2,022 matches
-
roșcat cu ochii verzi, tot absolvent al Școlii Ajutătoare, tot angajat la ILSA, la departamentul „Întreținere”. Erau tineri și frumoși, cu salarii bune, perfect integrați social, pe punctul de a-și întemeia o familie. Nu voi uita niciodată imaginea aceea! Luminița radia! Avea părul permanent, un costum de culoarea piersicii, pantofi de Guban, cu toc moderat. Roșcatul ei era la costum gri...”materiale de la noi, din fabrică”, căci angajaților li se permitea, lunar, să-și achiziționeze materiale pentru propria vestimentație. A
ÎNTRE IDEAL ŞI REAL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373475_a_374804]
-
au fost angajații “cu probleme”. Noul sistem nu le mai dădea nicio șansă! Au apărut atunci dosarele și internările prin clinici de psihiatrie, ca să se aleagă cu o pensie de “persoană cu handicap”. Ba, mai mult, după moartea bunicii, mama Luminiței, concediată de la locul de muncă, de la ELBA, a găsit de cuviință că merită o pensie/salariu de “ajutor persoană cu handicap”. Bunica murise, iar părinții, alcoolicul și concediata, trăiau, de multe ori, pe spatele ei. Au mutat-o la țară
ÎNTRE IDEAL ŞI REAL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373475_a_374804]
-
albastră a înserării cu mângâieri de vânt răcoros prin salcâmii proaspăt înfloriți, cu parfum de zambile și busuioc crud. Se ivise spre Cornul Caprei printre salcâmi o lună șuie și se-aprinsese paraclisierul cerului cu o mie și una de luminițe care se jucau ca licuricii pe sus, dor din dorul nostru de-a ajunge la ele cu aripi sau fără aripi și de a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru bucuria ce ne-o făcuse cu această Prințesă care căzuse colac
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
numai în muzică. Un om pe care-l iubesc de 40 de ani fără unu’. Din 1975, adică din 1900 toamnă, când l-am văzut, pe viu, la Teatrul Dramatic din Galați. Stăteam în rândul întâi și îi sorbeam respirația, luminițele ochilor de un verde intens cu reflexe aurii, ochi care te vrăjeau, te fermecau definitiv și irevocabil, cu mâini cu alonja subtilă care cercetau aerul, vrând parcă să-l stăpânească. Ce să mai zic de glas? Dumnezeiesc. De o uluitoare
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
numai in muzică.Un om pe care-l iubesc de 40 de ani fără unu’.Din 1975, adică din 1900 toamnă, când l-am văzut, pe viu, la Teatrul Dramatic din Galați. Stăteam în rândul întâi și îi sorbeam respirația, luminițele ochilor de un verde intens cu reflexe aurii, ochi care te vrăjeau, te fermecau definitiv și irevocabil, cu mâini cu alonja subtilă care cercetau aerul, vrând parcă să-l stăpânească. Ce să mai zic de glas? Dumnezeiesc. De o uluitoare
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > LUMINIȚA CORNEA - MUZEUL MEMORIAL IOSIF VULCAN DIN ORADEA Autor: Luminița Cornea Publicat în: Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015 Toate Articolele Autorului Între obiectivele importante ce se impun a fi vizitate în orașul de pe Crișul Repede se înscrie Muzeul Memorial
MUZEUL MEMORIAL IOSIF VULCAN DIN ORADEA de LUMINIŢA CORNEA în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374867_a_376196]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1610, Anul V, 29 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Luminița Cornea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Luminița Cornea Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
MUZEUL MEMORIAL IOSIF VULCAN DIN ORADEA de LUMINIŢA CORNEA în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374867_a_376196]
-
poveste cu tâlc culeasă de la radio sau din cărți pentru a răspunde la întrebările fetiței și a o ajuta să înțeleagă lumea și tot ce o înconjura. Astfel duceau ele o viață modestă și liniștită, proiectată seara printr-o simplă luminiță la geam ce pâlpâia cald și lent la un loc cu viețile celorlalți locuitori de mii de feluri din orașul cel ploios. Deoarece iubea ploaia nespus, fetița obișnuia adesea să o întâmpine cu dans și voie bună și aproape mereu
FETIŢA BIBELOU ŞI CÂINELE FĂRĂ UMBRELĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374905_a_376234]
-
doar palme să te văd să te simt să mă plec să te-ating mă plimb, fulg pe bob un bârlog de-nfrățit pe polog margini lungi psoași dungi porți de strungă s-ajungă minutar în cuibar inelar circular rotocol aștrilor luminițe pocnite scânteiere pe piele peri cărunți punți pe umeri revin degete mișc rotocol în sensul acelor de ceasornic perpetuum mobile în rotire de aștri scrâșnete interioare la atingere între spate dealuri lungi fire de păr pe ceafă se strâng ceară
