14,092 matches
-
lui, se isprăvise cu alianța cu nemții. Dar ei ce puteau face? Să le spună nemților să plece din restaurant? Fănică a exclus această posibilitate din două motive: războiul se purta pe front, nu în cîrciumi, iar la el în local și nemții erau oricînd bine veniți. Totuși, după o jumătate de oră, cînd soldații germani s-au suit în trenul de Constanța, Fănică a închis cîrciuma. De-abia în ziua următoare, cînd Virginia a venit la restaurant cu copilul în
Noaptea proclamației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7213_a_8538]
-
cocoțat până la înălțimea turnului Primăriei/ un acord comercial așternut cu cerneală stângace cum sângele/ case-ntregi pleacă-n Vest ziduri oarbe/ căutând pe-ntuneric necunoscutul șoselelor/ speranțele cum pete prea vechi pentru-a mai putea fi luate-n seamă/ în localul din colț perorează mici demagogi cu creier de lână/ șovăitor se scoală poetul de la masă/ sătul de poezie ca de-o mâncare grasă" (p. 31). Singur în Amarul Târg poetul trăiește aproape exclusiv în lumea literaturii. Versurile tinerilor poeți de
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
secvențele muzicale (de pe Youtube) arată că filmul ar fi putut sta la baza noului sens. E povestea unei petreceri în care, de la cîntec și dans, se ajunge la bătaie și crimă; conflictul e determinat de comandarea (= paranghelia) unei muzici, în local, de către protagonist. N-am reușit să aflu dacă filmul a circulat la noi (cu acest titlu sau cu altul); se pare că a fost destul de popular, oricum, în spațiul balcanic. Evoluția semantică (petrecută în argoul grecesc, bulgăresc ori românesc, între
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
-i cu precădere fratelui meu, polisportiv entuziast și destoinic și - cum vine vorba - nu mai puțin entuziast băiat de viață (îl poreclisem, alexandrinic, contele de Pupăzămberg), ceea ce era departe de a-i displăcea lui Camil (fidel lui Husserl, dar neostil localurilor de petrecere). La început se încruntase și burzuluise, când fratele meu (și el reticent, dar nu sfios) i-a prezentat lucrarea mea, apoi însă n-a mai fost decât bunăvoință și bucurie; grozav îl încânta că nu mă lăsasem amăgit
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
Bozoncea cere, ca ultimă dorință, să fie dus la groapă cu muzică. Fără lăutari, cheful nu are haz! La Borțoasa, cîrciuma hoților, cîntă Zavaidoc. Acesta, pe numele său real Marin Teodorescu (1896-1945), va fi cîntat poate și la un asemenea local. Oricum e singurul personaj din Groapa cu existență reală atestată. Mai tînăr decît Zavaidoc și mai longeviv a fost Cristian Vasile (1908-1985) despre care, în povestirea Zaraza, Mircea Cărtărescu scrie că ar fi compus melodia ce dă titlul prozei. Zaraza
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
conduce la o nouă coerență, o coerență de ordinul al doilea, cu totul diferită de aceea din textul care a constituit materia sa primă. Dar această nouă coerență poate fi percepută numai global, adică la nivelul întregii poezii; fără corelarea localului cu globalul nu este posibilă o înțelegere autentică. Metaforele locale sunt cărămizi ale metaforei globale: planeta Pământul văzută ca un spălător de internat; o metaforă oarecum oximoronică, deoarece spălătorul ne trimite cu gândul la o acțiune de purificare, pe când internatul
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
poeziilor Drumul și Fuga, al căror numitor comun este paradoxul zenonian al mișcării, acceptat în prima dintre aceste poezii, dar transgresat în a doua. Din nou, moarea se insinuează în viața cotidiană. Rezultă că, după ce am parcurs etapa trecerii de la local la global în interiorul aceleiași poezii, urmează o a doua etapă, a trecerii de la o poezie la o serie de poezii de aceeași factură, apoi o trecere la nivelul superior al mai mulor cicluri, până cuprindem și întreaga operă a autorului
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
pagini "verzui și mari", ca ochii unei domnișoare din articolul 214. O lume în care - ce nenorocire poate să se-ntîmple? - toate conflictele se încheie cu "băiete, o halbă!". Și în care, suprem deliciu, poți spune, jucîndu-te de-a locurile și localurile, într-un index, "București v. Paris". Un volum care se termină așa, cu atît de dragile, lui Șerban Foarță, jocuri de cuvinte și idei, începe cu o prezentare. A lui Caragiale, la Plebiscitul Presei, întrebarea a șaptea: "- Maestre dragă, fiți
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
în propriul discurs, stă la o masă de restaurant sau de cafenea și se uită, pe deasupra ziarului, printre paharele din față, la: o doamnă răsfoind grăbită o revistă; o țigancă frumoasă; o tânără mamă; o pereche care tocmai intră în local. Peisajul poate fi și mișcat, atunci când autorul nostru se află într-un vagon-restaurant, dar esențială rămâne indecizia voluptuoasă a protagonistului. În locul acțiunii, el preferă contemplația și extensia imaginară pe structura atractivelor elemente din cadru. Atunci când femeia cu care se "filează
