2,874 matches
-
gropițe ușor adâncite. Antenele depășesc cu puțin mijlocul corpului, toate articolele antenale sunt mai lungi decât late, primul articol de la baza antenelor fiind mai scurt decât articolul 2, articolele 2-4 au dimensiuni aproximativ egale, articolele 5 și 7 aproximativ la fel de lungi cât articolul 2, articolul 6 ceva mai scurt, articolul 8 are jumătate din lungimea articolului 7, iar articolul terminal este ascuțit, puțin mai lung decât articolul 10. Pronotul mai îngust decât elitrele, de aproximativ 2 ori mai lung decât lat
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
dinte proeminent. l=4-4,5 mm. 2 Sophrochaeta insignis Frivaldszky Conturul corpului oblong, cu marginile laterale ± paralele în partea lui mediană, roșcat-maroniu, relativ lucios. Partea dorsală a corpului puternic convexă, capul și pronotul prezintă peri lungi, culcați, elitrele au peri lungi orientați oblic. Suprafața capului cu o punctuație fină și deasă. Antenele lungi și subțiri, ele depășesc jumătatea corpului, măciuca antenelor are o pubescență formată din peri lungi și deși. Scapul scurt, având jumătate din lungimea articolului 2, acesta din urmă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
alungit în formă de mâner, iar primele 2 articole antenale sunt uniform îngroșate. Labrumul transvers, bine vizibil. Mandibulele mici, cu porțiunea bazală lățită, curbate spre interior, cu vârful ascuțit. Marginea internă a mandibulelor adesea denticulată. La Leptomastax mandibulele sunt foarte lungiși subțiri, uniform rotunjite în formă de seceră. Palpii maxilari alungiți și subțiri, alcătuiți din 4, uneori aparent din 3 articole bine conturate. Articolul bazal al palpilor maxilari este de obicei mic, numai la Euthia poate fi de două ori mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Partea dorsală este acoperită cu o pubescență deasă, mai accentuată pe marginile laterale ale pronotului. Capul scurt, împreună cu ochii este aproximativ la fel de lat cât pronotul. Tâmplele sunt acoperite cu o pubescență cenușiu-gălbuie. Ochii mari, bombați, evident fațetați. Antenele aproximativ la fel de lungi cât jumătatea corpului, cu al 2-lea articol mai lung decât lat, articolele 3-7 sunt transverse. Măciuca antenelor este alungită, bine conturată, mai lungă decât primele 7 articole luate împreună și de 2 ori mai lată decât acestea. Pronotul ușor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
atunci când vrea să-i dea lui Trinculo impresia că se apropie o furtună: „Dacă mai tună cum a tunat, nu știu unde să-mi vâr capul [...]. Cel mai cuminte lucru ar fi să mă ascund sub caftanul lui“, adică al lui Caliban, lungit la pământ de spaimă că măscăriciul este: „Un duh trimis pe capul lui“ să-l chinuiască. În sfârșit, într-un registru mai înalt, la apariția și la dispariția lui, ca harpie, în fața grupului regal. Însoțit, la apariție, și de fulgere
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
priveliști, locurile cele mai indicate pentru fixarea centrelor compoziționale, axele de perspectivă posibile a se realiza etc.; posibilitățile de îndreptare prin efecte optice a unor condiții defavorabile (forme ale terenului prea lungi sau prea late, perspective prea scurte sau prea lungi etc.); suprafețele pretabile pentru construcții; punctele cele mai logice de intrare și de ieșire; traseele cele mai indicate de drumuri și alei din punct de vedere funcțional și estetic; traseele prezente și viitoare ale instalațiilor electrice, de apă, canalizare și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rapid un comunicat semnat de ofițerul de presă. Cîteva fraze de secție de poliție, care seamănă cu rechizitoriul întocmit unor derbedei. Cuvinte ca viol și recidivă sînt folosite cu seninătate vizavi de un context în care cîțiva curioși și-au lungit gîturile peste gard să vadă ultrasecreta alergare ușoară a „tricolorilor“ și misteriosul „5 contra 2“ strămoșesc. Un comunicat la capătul căruia semnatarul, ofițerul de presă, nu mai e jurnalist, nici măcar fost jurnalist, ci prim-acuzator la parchetul laminat de pe lîngă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vorbitor apreciază că gradul de intensitate atins de însușirea unui obiect depășește anumite limite, el dezvoltă o a treia variantă a superlativului, o variantă în cel mai înalt grad emfatică - superlativul excesiv 7: „(...) Ca să mediteze pune/ Urechile ce-s prea lunge și coarnele de la cerb.” (M. Eminescu, p. 31) sau superlativul absolut: „Tu vei deveni ca mine, etern, atotștiutor și cu ajutorul cărții atotputernic.