1,327 matches
-
atât de palidă, plină, dar tristă, surâdea suferitor oarecum gura de purpură...” (M. Eminescu, P.L., 93), „Tragicul e sublim prin definiție dar în zilele noastre sublimul e eliminat.” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 17) Conjuncția iar și cele două locuțiuni conjuncționale coordonează numai propoziții sau fraze: „Jilțul e ros și arată destul de mizerabil, în schimb sfeșnicul, chiar pătat de funingine, îmi place mult.” (O. Paler, Viața..., 85), „Se auzea răsunând glasul unui pârăuaș ce venea ca și noi din deal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
maiorul. - Va să zică, nu mă recunoști, făcu bătrânul clătinând din cap cu melancolie.” (M.Eliade, 212) Exprimarea relației de coordonare concluzivătc "Exprimarea rela]iei de coordonare concluziv\" Relația de coordonare concluzivă se manifestă în planul expresiei concomitent prin pauză și conjuncții (locuțiuni conjuncționale): deci, așadar, dar, prin urmare, în concluzie, ca atare, (care) va să zică: „Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întru cât le vezi asemănătoare cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la Paris.” (M. Eliade, 569) În apoziția sintetică, termenul secund, realizat structural printr-un component infrapropozițional sau propozițional, concentrează în planul său semantic componentele semantice exprimate de termenul-bază, realizat structural ca termen multiplu: Se șterg legende și povești, proverbe și locuțiuni, adevărate nestimate ale gândirei poporului românesc.” (M. Eminescu, Despre cultură, 64), „... În câteva trăsături ni-l zugrăvi ca pe un bulibașa mehenghi, vânzător și slugarnic - un suflet de rob.” (M. Caragiale, 95), „Sfârșii ospățul meu cu mere zvânturate și cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se întâmplase demult și lui, adică lui Viișoreanu...” (C.Țoiu, 179), „Înțelesem că nu mai putem intra în sat, dacă ipoteza lui Zamfira era justă, și anume că rușii schimbaseră direcția după atacul aviației germane.” (M. Eliade, Dionis, 416) sau locuțiunile adverbiale într-un cuvânt, pe scurt, în sensul că etc.: „Ei se confundă și între dânșii, în sensul că fiecare poate să creadă că e unul din ceilalți trei...” (T.Arghezi, IX, 75) Variabile sunt mărcile derivând din funcția sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structurale" Sub aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: • unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții). Substantivele în vocativ pot fi însoțite de interjecții, adjective sau substantive exprimând diferite raporturi sociale, cu care nu intră în relație sintactică: „- Știi, Stoico, de ce te-am adus aici? - Ascult, Măria-ta.” (Al. Odobescu, 14), „Ne ducem, dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.A., II, p. 333, pe când și de unde sunt considerate elemente relaționale care introduc circumstanțiale de timp și, de loc, ceea ce ar determina situarea completivelor opoziționale, pe care le introduc, în categoria falselor temporale și, respectiv, locale. De fapt, devenind locuțiuni conjuncționale, adverbele pe când și de unde nu pot introduce decât completive opoziționale, marcându-le astfel identitatea sintactică specifică: „Zdravănă femeie! ce a făcut, ce a dres, de unde era cât p-aci să le vânză hanul, când trăia bărbatu-său, acuma s-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Saussure aplică noțiunea de sintagmă unităților de orice mărime care țin de limbă: cuvinte simple precum désir-eux [dornic], cuvinte compuse precum im-par-donn-able [impardonabil], in-fatig-able [neobosit], fraze sau grupuri de cuvinte stabilite pe tipare regulate precum La terre tourne [Pămîntul se-nvîrte], locuțiuni precum prendre la mouche [a-i sări muștarul], rompre une lance [a susține o controversă] etc. În schimb, indécorable [nedecorabil] ar ține de vorbire. Și Saussure adaugă: De fapt, numai în sintaxă va apărea o oarecare instabilitate între ceea ce este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Lille, 1983. - Catherine KERBRAT-ORECCHIONI: L'Implicite, Paris, A. Colin, 1986. 5. Formele și incidența conectorilor Conectorii intră în clasa de expresii lingvistice care regrupează, în afară de anumite conjuncții coordonatoare (dar, deci, or, căci) anumite conjuncții subordonatoare (deoarece, cum), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, orice-ar fi, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt etc.). Este util să distingem în clasa generală a conectorilor trei tipuri de mărci de conexiune: conectorii argumentativi propriu-ziși, organizatorii și mărcile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
