorale - Toată coasta atlantică dintre limită de nord a departamentului Vendée și limită de sud a departamentului Charente-Maritime. 4.A.2. LOIRE-BRETAGNE Zone continentale - Toate bazinele hidrografice din regiunea Bretagne, cu excepția următoarelor: - Vilaine, - partea de aval a bazinului Élorn, - Bazinul râului
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
Creuse, de la izvoare până la barajul Bénavent (Indre), - bazinul râului Suin, de la izvoare până la barajul Douadic (Indre), - bazinul râului Clăise, de la izvoare până la barajul Bossay-sur-Claise (Indre-et-Loire), - bazinul pâraielor Velleches și Trois Moulins, de la izvoare până la barajul Trois Moulins (Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - râdă din Brest, - micul golf Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și gură de vărsare a râului Laïta, - zona litorala cuprinsă între gură de vărsare a râului Tohon
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
barajul Bénavent (Indre), - bazinul râului Suin, de la izvoare până la barajul Douadic (Indre), - bazinul râului Clăise, de la izvoare până la barajul Bossay-sur-Claise (Indre-et-Loire), - bazinul pâraielor Velleches și Trois Moulins, de la izvoare până la barajul Trois Moulins (Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - râdă din Brest, - micul golf Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și gură de vărsare a râului Laïta, - zona litorala cuprinsă între gură de vărsare a râului Tohon până la limita departamentului. 4
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
Clăise, de la izvoare până la barajul Bossay-sur-Claise (Indre-et-Loire), - bazinul pâraielor Velleches și Trois Moulins, de la izvoare până la barajul Trois Moulins (Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - râdă din Brest, - micul golf Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și gură de vărsare a râului Laïta, - zona litorala cuprinsă între gură de vărsare a râului Tohon până la limita departamentului. 4.A.3. SEINE-NORMANDIE Zone continentale - Bazinul râului Sélune. 4.A.4. REGIUNEA ACQUITAINE Bazine
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
izvoare până la barajul Trois Moulins (Vienne), - bazinele râurilor litorale atlantice (Vendée). Zone litorale - Toată coasta bretona, cu excepția următoarelor părți: - râdă din Brest, - micul golf Camaret, - zona litorala cuprinsă între Pointe de Trévignon și gură de vărsare a râului Laïta, - zona litorala cuprinsă între gură de vărsare a râului Tohon până la limita departamentului. 4.A.3. SEINE-NORMANDIE Zone continentale - Bazinul râului Sélune. 4.A.4. REGIUNEA ACQUITAINE Bazine hidrografice ― Bazinul râului Vignac, de la izvoare până la barajul La Forge, ― Bazinul râului Gouaneyre, de la
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
23.4.2002, p. 28. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/813/CE (JO L 304, 23.11.2005, p. 19). 3 JO L 67, 9.3.2001, p. 65. 1 Bazinele hidrografice și zonele litorale ale acestora. 2 Inclusiv toate zonele continentale și litorale situate pe teritoriul său. 3 Anumite părți din bazinele hidrografice. 4 Toate zonele continentale situate pe teritoriul său. ANEXĂ ÎI "ANEXĂ ÎI FERMELE PISCICOLE AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SEPTICEMIA HEMORAGICA VIRALĂ (SHV) ȘI
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/813/CE (JO L 304, 23.11.2005, p. 19). 3 JO L 67, 9.3.2001, p. 65. 1 Bazinele hidrografice și zonele litorale ale acestora. 2 Inclusiv toate zonele continentale și litorale situate pe teritoriul său. 3 Anumite părți din bazinele hidrografice. 4 Toate zonele continentale situate pe teritoriul său. ANEXĂ ÎI "ANEXĂ ÎI FERMELE PISCICOLE AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SEPTICEMIA HEMORAGICA VIRALĂ (SHV) ȘI NECROZA HEMATOPOIETICA INFECȚIOASĂ (NHI) 1. FERMELE PISCICOLE DIN BELGIA
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
2) Tot teritoriul Suediei a fost declarat indemn de necroză pancreatică infecțioasă (NPI) pe baza exigențelor stabilite în anexa I la Decizia 2004/453/CE. (3) De la adoptarea Deciziei 2004/453/CE, Suedia a notificat focare de NPI în zonele litorale. Un focar a fost notificat la pești sălbatici. Un alt focar a fost declarat la pești de crescătorie și, în conformitate cu raportul epidemiologic, sursa de infecție cea mai probabilă o reprezintă peștii sălbatici. Prin urmare, zonele litorale ale Suediei nu mai
32006D0272-ro () [Corola-website/Law/294772_a_296101]
-