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
cerul mult timp de colo-colo, până seara. Norocul lor cu stelele și cu bucățica de lună care mai lumina din spatele norului ce nu se dădea la o parte din calea ei, că altfel, Moș Gerilă și ai lui zăriră niște luminițe și auziră colindele de Crăciun. - Ei, uite acolo! strigă Moș Gerilă, uite! În sfârșit l-am găsit pe Moș Crăciun! În sfârșit voi da ochii cu el! - Daaa! Uite! Așa este Stăpâne! îi răspunse una din umbre. - Taci măi, taci
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
se așezase pe scaunul din fața volanului. Îi observam mișcările lente. Se vede treaba, că își căuta o poziție cât mai comodă. E dreptul său! Apoi, a scos din buzunarul cămășii cu dungi albastre și albe, Iphonul căruia îi ardea o luminiță discretă. Apăsă pe unul din semnele din partea de jos a micului aparat a cărui laturi erau înguste și dreptunghiul se lumină. Nenumărate semne, figuri îi stăteau la dispoziție. Apăsă pe unul din acele semne, se vede treaba că își ... Citește
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
se așezase pe scaunul din fața volanului. Îi observam mișcările lente. Se vede treaba, că își căuta o poziție cât mai comodă. E dreptul său!Apoi, a scos din buzunarul cămășii cu dungi albastre și albe, Iphonul căruia îi ardea o luminiță discretă. Apăsă pe unul din semnele din partea de jos a micului aparat a cărui laturi erau înguste și dreptunghiul se lumină. Nenumărate semne, figuri îi stăteau la dispoziție. Apăsă pe unul din acele semne, se vede treaba că își ... XI
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
nouă șansă. O șansă să iubesc, să urăsc, să simt și să trăiesc la maxim din nou. Așa că m-am ridicat în picioare și m-am uitat o dată în jos și o dată în sus. Ceva s-a schimbat. Acum văd luminița de la capătul tunelului, dar nu sus, e jos și-mi spune că mă cheamă. M-am înapoiat în mica peșteră și am scrijelit numele meu pe perete alături de o dedicație : « Întotdeauna găsești șanse să iubești ! ». Am lăsat piatră din mână
O NOUA SANSA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372025_a_373354]
-
Nou, nelipsita varză murată. Târgurile de Crăciun au o veche tradiție în orașele belgiene, acestea se organizează cu mare fast în Bruxelles, Liege, Bruges și alte mari orașe, unele mai fermecătoare decât altele. Acestea sunt caracterizate de sclipirile miilor de luminițe și concerte în aer liber, patinoare în inima orașelor și o oportunitate unică de a face turism pentru comercianții din zonă, care își expun obiectele artizanale, bijuterii și decorațiuni. Cei trei magi reprezintă un simbol al sărbătorii Nașterii lui Isus
TRADIŢII CULINARE ŞI CUTUME BELGIENE DE CRĂCIUN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372350_a_373679]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341, Anul VII, 29 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Luminița Postolache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Luminița Postolache Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
RUGĂCIUNE de LUMINIȚA POSTOLACHE în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372400_a_373729]
-
trece dincolo de frumusețe, oprindu-se la limita dintre vizibil și invizibil, în ideea de a netezi ușor strălucirea. Metaforă e simplă că o strângere sinceră de mână sau ca un cald sărut prietenesc. Versul sau de ... XIX. OCTAVIAN CURPAȘ - LACRIMILE LUMINIȚEI AMĂRIE, de Octavian Curpaș , publicat în Ediția nr. 593 din 15 august 2012. Motto „Lacrimile sunt roua de pe fruntea îngerilor care păcătuiesc în cer...” (Luminița Amărie) Luminița Amărie este o poeta care incearca cu talent și demnitate să se facă
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
de mână sau ca un cald sărut prietenesc. Versul sau de ... XIX. OCTAVIAN CURPAȘ - LACRIMILE LUMINIȚEI AMĂRIE, de Octavian Curpaș , publicat în Ediția nr. 593 din 15 august 2012. Motto „Lacrimile sunt roua de pe fruntea îngerilor care păcătuiesc în cer...” (Luminița Amărie) Luminița Amărie este o poeta care incearca cu talent și demnitate să se facă cunoscută în lumea literară contemporană. S-a născut în data de 20 ianuarie 1987 în orașul Dorohoi, Județul Botoșani. La o vârstă fragedă a părăsit
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
