109,899 matches
-
efortul de-a înțelege, de-a fi cel mai umil cititor al unui text pe care pretinzi, ipocrit, că nu-l cunoști. De pildă, poezia lui Bacovia, a unui inadaptat de-o stîngăcie sfidătoare. Vedem, citind o "cronică" mult mai lungă decît pagina obișnuită de revistă, dar scrisă cam la fel, cu aceeași miză, cum "calea de acces" începe să nu mai fie "metoda" criticului, ci secretul comun al lui și-al scriitorului, felul în care își împart fanta spre realitate
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
Pleșu ar fi plecat capul înaintea celor două voturi ale lui Gh. Onișoru, chiar dacă el a votat împotrivă ar fi rezultat că acceptă că Vadim Tudor a fost declarat de CNSAS imaculat. Există oameni care își gândesc destinul pe durată lungă și oameni care trăiesc de azi pe mâine, după cum bate vântul. Ca să îți aperi destinul, trebuie ca mai întâi să crezi în el. Probabil că Gh. Onișoru a decis că soarta lui e să trăiască de pe o zi pe alta
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
că așa a fost și la început. Adică multă dezolare" (Începutul lumii). Se redresează însă repede, n-are voie să treacă drept "grav și serios": "Doamne ferește! Ce tâmpit sunt". Se teme de blasfemii (mistice, livrești), de aceea revine mereu, scrie lung și anevoios, frazele au un răsunet prelung, un ecou perpetuu, dincolo de punctuație și chiar de punctul final (care, la Cosmin, ca și la ceilalți "colegi de formație", nu prea există). C.M. este (trebuie să fie!) ghitara-bas a grupului. Barba monahală
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
avut loc spontan și s-a sprijinit pe o altă materie. El este un amator, fără studii și fără nici un reper istoric, dar unul de un profund profesionalism prin autenticitatea limbajului și prin coerența mesajului interior. Pictura sa este o lungă confesiune, un autodenunț sălbatic, permanent cenzurat de pudorile unei geometrii interioare, și prelungirea legitimă a unui discurs complementar: cel poetic. Insă ea este atît de seducătoare în expresie și de puternică în motivații încît despre Sabin Opreanu trebuie vorbit, de
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
Care sunt primele texte pe care ai să ni le oferi? - Ești foarte drăguț. Și foarte inexact. Căci eu colaborez la România literară. Uite, anul trecut am publicat de două ori la voi. În plus, eu scriu lung, tot mai lung, texte de 60.000-70.000 de semne! Cum ați putea să mi le suportați? Ce, parcă eu nu știu ce disperare mă apucă cînd îmi vin la Apostrof texte kilometrice? Îți promit însă că primul meu text mai scurt de 59.999
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
pulsiunile unui erotism cu legături primejdioase: bărbat-bărbat, femeie-bărbat. Și se susține extraordinar în spectacol. Într-un fel însă, viziunea monumentală a decorului și a costumelor sufocă, înghesuie anvergura limbajului dansului, la care regizorul a apelat. Spectacolul este ca o frază lungă, emoționantă în cîteva momente, mai ales din prima parte, dar delirantă. Cu tot ce înseamnă asta, fără să aibă pe dedesubt și o retorică însoțitoare. Un spațiu mai aerisit, poate, ar fi lăsat dansului posibilitatea să motiveze pînă la capăt
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
Ce ecou are viața literară din România la Paris? D. F.: Aș fi tentat să spun de la bun început că nu are nici un ecou, nu se vede. Dar un colocviu internațional precum cel de la Neptun începe să deplaseze sursa acestei lungi eclipse, de care în bună măsură e responsabilă imaginea confuză lasată în exterior chiar de România. Pe de altă parte, nu vreau să fiu nedrept față de cei cîțiva, puțini, editori francezi care se încumetă să publice autori români contemporani. Zilele
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
drastic programul de lucru: săptămâna parlamentară nu se mai încheie joi, ci miercuri. La câte idioțenii se fac și se spun, în comisii și în plen, cum și în maimuțăreala numită "audiere parlamentară", cred că și varianta asta e prea lungă: o simplă întâlnire, la bufet, lunea pe la prânz, ar fi ultrasuficientă pentru a măsura eficiența acestei pacoste nesimțite și rapace căzută pe capul românilor. Frâiele puterii se află oricum în altă parte. Și anume, în mâinile "arogantului" care n-a
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