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 47) Exprimarea gradelor de intensitatetc "Exprimarea gradelor de intensitate" Gradele de intensitate se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gheață mi-apare înainte.” (Ibidem, p. 114); • complement de reciprocitate: „Zâmbiră între dânșii bătrânii tăi prieteni.” (Ibidem, p. 91); • complement de agent: „Nimic nu e realizat de ei.”; • complemente corelative (sociativ, de excepție, cumulativ): „Baba-l apucă de mijloc, se lungi răpezindu-se cu el până-n nori.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 9), „ În afară de mine n-a mai fost nimeni.”, „Pe lângă el au mai apărut vreo trei.”; • circumstanțiale; funcția de circumstanțial este realizată mai ales de pronumele de persoana a III-a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limbajul literaturii artistice, în construcții sintactice speciale (anacolut), prin imperativ, subiectul vorbitor nu mai exprimă o poruncă, o rugăminte, un sfat sau un îndemn, ci face doar o constatare, afirmă desfășurarea unei acțiuni verbale: „În sfârșit, ce s-o mai lungim degeaba! pune-te biata împărăteasă, biată să nu fie! cu cucoanele din casă, ia-l pe copil, desfașă-l, spală-o - că era fetiță - primește-o, aleargă de-i caută sân... mă rog...” (I. Creangă) Imperativul, un imperativ dramatic, este
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltare infrapropozițională. Identitatea sa specifică rămâne implicită în structura și planul semantic al termenilor prin care se realizează: „Din ce în ce cântarea în valuri ea tot crește, Se pare că furtuna ridică al ei glas.” (M. Eminescu) „Peștera se lungea din ce în ce și devenea tot mai întunecoasă.” (M. Eminescu) Identitatea circumstanțialului de progresie proporțională cu structură simplă este marcată de locuțiunea prepozițională pe măsura, întărită uneori de situarea regentului la comparativul de superioritate sau și de determinarea regentului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o fată care are atâta treabă.” (I.L. Caragiale, IV, 242) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv (alte unități lexico-gramaticale substantivizate, sintagme substantivale): „Mihai se întoarse cu Tița, care și ea înțelese când îl văzu pe Birică lungit sub deal.” (M. Preda, Moromeții, 178), „Se înțelesese de cu ziuă cu ai vecinului, unii mai mici, care abia îl așteptau.” (E. Barbu, 136) • pronume: „Unde mai găsești un telefon la care să poți să vorbești cu ai tăi, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin participiu (în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), complementul predicativ (mai ales nominal, dar și verbal) se acordă în gen și număr cu regentul nominal (pronominal): „Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.” (M.Eminescu, P.L., 8), „Am văzut-o devenind brusc palidă.” (O. Paler, Viața..., 161) Când complementul predicativ nominal are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: „I-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de coordonare sau se pot actualiza numai câte unul. Se întrebuințează amândouă, când relația de coordonare implică mai mulți termeni; primii se coordonează prin parataxă iar între ultimii doi se folosește conjuncția și: „Și biata, zgârcindu-și picioarele de dinapoi, lungindu-și gâtul după frâu și înțepenindu-se pe picioarele întinse de dinainte, luneca de multe ori, de-a săniușul pe luciul foilor (...). Părintele Ghermănuță se oprea un minut, mă aștepta și iarăși o pleca la vale...” (C. Hogaș, 229) Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A stat lângă mine pe rogojină... Pune-mi pe răni mâna ta. Pe glezne-avea umbre de răni și rugină, Parcă purtase lanțuri, cândva... Oftând, Și-a întins truditele oase Pe rogojina mea cu libărci. Prin somn lumina, dar zăbrelele groase Lungeau pe zăpada Lui vărgi. Părea celula munte, părea Căpățână, Și mișunau păduchi și guzgani. Simțeam cum îmi cade tâmpla pe mână, Și am dormit o mie de ani... Când m-am trezit din grozava genună, Miroseau paiele a trandafiri. Eram
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mare de puști, fiecare invitându-și prietenii; ne amuzam grozav. și apoi s-a dovedit a fi... Cu alte cuvinte, povestea mea personală este că stau în barcă și simt cum apa începe să intră înăuntru și...N-o mai lungesc, pe scurt, barca se scufundă, cade ca la fund, iar eu stau acolo, în barcă, indiferent, din moment ce de fapt nu sunt îngrijorat; o să mă ud și e vară, așa căse poate înota până la mal și ce mai experiență strașnică! Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
constant, pentru că atât valvele semilunare, cât și cele atrioventriculare sunt închise, sângele fiind un lichid necomprimabil. Din punct de vedere al mecanicii cardiace nu se poate vorbi însă de o contracție izometrică, pentru că pe parcursul acestei faze unele fibre musculare se lungesc iar altele se scurtează, producându-se prin aceasta îngroșarea pereților ventriculari și modificarea formei cordului, care devine sferic, astfel încât este vorba despre o contracție izovolumetrică. Presiunea intraventriculară crește foarte rapid până în momentul când egalează presiunea diastolică din arterele mari, de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