de NPI în zonele litorale. Un focar a fost notificat la pești sălbatici. Un alt focar a fost declarat la pești de crescătorie și, în conformitate cu raportul epidemiologic, sursa de infecție cea mai probabilă o reprezintă peștii sălbatici. Prin urmare, zonele litorale ale Suediei nu mai respectă cerințele referitoare la statutul de teritoriu indemn de boală în ceea ce privește NPI, stabilite în anexa I la decizia menționată anterior. Cu toate acestea, partea continentală a teritoriului rămâne indemnă de boală. (4) Aceste două focare nu
32006D0272-ro () [Corola-website/Law/294772_a_296101]
-
boală în ceea ce privește NPI, stabilite în anexa I la decizia menționată anterior. Cu toate acestea, partea continentală a teritoriului rămâne indemnă de boală. (4) Aceste două focare nu trebuie să împiedice Suedia să își mențină programul împotriva NPI în zonele sale litorale și să introducă măsuri de eradicare în cazul în care NPI este diagnosticată la pești de crescătorie sau la pești sălbatici, în conformitate cu programul prezentat Comisiei înainte de adoptarea Deciziei 2004/453/CE. (5) Decizia 2004/453/ CE cere menținerea unei supravegheri
32006D0272-ro () [Corola-website/Law/294772_a_296101]
-
Stat membru Teritoriu sau părți de teritoriu Viremia de primăvară a crapului Regatul Unit Teritoriile Marii Britanii Boala bacteriană a rinichiului Finlanda Partea continentală a teritoriului Suedia Partea continentală a teritoriului Regatul Unit Teritoriile Marii Britanii Necroză pancreatică infecțioasă (NPI) Suedia Zonele litorale ale teritoriului" 1 JO L 46, 19.2.1991, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1). 2 JO L 224, 18.8.1990
32006D0272-ro () [Corola-website/Law/294772_a_296101]
-
al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. 3. habitate piscicole naturale: a) Dunărea teritorială, Delta și lunca inundabilă a Dunării; ... b) complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale; ... c) pâraiele, râurile și lacurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile, precum și brațele moarte ale râurilor; ... d) bălțile și lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea și evacuarea apei; e) lacurile de acumulare, cu zonele
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc și în lacurile litorale; ... ----------- Lit. b) a art. 60 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 219 din 11 noiembrie 2010 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 16 noiembrie 2010. c) neducerea la îndeplinire, la termenele și în
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
actuala parte europeană a Turciei, și actuala Grecie. În secolele care au urmat cuceririlor arabe și lombarde din secolul al VII-lea, natura multietnică a imperiului (dar nu multinațională în sensul actual al cuvântului) a rămas prezentă, în timp ce regiunile lui litorale și orașele din Balcani și din Asia Mică aveau o populație preponderent elenizată. Minoritățile etnice, importante din punct de vedere numeric, erau uneori de altă religie (bogomili în Balcani, monofiziți în Orient) și trăiau, în special, în apropierea frontierelor, armenii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Aprilie și octombrie sunt lunile în care se înregistrează cele mai multe precipitații, aversele fiind foarte frecvente. Distanța față de mare și față de restul reliefului face să existe diferențe termice între zona de coastă și cea interioară, mai ales iarna. În timp ce în zona litorală temperaturile scad foarte rar sub 10° C, în interior, temperatura nu depășește 6° C, iar precipitațiile sunt mai abundente(până la 600 mm). Orașul Murcia deține recordul de temperatură al secolului al XX-lea în Spania. S-au înregistrat 47,2
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
mare, altă apă trebuie să vină de dedesubt, pentru a completa diferența. Insulele au șase zone diferite de vegetație pe care cresc aproximativ 700 de specii de plante, dintre care 40% sunt endemice sau specifice doar acelei regiuni. Pe zona litorală, sau regiunea joasă de coastă, cresc plante ca mangrovele, care pot tolera conținutul ridicat de sare al apei marine. Deasupra zonei litorale se află o zonă aridă dominată de cactuși. Umiditatea crește cu altitudinea și deasupra pădurilor de cactuși giganți
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
aproximativ 700 de specii de plante, dintre care 40% sunt endemice sau specifice doar acelei regiuni. Pe zona litorală, sau regiunea joasă de coastă, cresc plante ca mangrovele, care pot tolera conținutul ridicat de sare al apei marine. Deasupra zonei litorale se află o zonă aridă dominată de cactuși. Umiditatea crește cu altitudinea și deasupra pădurilor de cactuși giganți în formă de pară este zona de tranziție unde plantele aride se răresc și domină pădurile de plante perene. Pe insulele mai
