1,085 matches
-
o ediție completă intitulată Opera didactica omnia. Tot aici își va încheia existența, într-un moment în care ajunsese să se bucure de notorietate mondială. Inegalabilul pedagog al vremii rămâne o mare personalitate, caracterizat de dorința și năzuința permanentă spre luminarea, pacea și fericirea popoarelor. Din perspectivă culturală, ilustrul pedagog ceh poate fi considerat și un mare encicloped, ipoteză ce rezultă din opera Pansofia. Marele magistru a fost convins în întreaga sa carieră de progresul omenirii, realizat doar prin educație și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
caracter enciclopedic, prin care este prefațat iluminismul. Interesantă ni se pare teza rolului științei în dezvoltarea istorico-culturală a omenirii. O altă lucrare, Dezbatere universală cu privire la îndreptarea lucrurilor omenești, volum din care ne-au parvenit doar două părți (Deșteptarea tuturor și Luminarea tuturor), expune pe larg concepția pansofistă, prin care Comenius instituia înțelepciunea mondială, religia mondială și o limbă universală, propunând în acest sens fondarea unei ,,academii” a lumii, în care să activeze savanți care să creeze știința mondială, apoi un tribunal
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Școlii ardelene, Țichindeal a militat pentru ideea unității de neam și limbă, deasupra oricărei despărțiri confesionale: Să fim toți una; nu e nici grec sau român unit sau neunit, una trebuie să fie mărita națiune românească”, iar chemarea imperativă pentru luminarea minții prin cultură el nu a adresat-o doar românilor bănățeni sau ardeleni, ci tuturor românilor: ,, Mintea, mărită națiune daco-românească în Banat, în Țara Românescă, în Moldova, în Ardeal, în Țara ungurească, mintea când se va lumina și învățătura cu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la perfecționarea umanului. Cei doi factori, efortul propriu sau autoeducația și educația primită prin intermediul școlii, reprezintă un element nou pe care-l aduce Loga în gândirea pedagogică românească antebelică. Influența educativă a școlii urmează să se exercite în două direcții: ,,luminarea minții” și ,,îmbunătățirea inimii”, altfel spus, dobândirea înțelepciunii prin instrucție și dobândirea virtuții prin educație morală. Era nevoie, în opinia sa, ca elevii să posede cunoștințe ample despre natură, care să îi ajute să-și explice științific fenomenele, să-și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
era perfecționarea activității didactice și în special îmbunătățirea frecvenței școlare, prin stimularea spre școală a unui număr tot mai mare de copii din mediul rural. Ca urmare a unei frecvențe bune, copiii vor dobândi ,,folos și lumină”, altfel spus, ideea luminării tineretului prin educația intelectuală și morală, precum și apelul constant la rațiune se constituie în una din temele predilecte ale procesului de învățământ din acea perioadă. În spiritul unei asemenea deschideri pentru educație, el cerea învățătorilor ,,să se ostenească înțelegerea pruncilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
vedere metodic, lucrarea lui Obradovici cuprinde numeroase îndrumări referitoare la metodele utilizate în procesul de predare: explicația, conversația, combaterea superstițiilor, corecția erorilor de gândire etc. Obradovici considera că omul care se manifestă prin ,,virtute cu fapte bune, bună nărăvire și luminarea minții” merită aprecierea semenilor săi. Preocuparea lui pentru educația morală a rămas caracteristică unui climat luminist din epocă. Mai mult decât atât, directorul școlilor bănățene a introdus în acest climat valori pedagogice inspirate din folclor și a asimilat valori culturale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în mod constant. Obradovici rămâne un pedagog cu un larg orizont cultural, care a făcut din circulația valorilor, din ,,lumina rațiunii” și educație factori de progres social. Învățământul era asimilat de marele pedagog ca fiind unul dintre factorii decisivi de luminare a populației și de realizare a prosperității ei materiale și morale. Districtul literar al Caransebeșului, după Moise Antici, a fost coordonat de Ioan Mihuț (1816-1835), Uroš Volici (1835-1845), Maxim Pascu (1845-1849), dar care a avut o întrerupere de câteva luni
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să răspândească în toate privințele lumină în sânul poporului ce-l păstoresc și-l conduc.” Miron Cristea era convins, ca și înaintașii săi, de rolul școlii confesionale la nivelul comunității, ea fiind un adevărat focar de cultură, de educație și luminare a oamenilor. Cel mai de preț sprijin al preoților și învățătorilor în opera de culturalizare era Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român, despre meritele căreia vorbea Miron Cristea într-o circulară din 16 octombrie 1910, solicitând preoților să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mahalaua Poștei, la 49 stânjeni de locuințele ce urmau a fi construite, o altă salhana funcționa în afara târgului. La 14 august 1850 se dă lui Vasile Glodeanu termen de 10 zile pentru „risipire.” Jalba din 17 august 1850 a „dumnealui luminarea sa cneazul Costachi Moruz” este trimisă în copie „pentru paguba ce i s-ar amenința din desființarea ce s-au poruncit a se face salhanalii aflătoare înlăuntrul periferii târgului” Huși. O jalbă primită prin Eforia orașului Huși „retrogradă”, a cărei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