12. O scară dublă / 238 5.13. Monologul interior / 240 Lecturi recomandate / 248 Exerciții / 249 Capitolul 6. Clasificare și non-clasificare 255 6.1. Tipuri de adjective / 256 6.2. Clasificarea: sintaxă și enunțare / 258 6.3. "Biet" / 261 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" / 263 6.5. Adjective și determinanți / 265 6.6. Pluralul cu valoare stilistică / 268 6.7. Efectele impresioniste / 271 6.8. Locul adjectivului / 274 Concluzii / 280 Lecturi recomandate / 280 Exerciții / 281 Capitolul 7. Coerența textului / 285 7
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o mamă de bătaie, [se revine în planul doi al narațiunii; imperfectul cu valoare iterativă, destinat să sugereze un anume context de instabilitate politică, adaugă un element progresiei narative] un regiment trecea pe la capul străzii, așa că [nouă ruptură anunțată de locuțiunea adverbială ce sugerează intervenția destinului; apare prezentul nedeictic cu efect de transfocare], mă înrolez, iată-mă în inima bătăliei, primesc un glonte în genunchi, sunt pus într-o căruță, căruța se oprește în fața unei cocioabe, iar o femeie se ivește
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deprinde obiceuri, nu așa, nu poate să țină post doar opt zile64. Pronumele îți pe care l-am evidențiat aici are în cazul de față un statut remarcabil. Poziția și morfologia sa sunt cele ale unui complement în dativ al locuțiunii verbale "deprinde obiceiuri", în timp ce această locuțiune exclude prezența acestui tip de complement (*"Paul i-a deprins Luciei unele obiceiuri"). Aceste întrebuințări, numite în mod tradițional "expletive", manifestă un fel de exces de enunțare în domeniul sintacticii. Rezervat limbii vorbite și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să țină post doar opt zile64. Pronumele îți pe care l-am evidențiat aici are în cazul de față un statut remarcabil. Poziția și morfologia sa sunt cele ale unui complement în dativ al locuțiunii verbale "deprinde obiceiuri", în timp ce această locuțiune exclude prezența acestui tip de complement (*"Paul i-a deprins Luciei unele obiceiuri"). Aceste întrebuințări, numite în mod tradițional "expletive", manifestă un fel de exces de enunțare în domeniul sintacticii. Rezervat limbii vorbite și enunțărilor care narează evenimente spectaculoase sau
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lui și să spună "biata femeie!". "Greșeala" lui Orgon indică aici un adevăr: Tartuffe ocupă în inima și în casa lui Orgon locul de soție. Această deplasare enunțiativă denotă faptul că lucrurile nu merg deloc bine în familie. 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" Am putea face trimitere la un fenomen asemănător din literatura franceză veche. Locuțiunea adverbială "din nefericire", la fel ca biet din incidentă, îi permite enunțătorului să caracterizeze un participant la acțiune prin relația pe care o stabilește
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
inima și în casa lui Orgon locul de soție. Această deplasare enunțiativă denotă faptul că lucrurile nu merg deloc bine în familie. 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" Am putea face trimitere la un fenomen asemănător din literatura franceză veche. Locuțiunea adverbială "din nefericire", la fel ca biet din incidentă, îi permite enunțătorului să caracterizeze un participant la acțiune prin relația pe care o stabilește, prin enunțare, cu procesul în care este implicat acest personaj 234. Se dau următoarele versuri din
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în eternitate și, imuabil, saltul în limbaj sartrian de la verbele a face și a avea la teribilul (paradisiacul ori drăcescul) verb a fi. Limita, moartea, definitul, strânsura sunt astfel depășite"17. În același loc Steinhardt mai spune:,,Eminescu poet specialist (locuțiune oribilă, cu iz mercantil al morții) și Eminescu poet pesimist sunt două șabloane. Adevărul este nespus mai nuanțat. A fost un poet al melancoliei și al vremelniciei (așadar al nemărginitei lucidități), ceea ce e cu totul altceva. În sfârșit e creatorul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