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
este un oraș situat în centrul statului Israel, în partea de sud a Câmpiei litorale, la mijlocul vechiului drum de la Țel Aviv-Jaffa la Ierusalim. a fost fondat că așezare agricolă - moșavá - în anul 1890 pe 10.000 de dunami de pămînt ai așezării Duran pe care l-au cumpărat evrei din primul val de emigrație sionista
Rehovot () [Corola-website/Science/300221_a_301550]
-
lungimi de câteva sute de metri și provoacă dezastre la atingerea țărmului. Acțiunea valurilor depinde de adâncimea apei și de forma țărmului; ea este deosebit de intensă la țărmurile înalte cu ape adânci și redusă la cele joase, cu plaje. Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile regulate, de diferențele de nivel, temperatură, salinitate, maree. Traseul lor este influențat de: Importanta curenților litorali pentru morfologie este redusă numai la fâșiile unde traseele se apropie de linia
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
țărmurile înalte cu ape adânci și redusă la cele joase, cu plaje. Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile regulate, de diferențele de nivel, temperatură, salinitate, maree. Traseul lor este influențat de: Importanta curenților litorali pentru morfologie este redusă numai la fâșiile unde traseele se apropie de linia țărmului. Aici acționează cu precădere curenți cu caracter local. După efectul și forma lor, aceștia sunt de mai multe feluri, dar toți sunt provocați de valuri și
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Arabiei 13 m; în golful Mezen 12 m) La flux se produc acumulări sub formă de bancuri submerse. La reflux nivelul apei coboară, eroziunea devine predominantă, antrenând spre larg aluviunile aduse de râuri, dar și pe cele aflate pe platforma litorală. La țărmurile unde mareele sunt foarte puternice, gurile de vărsare ale fluviilor sunt mult lărgite prin eroziune. Aceasta se realizează atât la flux cât și la reflux. Forma rezultată de „pâlnie” a gurii de vărsare poartă numele de estuar (Tamisa
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
la adâncimi mici, pierd din energie și abandonează materialele pe care le transportă. Bancurile submerse constituie forma inițială de construcție. Prin înălțare și emersie (ieșire la suprafață-exondare a unor părți ale scoarței terestre) rezulta grindurile. Prin alungire se formează cordoanele litorale, care după forma și poziție pot fi: Laguna este o întindere de apă marină, de mică adâncime, care este separată de mare (ocean) printr-un cordon litoral, comunicând cu marea printr-o portiță (strâmtoare) îngustă (ex. laguna Razelm-Sinoie comunică cu
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
un cordon litoral, comunicând cu marea printr-o portiță (strâmtoare) îngustă (ex. laguna Razelm-Sinoie comunică cu marea prin strâmtorile Gura Portiței și Periboina). Limanele sunt lacuri dezvoltate pe cursul inferior al unor râuri, în spatele cordoanelor de nisip realizate de către curenții litorali - limane fluviomarine. În unele cazuri, cordoanele fac legătura între țărm și o insulă din apropiere; acestea se numesc tombolo. Dunele litorale sunt acumulări de nisip marin, în special pe plaja superioară, datorate acțiunii vânturilor asupra materialelor aduse de mare. Apar
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
și Periboina). Limanele sunt lacuri dezvoltate pe cursul inferior al unor râuri, în spatele cordoanelor de nisip realizate de către curenții litorali - limane fluviomarine. În unele cazuri, cordoanele fac legătura între țărm și o insulă din apropiere; acestea se numesc tombolo. Dunele litorale sunt acumulări de nisip marin, în special pe plaja superioară, datorate acțiunii vânturilor asupra materialelor aduse de mare. Apar asimetrice, perpendiculare pe direcția vântului, dispuse în șiruri longitudinale aproape paralele, sau cu aspect de mici barcane (în regiunile litorale aride
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Dunele litorale sunt acumulări de nisip marin, în special pe plaja superioară, datorate acțiunii vânturilor asupra materialelor aduse de mare. Apar asimetrice, perpendiculare pe direcția vântului, dispuse în șiruri longitudinale aproape paralele, sau cu aspect de mici barcane (în regiunile litorale aride). Estuarele și deltele reprezintă forme de vărsare ale fluviilor în mare. Estuarele reprezintă guri de vărsare sub formă de pâlnie, ale fluviilor ce debușează în mări cu flux și reflux puternic, capabile să transporte în larg aluviunile cărate de
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]