5,534 matches
-
agresivitatea și perseverența, în baza unor observații înregistrate începând cu primul an de viață și mergând până la vârsta de 20 de ani. Datele raportate de aceștia au dovedit o bună stabilitate temporală pentru trăsăturile de interes. Într-o altă cercetare longitudinală, realizată la Berkeley Institute for Human Development, Block (1971) a raportat indici semnificativi de stabilitate temporală pentru un număr impresionant de aspecte ale personalității. În acest caz, înregistrările efectuate au cuprins aproape trei decade din viața indivizilor investigați. Conform psihometriei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În acest caz, înregistrările efectuate au cuprins aproape trei decade din viața indivizilor investigați. Conform psihometriei clasice, în măsura în care trăsăturile sunt măsurate pe un eșantion care dispune de reprezentativitate, caracteristica stabilității poate fi generalizată, personalitatea devenind un atribut uman universal. Perspectiva longitudinală de analiză dictează în mod automat alegerea unor designuri cross-temporale de verificare a consistenței personalității (vezi figurile 2a și 2b). Fig. 2a. Tipuri de designuri în cercetarea consistenței Perspectiva transversală/cross-situațională de determinare a consistenței personalității este interesată de măsura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
n-ar mai lua aceeași formă de expresie fenotipică. Ca urmare a criticilor și insatisfacțiilor frecvente, ocazionate de cercetarea stabilității caracteristicilor fenotipice de personalitate, unii autori (Eysenck, 1990; Saklofske & Eysenck, 2004) s-au concentrat pe aspectele genotipice în studiile lor longitudinale. Trecând peste aceste critici de detaliu formulate, accepțiunea stabilității temporale ca soluție la problema consistenței a întrunit un consens destul de bun în rândul cercetătorilor preocupați de măsurarea personalității. Surprinzător, ea a fost acceptată și promovată pentru o vreme ca unică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
J.H. & Harrington, D.M. (1974), „Some misgivings about the Matching Familiar Figures Test as a measure of reflection-impulsivity”, Developmental Psychology, nr. 10, pp. 611-632. Block, J.; Buss, D.M.; Block, J.H. & Gjerde, P.F (1981), „The cognitive style of breadth of categorization: longitudinal consistency of personality correlates”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 40, pp. 770-779. Bowers, K. (1973), „Situationism in psychology: An analysis and a critique”, Psychological Review, nr. 80, pp. 307-336. Brown, S.R. (1980), Political Subjectivity: Applications of Q Methodology
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în L.A. Pervin (ed.), Handbook of Personality: Theory and Research, pp. 549-575, Guilford Press, New York. Cloninger, S.C. (1989), Personality: Description, Dynamics and Development, W.H. Freeman and Company, New York. Costa, P.T. & McCrae, R.R. (1988), „Personality in adulthood: A six year longitudinal study of self-reports and spouse ratings on the NEO personality inventory”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 54, pp. 853-863. Costa, P.T., McCrae, R.R. & Arenberg , D. (1980), „Enduring dispositions in adult males”, Journal of Personality and Social Psychology, nr.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
momentul În care un cercetător are ocazii similare și poate analiza un fenomen curent care nu a fost accesibil altora, se justifică folosirea unui studiu de caz individual, pe baza naturii sale revelatoare. Al cincilea și ultimul motiv este cazul longitudinal: studierea aceluiași caz În două sau mai multe momente diferite de-a lungul timpului. Teoria care interesează ar specifica probabil cum anume se schimbă În timp unele condiții, iar intervalele de timp ce vor fi alese ar reflecta etapele la
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
individual este justificabil mai ales În anumite condiții - atunci când (a) este un test crucial pentru o teorie existentă, (b) este o situație rară sau unică, (c) este un caz reprezentativ sau tipic, (d) are scopuri revelatoare și (e) are scopuri longitudinale. Un pas crucial În conceperea și desfășurarea unui studiu pe un caz individual este definirea unității de analiză (sau cazul Însuși). Este nevoie de o definiție operațională și trebuie luate precauții - Înainte de a vă angaja complet În realizarea studiului - În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de-al doilea deceniu interbelic, a determinat puterile occidentale să ia tot mai mult în considerare crearea unui front capabil a se opune expansiunii germane în Europa, care să acționeze nu atât de la est spre vest, ci pe o axă longitudinală, de la Marea Baltică la Marea Mediterană, astfel încât Polonia ar fi urmat să fie legată de zona Balcanilor. Deoarece România era aliată cu Polonia și făcea parte și din Înțelegerea Balcanică, ea urma să constituie elementul central al acestei creații politice. Dacă acceptul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și reprezentative, atât pe dimensiunea istorică, dar și pe cea comparativ-culturală, tind spre teorii ale familiei care să fie în același timp globale, dar și cu un grad avansat de exactitate. Sunt utilizate în acest sens metoda panel și analiza longitudinală a datelor, precum și, mai nou, analiza multinivelară, care agreghează, în principal prin metoda regresiei, date de la nivel individual, microcontextual (familie și comunitate) și macrosocial (vezi și Courgeau, 2003). b) Deși trecută acum într-un con de umbră, paradigma structural-funcționalistă și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