alte manifestări ale deixisului: • deixis spațial: prin folosirea de adverbe (aici-acolo), pronume demonstrative (acesta-acela) etc.; • deixis temporal: prin apelarea la expresii diverse (astă vară, lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de mod (Așa a început povestea); • deixis personal: vocative și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau comune în cazul vocativ 94. Misiunea profesorului de a înlătura obstacolele psiho-cognitive ale elevilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni: de-a mama și de-a tata, de-a v-ați ascunselea, de-a lungul; * structură repetitivă, cu rol expresiv: nici prea-prea, nici foarte-foarte; * abreviere: d-lui, d-ei, d-ta; * structura cuvintelor compuse (prin alăturare cu cratimă): Făt-Frumos, zgârie-brânză
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi până la capăt. (componentă a locuțiunii conjuncționale "odată ce") I.7.5. Principiul simbolic explică scrierea cu majusculă, respectiv cu inițială mică a anumitor cuvinte 30, în general sau contextual. Vezi, de exemplu: * scrierea cu majusculă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi până la capăt. (componentă a locuțiunii conjuncționale "odată ce") I.7.5. Principiul simbolic explică scrierea cu majusculă, respectiv cu inițială mică a anumitor cuvinte 30, în general sau contextual. Vezi, de exemplu: * scrierea cu majusculă a numelor sărbătorilor laice naționale și internaționale: 1 Decembrie, 1 Iunie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
multe cuvinte și sens, expresia 39 îndeplinește, ca și cuvântul, o anumită funcție în context. NOTĂ. În literatura de specialitate 40, unitatea lexicală superioară (ca structură) cuvântului este denumită prin termeni diferiți: expresie, frazeologism, îmbinare (stabilă/ uzuală) de cuvinte, idiotism, locuțiune, sinapsă etc. Unii dintre acești termeni trimit către anumite contexte particularizante; de exemplu, se consideră idiotisme expresiile specifice unei anumite limbi (vezi, de exemplu, rom. roșu ca racul vs. fr. rouge comme une pivoine, "roșu ca un bujor"); îmbinările stabile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îmbinările stabile de cuvinte 41 (a-și da seama) se opun celor care nu au caracteristica stabilității (a lua măsuri îmbinare stabilă "a acționa" vs. a lua măsuri [pentru a-i croi o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul); locuțiunea 42 se folosește, "clasic", cu precădere în analiza morfologică, pentru concretizarea perifrastică (sub forma unei expresii) a unei părți de vorbire: a o lua la sănătoasa (locuțiune verbală), în fața (locuțiune prepozițională), sinapsa trimite către succesiunea determinant determinat, succesiune interpretată unitar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
măsuri [pentru a-i croi o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul); locuțiunea 42 se folosește, "clasic", cu precădere în analiza morfologică, pentru concretizarea perifrastică (sub forma unei expresii) a unei părți de vorbire: a o lua la sănătoasa (locuțiune verbală), în fața (locuțiune prepozițională), sinapsa trimite către succesiunea determinant determinat, succesiune interpretată unitar (bună ziua) etc. Formal, expresia este alcătuită din mai multe cuvinte, așadar nu se mai poate vorbi despre izolarea ei prin pauze de restul componentelor enunțului; "izolarea" este
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i croi o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul); locuțiunea 42 se folosește, "clasic", cu precădere în analiza morfologică, pentru concretizarea perifrastică (sub forma unei expresii) a unei părți de vorbire: a o lua la sănătoasa (locuțiune verbală), în fața (locuțiune prepozițională), sinapsa trimite către succesiunea determinant determinat, succesiune interpretată unitar (bună ziua) etc. Formal, expresia este alcătuită din mai multe cuvinte, așadar nu se mai poate vorbi despre izolarea ei prin pauze de restul componentelor enunțului; "izolarea" este asigurată de sens
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
chichirez etc.; contaminarea 70, combinarea într-un cuvânt a părți de cuvinte independente sinonime: impuls < imbold + puls; milog < milă + olog etc.; abrevierea unor denumiri: [tren] accelerat, [tren] rapid etc.; "onomatopeizarea" (crearea de onomatopee): câr-mâr; "crearea de delocutive" (substantive provenite din locuțiuni verbale): dare de seamă (< a da seamă), lansare la apă (< a lansa la apă) etc. (Zugun, 2000, pp. 148-151). II.4. Relații semantice Între sensurile anumitor unități lexicale se pot stabili o serie de relații semantice printre care: sinonimia, antonimia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]