vine să renunț la telespectatorie, să iau pe după umeri vreun Cro Magnon cu belciug în nas, blugi franjurați și inel la buric și, într-un night club unde răgetele aduc a "scundă tavernă", așezați "pe bănci de lemn" la "mese lunge", să croim "planuri din cuțite și pahară" urlând: "Cum nu vii tu, }epeș doamne..."; iar din ascunsele căi ale istoriei și democrației, glasul înfricoșătorului domn să răspundă: Aș veni, dar astăzi codrii nu îmi mai ajung de țepe1), Fiindcă prea
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
Nicoleta Voica, Dinu Iancu Sălăjanu și Florica Zaha (dacă am omis pe cineva, îmi cer scuze...) - se numesc în limbaj curent populăcioși. Respirăm fericiți: fătuca are dreptate: interpreți de muzică populară ni s-a părut dintr-odată o sintagmă greoaie, lungă, vetustă și chiar ridicolă. Pe când populăcioși este o definiție incomparabil mai explicită, mai concretă și, în orice caz, cu mult mai intimă. Este încă o dovadă că imaginația în democrație n-are opreliști însemnând, în același timp, că tinereții i
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
doar o stare pasageră, o punere la încercare, o pedeapsă. Cu toată imensa compasiune pe care o afișează, nici creștinismul nu concepe că omul trist e frecventabil. Omul trist este o aberație și pentru doctorul Freud, cel care cu degete lungi de cuvinte căuta prin măruntaiele sufletului să extragă tumora melancoliei. Ce faci tu acolo singur în camera ta? " iată ce vrea să știe, zi și noapte, ochiul orwellian. Și de asemenea, ochiul inchiziției, ochiul științei, ochiul pedagogic al societății. Nu
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
adesea, chiar permanentă. Ei își rezolvă, astfel, problemele materiale, dar evitarea galeriilor și vînzarea din atelier nu creează, din păcate, cotă, și nu așază rațional prețurile pe piață, cu alte cuvinte nu aduce beneficii fenomenului în ansamblu și pe termen lung. Artiștii tineri mai profită și de diverse programe de finanțare europenă. Pe de altă parte, oricît de bine ar fi văzut în ambientul lui profesional și oricît de eficient și-ar fi reglat sistemul de relații, artistul contemporan se va
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
supărat, doar e o revistă lunară?" "Au testat și ei piața!" a explicat cu bun-simț unul dintre vînzători. După cum se vede, testul arată interes mare pentru noua publicație. Cronicarul, care și-a procurat-o în cele din urmă, urează viață lungă ideilor încrucișate în dialog și vînzare la fel de rapidă ca la primul număr. în numărul viitor, vom publica o amplă recenzie la I.D. l Cronicarul nu-și amintește dacă vreunul din colegii săi a comentat o altă revistă nouă, CULTURA. Poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
cum văd occidentalii evenimentele deconcertante din partea comunistă a Europei, a purtat discuții cu români din diaspora și cu atît de popularii în țară redactori ai postului de radio "Europa liberă". În acest context a înregistrat pe bandă magnetică și o lungă conversație cu doamna Crisula Ștefănescu, cea care, la vremea respectivă, activa în cadrul departamentului de documentare al postului de radio "Europa liberă". Transcrierea acestui amplu dialog dă substanța volumului Teroarea iluziei. De ce a așteptat Crisula Ștefănescu vreme de 15 ani pentru
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
de succesul unor romane/nuvele proaspete, mergând pe ideea că dacă oamenii au cumpărat cartea, se vor duce și să vadă filmul. Iar criticii literari privesc cum literatură de bună calitate devine film prost sau criticii de film laudă un lung metraj bazat pe un material dezastruos, și protestele încep să curgă din ambele părți. Oricum, adaptările sunt omniprezente: la cinema (Casa de nisip și ceață), la noutăți video (Misterele fluviului) și la TV (Mansfield Park, difuzat de HBO). Primele două
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
de HBO). Primele două aparțin tipului III de adaptare și au multe elemente comune care țin de regie. La Clint Eastwood, regizorul Misterelor", te aștepți la o cameră care zăbovește la close-ups și la un ritm editorial molcom, cu cadre lungi și tăieturi nespectaculoase. La Vadim Perelman, veteran al reclamelor și videoclipurilor (al cărui debut regizoral e Casa"), te-ai aștepta la exact contrariul. Și totuși" Filmul lui Perelman, clasificabil la "drame psihologice", se bazează pe romanul omonim al lui Andre
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