manipulare a silabelor lungi și scurte, acest sistem de notare pozate reda chiar și metrii cei mai complecși. *33 Teoria are meritul de a -sublinia cu tărie tendința poeziei către un izocronism subiectiv, precum și modul în care încetinim sau grăbim, lungim sau scurtăm citirea cuvintelor sau introducem pauze pentru a egala măsurile. Sistemul de notație este foarte potrivit pentru versurile cantabile, dar pare cât se poate de neadecvat când e vorba de versuri în stil familiar sau retoric și de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
volume, Survey of English Literature (Privire asupra literaturii engleze), cea mai remarcabilă realizare recentă a istoriei literare engleze, recunoaște deschis că este "de fapt o trecere în revistă, o critică directă", nu o istorie. *8 Această listă ar putea fi lungită aproape la infinit ; iar un examen al istoriilor literare franceze și germane ar duce, cu unele excepții, la concluzii aproape identice. Astfel, este evident că pe Taine îl interesau mai mult teoriile lui despre caracterul național și filozofia sa despre
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Timaios detaliază chiar felul în care proasta întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol, botul se lungește, râtul obligă la o abordare esențialmente olfactivă, deci animalică, a lumii. 3 O filosofie porcească? Epicur ascetul, trădat de trupul său, nevoit să facă din necesitate virtute, poate fi oare monstrul descris mai sus? Căci variațiunile pe tema bestialității nu
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Tema: Dimensiuni ale obiectelor și compararea lor (lung-scurt).Ordonarea în șir crescător. Obiective: • Sistematizarea unor cunoștințe cu privire la dimensiunile obiectelor; măsurarea unor dimensiuni ale obiectelor și compararea rezultatelor, stabilind dacă sunt tot atât de lungi sau tot atât de scurte, dacă unele obiecte sunt mai lungi sau mai scurte, mai mari sau mai mici. Se începe prin măsurarea lungimii sălii de grupă, a distanței de la fereastră la masă. Astfel, un copil merge de la fereastră la masă și, pentru fiecare pas, un copil trasează câte o liniuță
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
propria mea bibliotecă.” Ajunge apoi în Israel unde se înscrie la „real”, pleacă în armată, se înscrie la Universitate: „M-am înscris la Universitatea din Haifa. La o lună după asta, din doi ani și jumătate, serviciul (militar) s-a lungit la trei ani. Am înțeles că dacă întrerup studiile, trebuie să mă întorc la armată. Și am început să studiez și mai sârguincios ebraica și engleza. Două mari greșeli. Nu știu de ce am ales exact aceste două discipline. Eu voiam
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
profesionale legate de experiențele anterioare, așteptările actuale sau alternativele pe care le are la dispoziție” (Balzer et al., 1990). „Satisfacția este o stare emoțională pozitivă sau plăcută rezultată din exercitarea experienței în plan profesional” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992). # Nu mai lungim această listă. Se poate desprinde cu ușurință că satisfacția muncii este o reacție / stare afectivă plăcută apărută în contextul muncii organizaționale. Totodată, definițiile de mai sus sugerează și condițiile apariției satisfacției. De exemplu, din definiția lui Hoppock deducem că satisfacția
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a avut un cuvânt de spus în configurarea literaturii române din anii ’50. Lucrează pentru scurtă vreme la Radiodifuziune și ca redactor-șef adjunct la „Urzica”. Va prefera foarte curând o existență de scriitoare și compozitoare liber profesionistă, petrecându-și lungi perioade la Sinaia și la Mangalia sau, mai ales, la 2 Mai, localitățile în care și-a conceput aproape întreaga operă. Din 1949 până în 1954, în ritm de câteva volume pe an (poezie social-politică și poezie pentru copii), C. devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
coxelor posterioare, primul sternit abdominal, porțiunea mediană a sternitelor 2-3, jumătatea posterioară a sternitului anal și marginea posterioară a celorlalte sternite au o culoare galben-roșcată. Specie răspândită în Europa, Asia și America de Nord. l=9-10 mm. ♂ Ghearele picioarelor anteriore aproximativ la fel de lungi cât metatarsul, cea internă prezintă un dinte bazal (fig.56d, pag.56). -ab. maculicollis Torre Baza pronotului cu o bandă neagră, dispusă median. 3 Rhantus notaticollis Aubé (infuscatus Er., nigriventris Motsch.) Ovalalungit, ușor bombat, cu luciu metalic. Capul și pronotul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]