greu adaptabili, înclinați spre o viață boemă (și dezordonată) se însoară mai greu și rezistă mai puțin în mariaj decât cei echilibrați. Controlându-se însă variabilele de acest fel între cele două grupe („bine adaptați”-„rău adaptați”), inclusiv prin studii longitudinale, s-a demonstrat că aproximativ 50% din diferența de bunăstare fizică și mentală se datorează mariajului în sine, care pare a fi cel mai bun predictor al fericirii ca adult, cu mențiunea crucială - dacă este un mariaj fericit (Glenn, 1998
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
variabile în cazul divorțialității. De exemplu, o asociere statistică ridicată între statutul căsătorit-divorțat și valoarea bunurilor materiale nu spune aproape nimic despre relația de cauzalitate dintre ele, chiar dacă putem controla efectul altor variabile (cum ar fi vârsta și școlaritatea). Analiza longitudinală este un pas înainte, fiindcă ne indică legăturile dintre cele două variabile la nivel individual și ne poate spune când au fost acumulate bunurile, inclusiv dacă înainte, în timpul sau după căsătorie. Tot astfel, se știe că femeile care au serviciu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între femeile divorțate și cele căsătorite, în sensul că primele sunt într-o proporție mult mai mare angajate în câmpul muncii. Numai că s-ar putea să se fi angajat după divorț și în acest caz e nevoie de analize longitudinale. Dificultatea majoră survine prin faptul că nici analiza longitudinală nu dă siguranță relației cauză-efect. Chiar dacă prin studii longitudinale se identifică anterioritatea temporală față de divorț a intrării în serviciu a femeilor, se ridică întrebarea dacă nu și-au căutat un loc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
primele sunt într-o proporție mult mai mare angajate în câmpul muncii. Numai că s-ar putea să se fi angajat după divorț și în acest caz e nevoie de analize longitudinale. Dificultatea majoră survine prin faptul că nici analiza longitudinală nu dă siguranță relației cauză-efect. Chiar dacă prin studii longitudinale se identifică anterioritatea temporală față de divorț a intrării în serviciu a femeilor, se ridică întrebarea dacă nu și-au căutat un loc de muncă tocmai pentru că despărțirea se profila la orizont
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în câmpul muncii. Numai că s-ar putea să se fi angajat după divorț și în acest caz e nevoie de analize longitudinale. Dificultatea majoră survine prin faptul că nici analiza longitudinală nu dă siguranță relației cauză-efect. Chiar dacă prin studii longitudinale se identifică anterioritatea temporală față de divorț a intrării în serviciu a femeilor, se ridică întrebarea dacă nu și-au căutat un loc de muncă tocmai pentru că despărțirea se profila la orizont. Numai investigații de mare complexitate pot ajunge la date
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
axiologic propus, gândirea lui devenind din ce în ce mai mult critic-dubitativă și pretinzând argumente raționale pentru diferite practici, norme și valori. O dată cu trecerea înspre adolescență și tinerețe, personalitatea este mult mai independentă față de influențele, sugestiile din exterior. Ursula Șchiopu (1984), într-un studiu longitudinal pe elevi din clasele a V-a, a VII-a, a IX-a și a XI-a, a evidențiat o semnificativă creștere, o dată cu vârsta, a elementelor de abținere, ezitare și îndoială în procesele de sugestibilitate. Disociind între o sugestibilitate de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mici cum să perceapă, să interpreteze, să judece și să răspundă la stimuli ce vin din mediul fizic și social. Încet-încet se cristalizează scenarii mental-comportamentale, care, învățate și folosite frecvent, pot căpăta în timp caracter automatizat, ca deprinderi (habitusuri). Studiile longitudinale arată că asemenea structuri cognitiv-comportamentale de agresivitate încep să se întărească în jurul vârstei de 8-9 ani și se consolidează continuu până la maturitate. În cadrul teoriei învățării sociale și a socializării, un loc aparte îl ocupă ceea ce psihologii sociali numesc procesarea informațiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o investigație multiculturală (SUA, Finlanda, Polonia și Australia), coeficientul de corelație între opțiunea pentru filme cu violență și comportamentul agresiv (evaluat de colegi și cunoscuți de aceeași vârstă) la preadolescenți a fost în medie de 0,21 (Eron, 1982). Studii longitudinale atent conduse - investigarea acelorași eșantioane pe o perioadă îndelungată de timp - au evidențiat, de asemenea, o corelație clară între expunerea la violența mass-media și comportamentul deschis: cu cât participanții în programul de cercetare au vizionat mai multe filme și programe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe de o parte, cercetările arată la anumite grupuri, inclusiv în colectivitățile școlare, o considerabilă constanță a rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive pe același grup (studii longitudinale). 2) Se ridică grava interogație epistemologică dacă prin destul de laborioasa muncă de cercetare implicată în analizele sociometrice nu „forțăm uși deschise”. Oare simpatiile și antipatiile, indiferențele și falsele percepții nu sunt ele vizibile cu ochiul liber? N-ar fi suficient