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
Să-i fi fost rușine că-i vedeam un camarad într-un asemenea hal? 2 august - Conti a fost înlăturat din diplomație. îmbrățișase cu mult zel cauza regimului de la Vichy și, numit la Stockholm, a trebuit să ocupe cu forța localul legației. Dar când a trecut prin București, în 1942, în timp ce mai era mâna dreaptă a înaltului Comisar din Siria, era de-acum convins de victoria Aliaților. Spunea că englezii vor sfârși prin a învinge, întrucât "cel moale îl roade pe
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
Un tramvai numit Popescu... sau circuitul poetului în lume. într-adevăr, fiind împărțită nu în acte sau scene, ci în scurte părți aparent autonome, volumul reconstituie secvențial viața poetului, focalizând câte un moment sau câte un personaj dintre cei apropiați: Localul familial, Familia Popescu - Fiul - Cristian Popescu - Poet, Tatăl, Mama, Sora, Proces cu mătușa, Nașterea Poemului Popescu, Teatrul lui Popescu, Apocalipsa - dragostea lui, Spovedania unui îndrăcit, Ospiciul, Moartea lui din flori. în Filmul lui Popescu, rola cinematografică se derulează invers și
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
În altă ordine de idei, o remarcă preluată de la o muzeografă: investitorii veniți în cetatea Sighișoarei - salutări binemeritate! - nu vor decât să câștige rapid banii investiți, ignorând tradițiile săsești, inclusiv, în materie de gastronomie. Așa se face că în toate localurile pizza e mâncarea locală, nu preparatele culinare care făceau faimă cetății săsești acum vreo jumătate de veac, nu mai mult, probabil, considerate de noii patroni... retrograde. Ca să nu mai detaliem și un alt fapt penibil: "festivalul" multietnic se metamorfozează în
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
ci dorința neopașoptistă de a pune lucrurile în mișcare: situația e perfectibilă, chiar dacă schimbarea mentalităților ține, firește, de durata lungă. Experiențe dezamăgitoare sînt consemnate cu umor: brambureala lingvistică din Belgia, cazuri de zgîrcenie franceză, negustori cinici, falsa strălucire a unor localuri și așa mai departe. Fără scrîșnete din dinți, doamna Neț vădește caracteristica flaubertiană de a percepe prostia și de a nu o mai tolera. E în felul ei o luptătoare; energia interioară e neîndoielnică, în absența unui fizic viguros; cochetă
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
documentelor mai importante" în Oltenia, spre a fi puse la adăpost. Pentru orice eventualitate. Și încă ceva, legat de arhive. Cu toate că spațiul de la Mănăstirea Mihai Vodă - unde erau Arhivele Statului - era destul de cuprinzător, Hasdeu s-a preocupat de edificarea unui local construit anume pentru Arhive. Iată-l, la 31 august/12 august 1888, solicitând ministrului Instrucțiunii Publice "clădirea mult așteptatului adăpost pentru Arhivele Statului", pentru care Camera a "votat cam de multișor un fond destul de însemnat pentru începerea lucrării". Ca prim
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
este realizată în 1850. După140 de ani, la 29 aprilie 2001 s-a reactivat mănăstirea de maici Sf. Atanasie Podgorii Copou. Școala Normală Vasile Lupu, Aleea M. Sadoveanu, Nr. 62 În 1891, Școala Normală de la Trei Ierarhi se mută în local nou, construit pe terenul fostei Grădini Pester de la Breazu, dăruit în 1885 de V. A. Urechia. Donația cuprindea 60 ha de pământ, trei case, trei fântâni, vie, livadă și pădure. Din preajma Școlii Normale a decolat Aurel Vlaicu în octombrie 1911
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Complementare . În Targujiu profesorul școlii normale era C.Stanciovici iar în decurs de câțiva ani (din 1838 până în 1845). Scoala normală a pregătit învățători pentru 177 de școli care au fost infiintate în Gorj. În 1855, Constantin Săvoiu dăruiește un local pentru școală, în special pentru instrucția și educația fetelor în Tg-jiu. Aceasta a fost prima din Oltenia, și au funcționat numai două clase la început iar pintre obiectivele principale care s-au predat în clasa I cât și a ÎI
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cuprindere cât mai mare a copiilor de vârsta școlară se prevedea înființarea în fiecare comună, a cel puțin o școală cu un învățător. La început au fost întâmpinate unele greutăți în evoluatia învățământului datorită numărului redus de cadre didactice, lipsa localurilor de școală, situația materială grea a populației, mai ales în mediul rural. Din 3000 comune, doar 1300 aveau școli iar fondurile nu erau repartizate în mod egal între școli, erau favorizate școlile urbane. De organizarea și îndrumarea învățământului se ocupă