învățătură autentic ortodoxă va avea de-a pururea mulți păzitori. Facem o plecăciune adâncă în fața Mănăstirilor românești, care de sute de ani și până în ziua de astăzi, prin tipografiile lor, prin propria osteneală și cheltuială, trimit în lume Cărți de luminare a sufletului și potolire a vrajbei. CarteaCălăuză, cu dâra sa de Lumină lăsată în urmă, va fi pururea o STEA de urmat... „POLAR EXPRESS”<footnote Text publicat pe site-ul www.doxologia.ro al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în perioada
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
postmodernistă a lui Baudrillard. Consider că societatea și cultura sînt terenuri contestate și că artefactele culturale sînt produse eficiente într-un context determinat. Cred cu tărie că analizarea culturii media în matricea în care este produsă și receptată ajută la luminarea artefactelor sale și ale posibilelor efecte și utilizări, precum și contururile și curentele din contextul socio-politic mai larg. De vreme ce formele de cultură produse de conglomerate media gigantice sînt un aspect imediat și cuprinzător al vieții contemporane și de vreme ce cultura media este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din lemn din secolul al XIX-lea: Maica Domnului, Profeții (două), Apostolul Filip, Apostolul Simon, Apostolul Bartolomeu, Apostolul Luca, Apostolul Matei, Apostolul Pavel, Iisus Hristos, Apostolul Petru, Apostolul Marcu, Apostolul Ioan, Apostolul Iacob, Apostolul Toma, Adormirea Maicii Domnului, Înălțarea, Schimbarea la Față, Luminarea Tomii, Învierea lui Lazăr, Floriile, Sfânta Năframă, Vindecarea Slăbănogului, Răstignirea, Botezul, Strateniile (Întâmpinarea Domnului), Nașterea, Buna Vestire, Sfânta Treime, Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfântul Nicolae și Sfântul Mihail . Conform inventarului din 1958 În parohie se păstrau două Sfinte Antimise, unul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ceva din rigiditatea acelui timp, oricâte revizuiri le-au fost aduse. Dar studii precum cel despre Pavel Dan, Baltagul, Marin Preda, sau cel despre " Imaginea timpului în roman", ori despre Metafora satirică la Eminescu și Arghezi sunt contribuții efective la luminarea unor aspecte de istorie, critică și estetică literară, chiar dacă "ușor posace", în felul de a fi, după cum opinează confratele Poantă. Omul se mai și schimbă, gustul se rafinează, perspectiva se lărgește, mișcările după o perioadă de constrângeri devin din nou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în plină putere de creație. Cât privește rolul meu în "impunerea" cum ziceți a unora dintre numele amintite și poate și altora, îmi dau seama că el nu putea fi decât de o natură mai mult indirectă, redus la fenomenul luminării prin refracție: câtă vreme s-a putut face o revistă interesantă, la succesul căreia și eu voi fi contribuit ca redactor și colaborator asiduu, prestigiul crescând de care ea s-a bucurat, a acționat nu mă îndoiesc ca un stimulent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în anii 1892-1904 * Deșteptarea Deșteptarea, gazetă pentru popor, apare la Cernăuți între 1 februarie 1921 și decembrie 1922, lunar. Editor și proprietar: Societatea academică Junimea. Redactor responsabil: Ioan Hreniuc. Se tipărea la Societatea Tipografică „Bucovina”, Cernăuți. * Deșteptarea Deșteptarea, foaie pentru luminarea poporului, organ de propagandă culturală al Fundației culturale Regele Mihai I, regionala Bucovina, anul II , nr.5-8, 15 mai 1944; apărea la 71 Râmnicul Vâlcea, ca și revista Făt-Frumos a lui Leca Morariu, periodice plecate de la Cernăuți în refugiu... Deșteaptă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
culturală al Fundației culturale Regele Mihai I, regionala Bucovina, anul II , nr.5-8, 15 mai 1944; apărea la 71 Râmnicul Vâlcea, ca și revista Făt-Frumos a lui Leca Morariu, periodice plecate de la Cernăuți în refugiu... Deșteaptă-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apărea la Cernăuți, numerele 1 și 2 cumulate, la 14 februarie 1923, sub conducerea unui comitet, redactor responsabil Gheorghe Băițan, redacția și administrația în strada Veteranilor nr.1 b, cu un anunț chiar pe frontispiciu: anunțurile și reclamele se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