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Peter Lang, New York. Danielson, C. (1996), Enhancing Professional Practice. A Framework for Teaching, Association for Supervision and Curriculum Development (ASCD), Virginia. Dansereau, F.; Graen, G.; Haga, W.J. (1975), „A vertical dyad linkage approach to leadership within formal organizations: A longitudinal investigations of the role making process”, Organizational behavior and human performance, 13 (1), pp. 46-78. Davidoff, L. (1987), Introduction to Psychology, McGraw-Hill Book Company, New York. Davies, B.; Ellison, L. (1999), School Leadership for the 21st Century, Routledge, Londra. Dawson, R.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a fi părinte este mai presus decât orice alt lucru. Veșnic temători, aplică o modalitate preventivă de educare a copilului, transmițând copilului neîncredere și teamă. Ca adult, va avea nevoie de protecție din partea celorlalți, simțind vulnerabilitate în caz contrar. Studii longitudinale întreprinse asupra copiilor supuși unor astfel de maniere educative au dus la concluzia că hiperprotecția parentală din timpul copilăriei generează lipsă de eficiență și competitivitate socială, tulburări emoționale la vârsta adultă. (Ciofu, 2004) Părinții neglijenți reprezintă categoria părinților centrați pe
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
un alt atribut al Zeiței Mame) prin aplicarea unei proeminențe, demonstrează existența unor canoane generale care au fost adaptate condițiilor locale de către meșterii comunităților de tip Dudești. În cazul figurinelor descoperite la Măgura-Dudești se constată modelarea statuetelor din două bucăți longitudinale care ulterior sunt lipite (R. R. Andreescu, 2007, p. 56). Prin această succintă trecere în revistă a principalelor probleme legate de originea, semnificația și funcționalitatea plasticii antropomorfe a culturii Dudești, am încercat să evidențiem faptul că o analiză “primară” a
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Idol/pandantiv/amuletă plat(ă) din corn de cerb. Artefact fragmentar; sectoarele care lipsesc au fost fracturate în vechime, probabil intenționat (mutilare rituală?), sau în timpul utilizării? Pe porțiunea conservată a părții proximale s-a amenajat o perforație, plasată pe axul longitudinal al piesei. Perforația este de formă circulară în plan și bitronconică, asimetrică în profil/secțiune. Procedeul tehnic la care s-a recurs pentru realizarea ei a fost rotația multiplă (cu ajutorul unui sfredel, probabil), aplicat pe fața superioară, cu alezarea pe
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
jos, descinzând pe abdomen. Regiunea abdominală este redusă, ca urmare a dezvoltării considerabile a sânilor. Fesele sunt enorme, lărgite lateral. Un veșmânt (amintind de cel al femeilor africane) acoperă partea posterioară a coapselor, fiind format dintr-o serie de benzi longitudinale, având în partea superioară un cordon orizontal, cu mici striuri verticale (H. Delporte, 1979). O categorie aparte în cadrul grupei pirineo-aquitane o constituie statuetele de la Tursac (fig. 3d) și Sireuil (fig. 3c), deoarece au fost create pentru a fi privite din
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mai frumoasă figurină paleolitică cunoscută. Atrage atenția mai ales coafura: decorul este divizat în două zone, prima, deasupra frunții, fiind formată din cinci linii profunde constituind patru benzi; cea de-a doua, acoperind ceafa până la extremitatea gâtului, cuprinde 13 linii longitudinale gravate, care formează 12 benzi, divizate prin linii circulare, mai lejere (H. Delporte, 1979). Acest tip de decor cadrilat pare să reprezinte o coafură sau un acoperământ specific perioadei, deoarece îl regăsim și la alte statuete (Laussel, Grimaldi, Kostenki, Kotilevo
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
fesele sunt voluminoase, chiar dacă nu prezintă obezitatea statuetei de la Willendorf. Bazinul este delimitat printr-o incizie adâncă, iar pe spate se observă două cute de grăsime, de o parte și de alta a coloanei vertebrale. Figura, simplificată, poartă două striuri longitudinale, reprezentând nasul, și incizii oblice, ținând loc de ochi. Pe vârful capului se observă patru perforații mici, destinate, probabil, fixării unor podoabe. Aceleași detalii se regăsesc pe un cap spart, descoperit izolat (J. Jelinek, 1988). Mici figurine feminine (fig. 6
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]