Constantin Țoiu În primul meu volum de memorii, îmi aduceam aminte că, voiajând o dată cu trenul de la Sinaia la București, în gara Ploiești-Vest, pusesem mâna pe o revistă cu un lung eseu al lui Alexandru George, și până la București-Nord nu-mi dădusem seama când îl citisem, pasionat, habar neavând nici când trecusem de Chitila, pe care eu nu pot s-o sufăr... O dată, îi povestisem criticului întâmplarea și el a zâmbit
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
afară? — Afală, afală! Într-o clipă omul crezând ca au scăpat oile, Își trase pantalonii și haina ieșind glonț pe ușă spre staul. Uitând cât ger e afară copilul coborî la rându-i din pat și așa cum era, În cămășoiul lung, Își urmă părintele mai mult În intenția de a-i fi alături de cât ar putea să-l ajute Într-un fel. După nici doi pași simți cum frigul Îi Învăluie tot corpul strângându-l ca Întrun clește, făcându-l să
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
Europe in the making" care își are centrul nu la Bruxelles, ci la Mariampole. Dimpotrivă, ecuația ei poate fi găsită în acel spațiu concret traversat de zeci, de sute de ori de la un capăt la altul de șoferii de cursă lungă (adevărați "specialiști" în producerea apropierii), de negustorii de mașini, de contrabandiști chiar, de clienții Eurolines-ului, într-un cuvânt de toți cei care își asumă rutina inerentă înfruntării cotidianului. Puțini eseiști de după 1989 s-au dovedit mai preocupați de ceea ce "se
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
Paleologu se pregăteau să intre la închisoare, Nina Cassian face prima excursie în Occident). Între amoruri, călătorii și munca de creație, anii se risipesc în zbor. Apar primele semne de bătrînețe (excelent descrise la paginile 102-103), crizele conjugale tot mai lungi și mai dure, dezamăgirile politice, iar amanții ocazionali se împuținează vizibil. Însemnările din caietele Ninei Cassian nu aduc cine știe ce revelații în ce privește istoria acelor ani. Ele devin interesante doar în măsura în care le corelăm și comparăm cu alte mărturii ale epocii (Ion Ioanid
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
urmat o clipă de tăcere, apoi m-a întrebat: "Câți ani ai dumneata?" I-am spus că aveam 40. "Și de câți ani te ocupi de Andreescu?" I-am explicat că de un deceniu și mai bine. M-a privit lung, apoi cu o voce stinsă a continuat: "Eu sunt cu zece ani mai în vârstă și de Andreescu mă ocup nu de un deceniu ci de trei! Precum bine știi, sunt consilierul artistic al lui Constantin Ionașcu, i-am restaurat
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
în situații din care nu se puteau salva decît făcînd pactul cu diavolul și jucînd la două capete, adică scriind doar banalități inofensive, care n-aveau cum să facă rău urmăritului, sau chiar aprecieri de tot favorabile lui. "După timpul lung care s-a scurs inutil de la revoluție-ncoace, lucrurile pot fi privite cu mai multă detașare și înțelegere. Multe fapte au fost uitate și multe răni s-au cicatrizat. Nimeni n-ar mai stărui azi pentru aducerea informatorilor și agenților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
Prieten de Suflet, care voia să mă facă să mă-nfrupt cu favorurile Llúciei, care-și zicea Lucia ca-n italiană și era o femeie tânără, frumoasă, cu ochi negri, senzuală, păr negru, trup perfect și-o coadă supusă și lungă de admiratori. Mai târziu am aflat că Lucia era fata Gironellei, nepoata unui paroh care făcuse-acolo ravagii. Era evident că Lucia dobândise frumusețea demonică pe care-o moștenesc copiii păcatului. - Așează-te ca lumea, unchiule, c-o să-ți amorțească
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
o să intre în grupurile de partizani. - Și-a suflat iar nasul. - Clar că știindu-l cum e... - A oftat din adâncul amintirii. - Miquel al meu putea muri doar dacă-l trăda cineva, ca eroii mei clasici. Au tăcut, o tăcere lungă. Până când Miquel, care nu plânsese, n-a mai putut. - Știi cine i-a trădat? - Da. - Cine? - Cineva care, eliminându-l pe Miquel al meu, omora un partizan și-ngropa un scandal de familie. 1) Federació Anarquista Ibčrica.
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
astea, tăioase, care erau vorbe de spirit luate de lume drept răutăți. Nu erau răutăți, erau vorbe de spirit. Era personagiu formidabil ! Mai întîi este unicitatea aspectului lui, că avea totdeauna o haină ori de culoare cărămizie și cam prea lungă, dintr-o stofă cam prea groasă, cu pantalon pepit, ori o haină gri, mai subțire. Era așa de elegant în costumul ăsta al lui improvizat, de el inventat, care nu corespundea cu nici o modă... Așa de fermecător și de boier
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]