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și încălțăminte a copiilor. În general, numărul de fete înscrise la școala era mai mic decât numărul băieților. Anul școlar 1865-1866 se confruntă cu grele probleme de ordin material. Acesta era primul an de aplicare a obligativității învățământului primar iar localurile corespunzătoare și cadrele calificate lipseau. Criza financiară existenta, a fost accentuata și de seceta din timpul verii, suprimând funcțiile revizorilor școlari ai județului încă de la 1 ianuarie 1866, pentru economii bugetare, salariile învățătorilor achitându-se cu mari întârzieri( uneori 5-7
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
consilierilor comunali să facă tot posibilul să i convingă pe cetățeni să-și dea copiii la școală. În anii 1867-1872, învățământul gorjean întâmpina aceleași greutăți și lipsuri datorită frecvenței reduse a copiilor, obligativitatea neaplicandu-se peste tot, dar și lipsa localurilor și mobilierului necesar în comunele rurale. Revizorul școlar al județului Gorj și Mehedinți, Toma Angelescu, numit la 1 aprilie 1870 a efectuat inspecția obligatorie în Targu-jiu în urma căreia a constatat numărul scăzut de copii la cursuri, înaintarea în clasele a
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
nefiind școli iar pentru îmbunătățirea situației, revizorul județului St.Sadoveanu, propune prefectului T.Camarasescu înființarea a 10 școli în comune precum: Carbesti, Pociovaliste, Bălăcești, Cartiu, Frâncești, Bărbătești, Logrești, Viersani, Licurici și Murgești iar acesta se oferă să facă rost de local până la 1 septembrie 1890 pentru cele 10 noi școli . Chiar dacă s-au găsit spații pentru deschiderea acestor școli unele școli nu au putut fi deschise din lipsa învățătorilor. În toată perioada modernă a existat o preocupare pentru creșterea numărului de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
fost înființată o singură cantină și acesta pentru o perioadă scurtă de timp, la Stănești. Dar procesul de extindere a rețelei școlare și creșterea numărului de elevi a continuat cu sprijinul unor proprietari din județul Gorj care fie au dăruit localuri de școală, fie sume de bani sau cărți. La începutul secolului XX, România a fost marcată ca de altfel toate țările europene, de o criză puternică financiară și urmau să se facă economii bugetare mari la toate ministerele prin desființarea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de băieți din Târgu Jiu. În 1905, Alexandru Stefulescu este însărcinat să întocmească o istorie a Gorjului și a orașului Târgu Jiu. Din 1907 revine revizor și rămâne până în 1910. Preocuparea acestuia pentru școală, a făcut ca 37 de noi localuri de școală să fie construite din bugetul județului Gorj, introducând în 1902, obligativitatea în școli, incepând cu vârsta de 7 ani până la 14 ani, altfel erau prevăzute amenzi atât pentru cei care nu-și trimiteau copiii la școală, cât și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
din 2 cauze: abundența de absolvenți care nu mai puteau fi plasați în județ deoarece fuseseră acoperite toate posturile de învățători existente și greutățile suportate de județ. La 1 septembrie 1919, este reinfintata scoala normală cu toate că a dus lipsă de local, profesori,material didactic. Numărul celor care doreau să se facă învățători era foarte mare. Pentru 72 de locuri s-au înscris 270 de personae. În primul an a funcționat cu 2 clase: clasa I și clasa V. În 1889, Titu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
toate oficialitățile orașului. Gimnaziul își începe activitatea în două camere în cadrul Palatului administrativ, în care mai funcționa și Tribunalul și Serviciul tehnic al județului. Conditiile nu erau corespunzătoare, de aceea conducerea gimnaziului solicita repetat autorităților gorjene să găsească un nou local de școală . Abia în septembrie 1894, gimnaziul se mută în casele lui Dumitru Mihail din stada Tudor Vladimirescu, dar și acest local era necorespunzător, de aceea se cauta alt local și este găsit în strada Unirii la un proprietar C.
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
al județului. Conditiile nu erau corespunzătoare, de aceea conducerea gimnaziului solicita repetat autorităților gorjene să găsească un nou local de școală . Abia în septembrie 1894, gimnaziul se mută în casele lui Dumitru Mihail din stada Tudor Vladimirescu, dar și acest local era necorespunzător, de aceea se cauta alt local și este găsit în strada Unirii la un proprietar C.Crasnaru cu care se încheie un contract pe 5 ani. La 23 iunie 1896, se începe construcția unei clădiri a gimnaziului real
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]