sau ca un cald sărut prietenesc. Versul sau de ... XIX. OCTAVIAN CURPAȘ - LACRIMILE LUMINIȚEI AMĂRIE, de Octavian Curpaș , publicat în Ediția nr. 593 din 15 august 2012. Motto „Lacrimile sunt roua de pe fruntea îngerilor care păcătuiesc în cer...” (Luminița Amărie) Luminița Amărie este o poeta care incearca cu talent și demnitate să se facă cunoscută în lumea literară contemporană. S-a născut în data de 20 ianuarie 1987 în orașul Dorohoi, Județul Botoșani. La o vârstă fragedă a părăsit țara, stabilindu
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
dar se reîntoarce foarte des la Parisul copilăriei și din ce in ce mai mult în România, unde pământul o cheamă și-i da puterea de a scrie. Citește mai mult Motto„Lacrimile sunt roua de pe fruntea îngerilor care păcătuiesc în cer...”(Luminița Amărie)Luminița Amărie este o poeta care incearca cu talent și demnitate să se facă cunoscută în lumea literară contemporană. S-a născut în data de 20 ianuarie 1987 în orașul Dorohoi, Județul Botoșani. La o vârstă fragedă a părăsit țara, stabilindu
OCTAVIAN CURPAŞ [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
nu sunt ca în alte sate mai ușurei”, cum menționa un „arhimandrit ot Argeș” într-un document de pe la 1785. Pe omul cu dragoste de pământul unde pentru prima dată a deschis ochii, privind din poala mamei icoana Preacuvioasei, sub care luminița candelei ardea necontenit, înconjurată de sfințenia ... Citește mai mult UN DAR DE PREȚ: „Domnești, perla Râului Doamnei”- Petre Podea-TitusProf. Ion C. HIRUReputatul economist, om de cultură, împătimit al satului de pe marea moșie a Basarabilor, oferă cuibului natal Domnești, ca răspuns
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
nu sunt ca în alte sate mai ușurei”, cum menționa un „arhimandrit ot Argeș” într-un document de pe la 1785. Pe omul cu dragoste de pământul unde pentru prima dată a deschis ochii, privind din poala mamei icoana Preacuvioasei, sub care luminița candelei ardea necontenit, înconjurată de sfințenia ... XX. IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011. Sărut mâna, domnule prof. dr. Pesamosca! Simt nevoia să-mi descarc sufletul, cu ochii plini de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
pe fondul trandafiriu creat de zdrențele de nori care mai împestrițează cerul. După ce a devenit portocală, s-a înfoiat într-o strălucitoare lămâie care înțepa cu razele ei vegetația în deșteptare. Mii de diamante au răspuns sub aceste raze cu luminițe de licurici. Este roua dimineții. Păcat că nici un ochi omenesc nu admira această priveliște de vis. Într-o căsuță de păpuși cum pare între arborii seculari sub care se ascunde, calculatorul domestic dă semnalul unei noi zile. Un greier scârțâie
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
și cerințele lui”, cam mult în fața unor obligații care vlăguiau bugetul și-așa subțirel al familiei mele. Și, de-ar fi fost numai aceste incomode și grevante solicitări cu o durată pretins vremelnică, nimic însă nu lăsa să se întrevadă luminița de la capătul tunelului... Dialogul purtat în treacăt a culminat cu un duel de vorbe mai aprinse, un schimb ceva mai răstit, formal incriminant și cu justificări aproximative de o parte și de alta, din care a lipsit sigur ofensa sfruntătoare
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
spune: cel ce știe nu vorbește, iar cel ce vorbește nu știe. Ștefan Doru Dăncuș pare să-l contrazică, spunând ceea ce știe bine că știe. Citez: „Uneori, în plină aiurare mondială, începe să mă doară sufletul năpraznic...// Ce contează câteva luminițe pe care le-am aprins în marele întuneric universal?” (pag. 58-59). Aș îndrăzni un răspuns: contează enorm, dar nu oricine se încumetă să dea din plăpânda flăcăruie a lumânării sale lumină altor lumânări, deși treaba asta e complet gratuită. Mai
DĂNCUŞ: ALEGERI VERTICALE de CONSTANTIN P. POPESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345825_a_347154]
-
străjuită de arini și prispa casei, la ploaia parfumată de flori de tei, la poamele din copaci și lacăta pusă pe poartă - la cuibul de rândunică din pridvor, provoacă valuri de emoție caldă, scăldată în roua ochilor osteniți, așteptând ca luminița pâlpâindă a candelei să sfârâie după zbaterea de aripă a îngerului casei. Cartea Auricăi Istrate este una de purtat întotdeauna cu tine, de citit și recitit până o înveți pe de rost, pentru că ea îți conferă o stare de bine
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]