septembrie 1923, pentru că, „membrii colectivului redacțional pleacă fie pentru ași reîmprospăta 73 puterile de muncă, fie pentru a organiza județele în Liga Apărării Naționale Creștine.” * La 18 noiembrie 1923, cele două pagini care formau ziarul Deșteaptă-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apare în 4 pagini care însemnau numerele 29 și 30 cumulate, nu la Cernăuți ci la Câmpulung Moldovenesc, având ca director pe Dr. T. Cătălin și redactor responsabil Oct. Dănieleanu, garant responsabil Corneliu Halip și se tipărea tot la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
susnominalizații. Textele erau redactate și publicate, după cum s-a înțeles, în limba română și slavono-rusă. În 1882 Candela a apărut în fiecare lună, în total 300 de pagini de carte, referitoare la probleme specifice: misiunea preotului, taina sfântului botez, despre luminarea poporului, predici pentru duminica de după Rusalii, pentru proorocul Ilie, de ziua Nașterii Maicii Domnului, cronici despre sfințirea Bisericii noi din Baniza pe Ceremuș etc. Următoarele pagini, aproape 700 în 1883, au referire la Catacombele romane, la mersul culturii teologice și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tarangul, dr. I. Paiu, părinții prot. Bucevschi, A. Tăutul, I. Petruc, Gh. Velenorschi, Gh. Negură, S. Reli, O. Sorocean, N. Lazariuc. Redacția își informa P.P.C.C. Părinți și Prea onorații credincioși și cititori că „începând publicarea acestei reviste cu scop de luminare, îndemnare și zidire religioasă și morală ortodoxă”, să binevoiască a o sprijini „în această grea întreprindere, dar absolut necesară pentru vremurile de față...” Cerându-le părerea despre publicație și ceea ce s-ar vrea ea să fie, cititorii erau avertizați că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Îndrumare a creației populare... (Adresa din Cartea de telefoane mi se pare greșită). A apărut vol. IV Știința În Bucovina? Cum să procedez ca să intru În posesia unui exemplar? Mă bucur că sănătatea Îți Îngăduie să continui activitatea obștească - de luminare și răspândire a cunoștințelor, prin Înlăturarea prafului ce se așterne peste mulți din oamenii culturii de altă dată. Cu deosebite salutări, M. Niculăiasa </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”Lămășeni” data =”4 septembrie 1989”> Mult stimate d-le Eugen Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
însă de pe vremea aceea - o mai cred oare și azi?! - că un romancier de anvergură și importanță națională trebuie să aibă și un public al lui, relativ larg, pentru a putea fi și un factor de influență al suprastructurii, al „luminării neamului”! Sigur, în felul meu de a demonstra rolul și profilul unui romancier se trădau „relicvele” ideologiei post-memorandiste ardelene și, deși estetica mea e mai aproape de Camil Petrescu sau H.P. Bengescu, de fapt, în anii aceia, Liviu Rebreanu sau un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
războiului și prezenta pericolul prăbușirii. Cu timpul, obiectivele celulei de partid devin mereu mai îndrăznețe. Printre ele regăsim: creșterea numărului membrilor de partid cu 200 % (!!!), confecționarea uneltelor agricole pentru țăranii din satele limitrofe, organizarea de serbări și șezători culturale pentru „luminarea și cultivarea muncitorilor”, precum și înființarea unei școli - în cadrul Atelierelor -, pentru alfabetizarea muncitorilor neștiutori de carte. Toată strădaniile s-ar fi concretizat numai că, în final, apare sabotorul: inspectorul Atelierelor și inginerii. Un scris de mână grăbit îi deconspiră, în finalul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
parte din categoria vizionarilor de geniu care au schimbat omenirea, descoperirile sale dublând, practic, suprafața lumii cunoscute, făcând posibile cunoașterea a noi mlădițe ale "trestiei gânditoare" și a noi civilizații, deschizând calea prin cei ce i-au urmat, spre marea luminare: "Pământul e rotund"! Profesia mi-a permis să mă apropii de Cristofor Columb, să încerc să-l înțeleg, să-l "descifrez", pășind pe unde a pășit și el, sau pe unde a visat să pășească. Am avut privilegiul de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Banatului. Războiul se terminase, reintram în așa-zisa stare normală, cu toate greutățile adaptării și cu mentalitatea întunecată a celor mai mulți zdruncinați de cataclism[ul] mondial și național. Să așteptăm cu încredere echilibrul mult dorit, triumful imanent al adevărului și binelui, luminarea conștiinței naționale prin școală și, mai ales, prin educație. Istoria va pune pe fiecare la locul lui.]( Din ediția a II-a, 1996, pp. 215- 217. ) adaos de însemnări 1870-1941 curtea reginei elisabeta. doamnele de onoare, 1869- 1915 Când sosi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de cai erau pasiunea lui cea mai mare, urmărit de ea și la Paris, unde și-a cultivat-o în voie de prin anii ’80, când s-a expatriat. În vremea de care vorbesc scria poezii și teatru, piese pentru luminarea poporului jucate în căminele culturale de pe întinsul patriei. Venise deci să-l ia pe Fănuș la hipodrom și ne a luat și pe noi, cei care ne aflaserăm atunci cu el, adică pe mine, pe Valeriu Mocanu și pe un
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]